28,372 matches
-
Radio din București, piese apreciate de public: „Ochii tăi”, „Când sunt cu tine”, „Ploaia”, „Aurora”, „Cercul vieții”, „Generația nouă”, „Povestea lor”, „În loc de bun rămas” și altele. Tot în anii ’80, Riff susține mai multe turnee naționale împreună cu celebrul grup rock Semnal M din Cluj-Napoca, dar și cu Lăură Stoica, necunoscută pe atunci publicului larg. Riff debutează discografic abia în primăvara lui 1989, la 19 ani de la debutul că formație, cu discul de vinil "Primii pași". Albumul conține 8 piese de factură
Riff (formație românească) () [Corola-website/Science/318622_a_319951]
-
Force of Choice), “Planeta neagră” (Black Planet), “Teoria frânii” (The Theory of the Brake), “Sfârșit de sezon” (End of the Season) sunt doar câteva din lucrările ce îngroașă rândurile exponatelor din inedita expoziție. Capodopera expoziției, -Planeta Neagră-, reprezintă un veritabil semnal de alarmă asupra “timidelor“ activități zilnice ale omului cu privire la distrugerea planetei. Pământul este supranumit “Planeta albastră” datorită întinderilor mari de apă, însă cu timpul această titulatură probabil că va fi schimbată ca în viziunea artistului - neagră din cauza cenușii lăsate de
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
spusă de către un idiot” ("A tale told by an idiot"), “Ține strâns sabia de moarte” ("hold fast the mortal sword"), “Dați-ne înapoi suferințele noastre” ("give us back our suffering"), “Împotriva utilizării naturii” ("against the use of nature"). Sunt niște semnale de alarmă date atât guvernelor și a celor cu puterea deplină în stat, cât și oamenilor de rând care constituie majoritatea și puterea maselor. Deși expoziția a fost lansată în “88 este extrem de valabilă și în prezent. “Buletinul de vot
Robert Longo () [Corola-website/Science/318809_a_320138]
-
masculii care reflectă lumină ultravioletă B inaintea împerecherii, o descoperire care contrazice presupunerea anterioară conform căreia animalele nu recepționează lumina ultravioletă B.. În ultimii ani s-a descoperit că mai mulți păianjeni săritori s-ar putea să aibă de asemenea semnale auditorii, cu sunete produse de masculi sunând asenemea unor bâzâituri sau bătăi de tobă.. Păianjenii săritori trăiesc într-o varietate de habitate. Pădurile tropicale acomodează majoritatea speciilor, dar sunt găsiți și în păduri temperate, tufărișuri, deșerturi, zone tidale, chiar și
Salticidae () [Corola-website/Science/318820_a_320149]
-
împotriva tătarilor și pentru asigurarea unui contingent important al cavaleriei ușoare. Cazacii au luat parte la campaniile polono-lituanieni împotriva tătarilor, rușilor sau turcilor. În 1648, revolta cazacilor, care s-a dezvoltat într-un adevărat război de independență, care a fost semnalul a ceea ce istoriografia poloneză numește „Potopul”, în fapt începutul declinului uniunii polono-lituaniene. Tânărul stat al cazacilor, care poate fi considerat precursorul statului ucrainean contemporan, (Armata Zaporijiană) era prins între trei dușmani potențiali: în sud, Imperiul Otoman și aliatul lor Hanatul
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
dovedește a fi susținută de chiar unul dintre membrii echipajului...Tensiunea atinge cote inimaginabile! Filmul a fost premiat de Academia Americană de Film pentru cele mai bune efecte speciale. Nava spațială terestră Nostromo vizitează un asteroid „pustiu” după ce recepționează un semnal necunoscut, descoperind că aceasta provine de pe o navă spațială extraterestră abandonată. În timp ce explorează nava, unul dintre membrii navei Nostromo descoperă un obiect asemănător unui ou, din care iese o creatură care se atașează de fața lui și-l face inconștient
Alien () [Corola-website/Science/318875_a_320204]
-
