274,383 matches
-
acesta activitate era o supapa de alinare sufletească a arhitecților din timpul comunismului. S-au scris două cărți despre marele architect Gheorghe Simotta: cartea “Arhitect Gheorghe Simotta” de Irina Patrulius (editor), Rodica Ianași (editor), Gheorghe Simotta, Editura Simetria 2003 și cartea “Gheorghe Simotta - între noblețe și arhitectura” de Cornel Samara, Editura Sfanțul Ierarh Nicolae. Toate prezintă atât biografia arhitectului, cât și realizările lui în domeniul arhitecturii în România cât și ca acuarelist. Volumul "Arhitect Gheorghe Simotta", scos într-o ediție de
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
-si întocmi memoriile de activitate profesională. Împreună cu notele și textele adăugate, cât și anexele cu ilustrații, volumul oferă o viziune complexă și completă asupra profesiei de arhitect și a modului în care ea era practicată la început de secol XX. Cartea se află în multe biblioteci universitare ale lumii: în Statele Unite la: Stanford University, UC Berkeley, University of Washington, Columbia University din New York, la Centre canadien d'architecture, Montreal Canada, la Cité de l'architecture et du patrimoine, Paris, Franța. Pe
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
și un număr impresionant și foarte util de imagini ale realizărilor arihtectului Simotta, fotografii, file din carnetul de schițe și reproduceri după numeroasele acuarele. Gheorghe Simotta este trecut că unul din arhitecții reprezentând modernismul român din perioada interbelică și în cartea (în engleză) În perioada 20 februarie - 13 martie, în spațiul Universității "Ion Mincu", Uniunea Arhitecților din România a organizat o expozitie dedicată profesorului și arhitectului Gheorghe Simotta prezentând unele dintre cele mai importante lucrări din vastă lui activitate. Cu această
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
incluse și multe din acuarelele lui Gheorghe Simotta. În perioada 19 octombrie-18 noiembrie 2011, la Galeria Primăriei Sectorului 2, București a avut loc expoziția "Dincolo de arhitectură" unde au fost expuse 100 de lucrări de pictură, uleiuri, acuarela, desene, grafică de carte, gravuri ale 52 de arhitecți contemporani alături de cele ale arhitecților din generații trecute, G. M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Gheorghe Simotta, Horia Teodoru și Nicolae Cucu. În noiembrie 2010 Muzeul Municipal din Râmnicu Sărat a expus câteva acuarele cu peisaje râmnicene
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Jerusalem's History Began, Israel Exploration Society, Jerusalem, 2011, ISBN 978-965-221-082-1) 1998 - cu Yaakov Meshorer - Emtzaey tashlum kedumim umatbaot (Mijloace de plată antice și monede) Ronny Hecht s-a ocupat în timpul său liber și cu traducerea în ebraică a unor cărți din domeniul arhitecturii, al arheologiei și al beletristicii: Vitruviu - "Despre arhitectură", Andrea Palladio - "Patru cărți despre arhitectură", Giacomo Barozzi de Vignola - "Reguli pentru cele cinci ordine ale arhitecturii", Ross King- "Calota lui Brunelleschi:povestea Domului din Florența", Louis Vincent - "Ierusalimul
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
Emtzaey tashlum kedumim umatbaot (Mijloace de plată antice și monede) Ronny Hecht s-a ocupat în timpul său liber și cu traducerea în ebraică a unor cărți din domeniul arhitecturii, al arheologiei și al beletristicii: Vitruviu - "Despre arhitectură", Andrea Palladio - "Patru cărți despre arhitectură", Giacomo Barozzi de Vignola - "Reguli pentru cele cinci ordine ale arhitecturii", Ross King- "Calota lui Brunelleschi:povestea Domului din Florența", Louis Vincent - "Ierusalimul de jos - descoperiri în Orașul lui David 1909-1911," Fredrick Jones Bliss și Archibald Dickie, "Excavations
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
Fredrick Jones Bliss și Archibald Dickie, "Excavations at Jerusalem 1894-1897 - Săpături la Ierusalim, descoperiri din Orașul lui David și de pe Muntele Sion", 1894-1897, Pliniu cel Bătrân - "Historia naturalis", Bertolt Brecht - Discuții de refugiați (Flüchtlingsgespräche),Christian Morgenstern - "Cântece de spânzurătoare," și cartea autobiografică a mamei sale, Herta Reich - " În două zile - fuga unei evreice din Mürzzuschlag (1938-1944)
Ronny Reich () [Corola-website/Science/337072_a_338401]
-
