28,018 matches
-
ca și alte studii precedente, că cei foarte tineri au indicat ca primă sursă de informații privind contracepția un prieten sau o cunoștință. Faptul că școala și mass-media sunt surse de informații nesemnificative nu numai privind contracepția, ci și viața sexuală și BTS constituie un argument în favoarea creșterii eforturilor serviciilor de sănătate publică în educarea tinerilor prin canale oficiale. La itemul privind a doua sursă de informare referitoare la controlul sarcinilor, în 38,13% din cazuri au fost indicate cărțile de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tinerilor prin canale oficiale. La itemul privind a doua sursă de informare referitoare la controlul sarcinilor, în 38,13% din cazuri au fost indicate cărțile de specialitate. La întrebarea: Credeți că sunteți o persoană bine informată despre planificarea familială, comportamentul sexual?, 51,8% dintre subiecți, pe ansamblul eșantionului, consideră că sunt bine informați. Nu există diferențe semnificative privind percepția gradului de informare între bărbați și femei. Pe localități diferențele pot fi considerate semnificative (Pearson χ2 = 16,359, df = 7, p = 0
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Farmacie ,,Carol Davila", București, 1994. 3. Zbranca E., Contracepția, Iași, Editura Junimea, 1990. 4. *SSR-Ro 2004, Studiul Sănătății Reproducerii România 2004, raport sintetic, mai 2005, Ministerul Sănătății, Banca Mondială, UNFPA, USAID, UNICEF, Buzău, Editura Alpha MDN, 2005. Capitolul 7 VIAȚA SEXUALĂ 7.1. Cunoașterea partenerului Din Tabelul 62 putem observa că în eșantionul analizat majoritatea cuplurilor s-au cunoscut în locuri de distracție (32,9%) sau la locul de muncă (21,8%). Locul unde s-au cunoscut Procente Distracții 32,9
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25,3%) și Iași (26,7%). În Târgu-Mureș locul de muncă are o pondere cu 25,2% mai mare decât media eșantionului. Vizitele constituie prilejuri de cunoaștere a partenerilor cu mai mare pondere (25,3%) în Craiova. Experiența primului act sexual. Amintirea primului contact sexual este în general una plăcută pentru 64,95% din bărbați și 48,1% din femei. Este una satisfăcătoare pentru 32,0% din femei și 26,5% din bărbați. 4,5% din femei și 1% din bărbați
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
26,7%). În Târgu-Mureș locul de muncă are o pondere cu 25,2% mai mare decât media eșantionului. Vizitele constituie prilejuri de cunoaștere a partenerilor cu mai mare pondere (25,3%) în Craiova. Experiența primului act sexual. Amintirea primului contact sexual este în general una plăcută pentru 64,95% din bărbați și 48,1% din femei. Este una satisfăcătoare pentru 32,0% din femei și 26,5% din bărbați. 4,5% din femei și 1% din bărbați au raportat o experiență
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4,5% din femei și 1% din bărbați au raportat o experiență traumatizantă. Totalul răspunsurilor valide a fost de 1 713 adică 90,1% din întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
valide a fost de 1 713 adică 90,1% din întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1% din întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului. Folosind o segmentare pe 4 grupe de vârstă, testul χ2 indică diferențe semnificative pe grupele de vârstă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului. Folosind o segmentare pe 4 grupe de vârstă, testul χ2 indică diferențe semnificative pe grupele de vârstă ale respondenților (Pearson χ2 = 192,610, df = 3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică (Figura 41) se poate constata
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică (Figura 41) se poate constata că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani, mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are comportamentul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut o evoluție în timp aproape liniară. Cohorta care la data cercetării a fost clasificată peste 60 de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are comportamentul cel mai riscant. Riscul se diminuează de la o cohortă la alta până la generația de 15-24 ani. Dinamica protecției la primul contact sexual în funcție de vârstă se poate observa mai bine
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de ani, și la care primul contact sexual s-a petrecut cel mai devreme pe scala timpului, are comportamentul cel mai riscant. Riscul se diminuează de la o cohortă la alta până la generația de 15-24 ani. Dinamica protecției la primul contact sexual în funcție de vârstă se poate observa mai bine din Figura 42 unde am constituit 8 grupe de vârstă (diferențele sunt semnificative statistic la p < 0,01). Figura 42. Variabilitatea pe grupe de vârstă a protecției la primul raport sexual Creșterea odată cu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
primul contact sexual în funcție de vârstă se poate observa mai bine din Figura 42 unde am constituit 8 grupe de vârstă (diferențele sunt semnificative statistic la p < 0,01). Figura 42. Variabilitatea pe grupe de vârstă a protecției la primul raport sexual Creșterea odată cu vârsta a absenței protecției la primul contact sexual se datorează interzicerii comercializării mijloacelor de planificare familială, deci și a prezervativului, și lipsei de educație sexuală din perioada comunistă. Nu știm dacă protecția s-a făcut împotriva BTS și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din Figura 42 unde am constituit 8 grupe de vârstă (diferențele sunt semnificative statistic la p < 0,01). Figura 42. Variabilitatea pe grupe de vârstă a protecției la primul raport sexual Creșterea odată cu vârsta a absenței protecției la primul contact sexual se datorează interzicerii comercializării mijloacelor de planificare familială, deci și a prezervativului, și lipsei de educație sexuală din perioada comunistă. Nu știm dacă protecția s-a făcut împotriva BTS și/sau pentru evitarea unei sarcini. Deși în rândul tinerilor până în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]