Apoptoza (din limba greacă: αποπτωσις, "apo" = departe și "ptosis" = cădere, termen referitor la "căderea frunzelor" toamna) este o formă a morții celulare programate, proces prin care celulele declanșează propria lor autodistrugere ca răspuns la un anumit semnal. Apoptoza este o moarte celulară fiziologică, programată genetic, necesară pentru supraviețuirea organismelor pluricelulare, în echilibru constant cu proliferarea celulară. Termenul a fost propus în 1972 într-un articol publicat în "British Journal of Cancer" de către John F. Kerr de la Universitatea
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
său metabolism ce comportă consum energetic, se desfășoară ca atare sub un control strict, în așa fel încât să nu producă daune țesutului din jur. Contrar necrozei, apoptoza nu provoacă reacții inflamatorii, membrana celulei respective nu este distrusă, celula emite semnale care provoacă fagogitarea ei de către globulele albe, în special de către macrofage. În necroză se observă un fenomen de liză (dezagregare parțială sau totală) celulară, nucleul se distruge până la formarea unei amestec uniform al cromatinei cu citoplasma, membrana plasmatică se distruge
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
realizează între ei legături sinaptice întâmplătoare și într-o fază succesivă, prin fenomene apoptoice, sunt eliminate acele sinapse care nu stabiliseră legături utile. Astfel, așa cum ilustrează exemplele precedente, supraviețuirea tuturor celulelor din țesuturile organismelor multicelulare depinde de continua activitate a semnalelor provenite din ambianța extracelulară. Ca răspuns la apariția în organism a unui antigen străin, limfocitele B produc fiecare un anticorp particular, recombinând la întâmplare genele lor codificante de imunoglobuline - recombinări VDJ ("variable diversifying joining"). Limfocitele care produc anticorpi inactivi sau
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
intestinului subțire, unde asigură funcția de absorbție a substanțelor nutritive. Ulterior ele se detașează și declanșează un fenomen apoptoic particular, numit "anoikis", datorită pierderii contactului celulă-celulă sau celulă-matrice extracelulară. Acinii glandelor mamare, după perioada de alăptare, în absența menținerii unui semnal de proliferare/diferențiere datorit prolactinei, se resorb și pierd - printr-un proces de apoptoză - un număr important de celule epiteliale. O celulă normală are în mod permanent nevoie să i se confirme utilitatea ei în organism prin acțiunea factorilor de
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
datorit prolactinei, se resorb și pierd - printr-un proces de apoptoză - un număr important de celule epiteliale. O celulă normală are în mod permanent nevoie să i se confirme utilitatea ei în organism prin acțiunea factorilor de creștere. Absența acestor semnale poate declanșa un proces apoptoic. Semnalele emise în urma unor daune suferite de către ADN (de exemplu datorită unei iradiații cu raze X) sunt la rândul lor capabile să inițieze apoptoza unei celule potențial canceroase, care trebuie eliminată fără daune pentru restul
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
printr-un proces de apoptoză - un număr important de celule epiteliale. O celulă normală are în mod permanent nevoie să i se confirme utilitatea ei în organism prin acțiunea factorilor de creștere. Absența acestor semnale poate declanșa un proces apoptoic. Semnalele emise în urma unor daune suferite de către ADN (de exemplu datorită unei iradiații cu raze X) sunt la rândul lor capabile să inițieze apoptoza unei celule potențial canceroase, care trebuie eliminată fără daune pentru restul țesutului adiacent. Semnalele hormonale, în special
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