colecta, a disemina și a conserva materialele tipărite publicate în India. Biblioteca este situat pe terenul de 30 de acri (12 ha) denumit Belvedere Estate. Este cea mai mare bibliotecă din India, cu o colecție de 2,2 milioane de cărți. Înainte de proclamarea independenței, aici s-a aflat reședința oficială a guvernatorului din Bengal. Istoria Bibliotecii Naționale a început odată cu formarea de Bibliotecii Publice din Calcutta în 1836. Aceasta era o instituție neguvernamentală , instituții și a fost rula pe o proprietate
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
Lordul Metcalfe, Guvernatorul General de la acea vreme, a transferat 4.675 volume din biblioteca de la Fort William College către Biblioteca Publică din Calcutta. Această donație, precum și alte similare realizate de persoanele fizice, a constituit nucleul bibliotecii. Au fost achiziționate atât cărți indiene, cât și străine, mai ales britanice. Donații au făcute în mod regulat de către persoane fizice și de guvern. Biblioteca Publică din Calcutta a avut o situație unică ca prima bibliotecă publică din această parte a lumii. O astfel de
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
din această parte a lumii. O astfel de bibliotecă bine organizată și eficientă era rară chiar și în Europa în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Ca urmare a eforturilor Bibliotecii Publice din Calcutta, Biblioteca Națională are mai multe cărți și reviste extrem de rare în colecția sa. Biblioteca Imperială a fost format în anul 1891, prin unirea mai multor biblioteci din Calcutta. Dintre acestea, cea mai importantă și mai interesantă a fost biblioteca Ministerului de Interne, care conținea mai multe
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
și reviste extrem de rare în colecția sa. Biblioteca Imperială a fost format în anul 1891, prin unirea mai multor biblioteci din Calcutta. Dintre acestea, cea mai importantă și mai interesantă a fost biblioteca Ministerului de Interne, care conținea mai multe cărți ce aparținuseră anterior bibliotecii East India College din Fort William și bibliotecii East India Board din Londra. Utilizarea bibliotecii a fost limitată însă la funcționarii superiori ai guvernului. În 1903, Lordul Curzon de Kedleston, vicerege al Indiei, a avut ideea
Biblioteca Națională a Indiei () [Corola-website/Science/337081_a_338410]
-
volum: traducerea «Jean Paul Sartre-Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Colaborări la reviste: Minerva, Mesagerul literar și artistic, Litera Nordului, Conexiuni, Mișcarea literară (Bistrița), Atlas-Clujul liber, Renașterea (Cluj-Napoca), Interval (Brașov), Răsunetul cultural Bistrița și altele. Volume publicate: Cărți originale: Clar de caprifoi (poezii) Editura Karuna; Mugur de iarnă (poezii), Editura Karuna Bistrița, Ninge (poezii), Editura Studis Iași; ningeri (antologie poezii), Editura Studis Iași. Traduceri: Sartre, «Existențialismul este un umanism», Editura George Coșbuc, Bistrița, 1994; Focul de artificii al
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
este frecventă și conturată de tendințe conservatoare, de evocare, invocare și reașezare pentru posteritate...a unei unități de măsură mai vechi și evident mai pură. (Virgil Rațiu, Mesagerul de Bistrița-Năsăud) O poezie deloc cuminte domină versurile Veronicăi Știr („Ninge”, o carte cu coperte negre, Editura StudIS, Iași, 2013). Mai întâi o necumințenie venită din țesăturile colorate ale lumii sătești, dar care nu vrea să expună nimic spectaculos. Într-o astfel de lume, este căutat firescul, dar firescul este deranjat doar de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
tăcere și invocare. Tot nefirescul poate deveni firesc. Virgil Rațiu în Mesagerul de Bistrița-Năsăud 24/04/2014 În poezie se remarcă prin delicatețe, sentimentalism și metaforiyare a versului scurt, practicând genul de poezie al altor sentimentali excesivi, poeții japonezi. Atât cărțile selectate pentru transpunerea în limba română, cât și traducerile sunt de excepție: texte clare, ușor citibile, mesajele autorilor fiind perfect perceptibile de către cititori. Dumitru Munteanu în Scriitori romani la frontiera mileniului III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Năsăud, Editura George Coșbuc
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria, un timp trecut prin filtrul intelectului, dar care nu își pierde nimic din savoarea perenității și universalității, copilăria pare a sta la baza sintagmelor cărții Mugur de iarnă. Melania Cuc- “Taina de dincolo de cuvinte” în Revista Boema nr. 8 /august / 2010, Galați. Avem o poezie în spiritul vremii pe care o parcurgem: modernă, criptică îndestul, invitând pe cititorul elevat la un proces de gândire, de