un proces apoptoic. Semnalele emise în urma unor daune suferite de către ADN (de exemplu datorită unei iradiații cu raze X) sunt la rândul lor capabile să inițieze apoptoza unei celule potențial canceroase, care trebuie eliminată fără daune pentru restul țesutului adiacent. Semnalele hormonale, în special ale glucocorticoizilor, pot provoca o apoptoză, care - în acest caz - reprezintă o verigă importantă în lanțul sistemului imunitar. Când o celulă are dificultăți în structurarea unei proteine, fapt care duce la acumularea acestei proteine în reticulul endoplasmatic
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
conduc la activarea proteazelor conținând cisteină, denumite "captaze", responsabile de fenomenele morfologice și biochimice observate în cursul apoptozei: Mecanismul de activare a receptorului Fas (cunoscut și ca Apo-1 sau CD95) joacă un rol esențial în declanșarea procesului de moarte celulară. Semnalele emise de "Fas" ("Apoptosis stimulating fragment") recrutează un complex alcătuit dintr-o moleculă adaptatoare FADD (Fas Associated Death Domain) și din procaspaza-8. Formarea acestui complex antrenează clivajul caspazei-8, produsă astfel sub forma sa dimerică activă, precum și cascada de activare secvențială
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
sa dimerică activă, precum și cascada de activare secvențială a diverselor caspaze printre care caspaza-3. Aceste proteaze efectuează clivajul mai multor molecule proteice, printre care proteinele structurale și proteinele implicate în sistemele de reparație celulară. Există două căi de transducție a semnalelor "Fas", depinzând de tipul celulei. În celulele de tip 1, de ex. timocitele, caspaza-8 activează în mod direct caspaza-3. În celule de tip 2, ca hepatocitele din ficat, caspaza-8 activează "Bid", o proteină pro-apoptoică ("BH3 interacting domain death agonist")provocând
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
de un stress axidativ. În consecință, proteinele AIF, citocromul C, anumite pro-caspaze, endonucleaza G și alți factori sunt liberați în citosol, inițiind faza de degradare celulară. Celula pe cale de degradare aflată în ultimul stadiu de apoptoză emite pe membarana citoplasmatică semnale "eat me" (tradus literal, "mâncați-mă"), semnale alcătuite din fosfatidilserină. În mod normal, fosfatidilserina, o fosfogliceridă, se găsește în stratul citosolic al membranei citoplasmatice, însă în timpul apoptozei este redistribuită pe suprafața extracelulară prin intermediul unei proteine ipotetice încă neizolată, denumită în
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
AIF, citocromul C, anumite pro-caspaze, endonucleaza G și alți factori sunt liberați în citosol, inițiind faza de degradare celulară. Celula pe cale de degradare aflată în ultimul stadiu de apoptoză emite pe membarana citoplasmatică semnale "eat me" (tradus literal, "mâncați-mă"), semnale alcătuite din fosfatidilserină. În mod normal, fosfatidilserina, o fosfogliceridă, se găsește în stratul citosolic al membranei citoplasmatice, însă în timpul apoptozei este redistribuită pe suprafața extracelulară prin intermediul unei proteine ipotetice încă neizolată, denumită în mod arbitrar "scramblase" (în traducere aproximativă din
Apoptoză () [Corola-website/Science/316037_a_317366]
-
protocol de comunicații standard definit în anul 1982 de Internațional Association (IMA). Standardul MIDI 1.0 permite instrumentelor muzicale electronice cum ar fi claviaturile electronice sau computerele să comunice, să se controleze reciproc sau să se sincronizeze. MIDI nu transmite semnale sau informații audio, ci „mesaje de eveniment“ cum ar fi înălțimea sau intensitatea notei de reprodus, sau semnale de control a unor parametri că volumul, repartizarea stereo, efectul de vibrato sau semnalul de ceas pentru stabilirea tempo-ului. Este foarte
MIDI () [Corola-website/Science/316251_a_317580]
-
muzicale electronice cum ar fi claviaturile electronice sau computerele să comunice, să se controleze reciproc sau să se sincronizeze. MIDI nu transmite semnale sau informații audio, ci „mesaje de eveniment“ cum ar fi înălțimea sau intensitatea notei de reprodus, sau semnale de control a unor parametri că volumul, repartizarea stereo, efectul de vibrato sau semnalul de ceas pentru stabilirea tempo-ului. Este foarte cunoscut și folosit că protocol electronic în industrie. Interfață fizică MIDI folosește conectori DIN5/180°. Sunt folosite conexiuni
MIDI () [Corola-website/Science/316251_a_317580]
-
reciproc sau să se sincronizeze. MIDI nu transmite semnale sau informații audio, ci „mesaje de eveniment“ cum ar fi înălțimea sau intensitatea notei de reprodus, sau semnale de control a unor parametri că volumul, repartizarea stereo, efectul de vibrato sau semnalul de ceas pentru stabilirea tempo-ului. Este foarte cunoscut și folosit că protocol electronic în industrie. Interfață fizică MIDI folosește conectori DIN5/180°. Sunt folosite conexiuni optoizolatoare pentru a nu utiliza bucle de împământare a dispozitivului MIDI. MIDI este bazat
MIDI () [Corola-website/Science/316251_a_317580]
-
că datele care vin de la linia de ieșire MIDI-OUT au fost create de despozitivul care conține poartă aceea, iar datele care vin de la poarta MIDI-THRU sunt copii exacte a datelor primite de linia de intrare (nu apare nicio pierdere din semnalul trimis). Asemenea conectări a instrumentelor prin MIDI-THRU nu mai sunt necesare odată cu folosirea modulelor MIDI constituite dintr-un conector MIDI-IN și conectori MIDI-OUT multipli, conectați la mai multe instrumente. Unele echipamente au capabilitatea de a combina mai multe date MIDI
MIDI () [Corola-website/Science/316251_a_317580]
-
de interpretarea lui sinus ca "vertical" și sinus versus ca "horizontal", 'săgeata" este un sinonim ieșit din uz pentru abscisă. Funcția versin din primul cadran (0 < "θ" < "π"/2), sau haversin, sunt de asemenea folosite în mod obișniut în procesarea semnalelor și teoria controlului ca formă a unui semnal pulsatoriu sau a unei funcții fereastră, deoarece funcția continuă este netedă ca valoare și pantă, iar valoarea ei pleacă din zero, ajunge la unu și se reîntoarce iar în zero (haversin). Termenul
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
versus ca "horizontal", 'săgeata" este un sinonim ieșit din uz pentru abscisă. Funcția versin din primul cadran (0 < "θ" < "π"/2), sau haversin, sunt de asemenea folosite în mod obișniut în procesarea semnalelor și teoria controlului ca formă a unui semnal pulsatoriu sau a unei funcții fereastră, deoarece funcția continuă este netedă ca valoare și pantă, iar valoarea ei pleacă din zero, ajunge la unu și se reîntoarce iar în zero (haversin). Termenul de "versin" este folosit câteodată pentru a descrie
Versinus () [Corola-website/Science/320046_a_321375]
-
În procesarea semnalelor, subeșantionarea sau eșantionarea trece-bandă/benzii de trecere este o tehnică în care se eșantionează un semnal cu bandă de trecere filtrată la o rată de eșantionare sub rata Nyquist obișnuită (jumătate din lărgimea de bandă a benzii de bază, altfel
Subeșantionare () [Corola-website/Science/320061_a_321390]
-
În procesarea semnalelor, subeșantionarea sau eșantionarea trece-bandă/benzii de trecere este o tehnică în care se eșantionează un semnal cu bandă de trecere filtrată la o rată de eșantionare sub rata Nyquist obișnuită (jumătate din lărgimea de bandă a benzii de bază, altfel spus jumătate din frecvența de tăiere superioară), dar încă este posibilă reconstruirea semnalului. Atunci când se eșantionează
Subeșantionare () [Corola-website/Science/320061_a_321390]