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
ale scriitorilor contemporani străini. Scriitorii contemporani ruși erau incluși doar dacă fpceau parte din grupul celor mai cunoscuți scriitori, denumiți "clasicii literaturii sovietice". În anii 1960-1980 Hudlit a fost principala editură din URSS în domeniul literaturii clasice, ca număr de cărți tipărite și ca tiraj. Astfel, în anii 1967-1977 au fost publicate 200 de volume din seria "Biblioteca de literatură universală". Fiecare volum (inițial într-un tiraj de 300.000 de exemplare, din 1973 — 303.000 de exemplare) conținea o prefață
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
cu seria "Biblioteca clasică", fondată în 1977 și limitată la operele publicate în secolele XIX—XX. "Biblioteca clasică" a fost concepută pentru a umple golurile în reflectarea istoriei literaturii universale și a avut inițial în plan publicarea a 147 de cărți. Editura a publicat intensiv operele alese ale lui Lev Tolstoi și Mihail Șolohov (într-un tiraj de 1 milion de exemplare fiecare), o colecție de scrieri ale lui Aleksandr Pușkin într-un tiraj de 10,7 milioane exemplare. Ca rezultat
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
publicat intensiv operele alese ale lui Lev Tolstoi și Mihail Șolohov (într-un tiraj de 1 milion de exemplare fiecare), o colecție de scrieri ale lui Aleksandr Pușkin într-un tiraj de 10,7 milioane exemplare. Ca rezultat al campaniei "Cărți în schimbul maculaturii" din 1974, au fost publicate în 20 de ani un număr de aproximativ 200 de opere de ficțiune într-un tiraj de 210 milioane de exemplare. De asemenea, Goslitizdat a lansat "Roman-Gazeta", revistele Moskva, Neva, "Zvezda", "Detskaia literatura
Hudojestvennaia Literatura () [Corola-website/Science/337101_a_338430]
-
care a devenit cunoscut mai târziu cu pseudonimul (în ), a fost un jurnalist, scriitor, editor șicritic literar israelian, născut într-o familie evreiască din Basarabia (care făcea parte pe atunci din România). În timpul vieții sale a publicat cronici literare și cărți de critică literară în presa din Israel. Yoffe s-a născut în orașul Bălți din Basarabia. A imigrat în Palestina aflată sub mandat britanic în 1940 și a studiat la Școala Reală din Haifa, iar mai târziu la Universitatea Ebraică
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
ebraică din 1943, colaborând la presa scrisă și la radio. A lucrat ca redactor la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
la săptămânalul "Bamahane" între 1948 și 1953. La începutul anilor '50 a fost unul dintre fondatorii clubului de cultură avansată ("Tzavta") împreună cu Avraham Shlonsky. Prima sa carte, "Poezie și realitate", a fost publicată în 1951. A scris cronici literare ale cărților publicate în limba ebraică, dar și în alte limbi, mai ales franceză, realizând comparații între ele, dar a publicat și cronică de filmו. În 1950 a început să lucreze la cotidianul "Al HaMishmar" și a fost redactor al suplimentului literar
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
la BBC. Mai târziu, în anii 1954-1965, a lucrat la postul de radio "Vocea Israelului". Între anii 1977 și 1982 a reprezentat Israelul la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
la organizația PEN International. Ca membru al Partidului Unit al Muncitorilor (Mapam) și-a început cariera recenzând cărți scrise în stilul 'realist-socialist' și a fost apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile existenței
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
apropiat de scriitori cu convingeri de stânga precum Avraham Shlonsky și Lea Goldberg. A publicat cărți despre viața și opera lor, bazate pe cunoașterea personală și pe activitățile comune, combinând memoriile proprii cu cercetarea operelor literare ca spectator implicat. Aceste cărți contribuie în mod fundamental la înțelegerea unei perioade și a atmosferei literare de la începuturile existenței statului Israel. A obținut mai multe premii: premiul Fichman, premiul Talfir, premiul Bernstein, premiul Societății Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică din Israel (ACUM), premiul
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]
-
și Abraham Papirna, la scriitorii din epoca iluminismului și a Renașterii ca David Frishman, Micha Yosef Berdichevsky și Yosef Haim Brenner, și până la scriitorii generației sale ca Avraham Shlonsky, Lea Goldberg, Nathan Alterman, Jakob Horowitz și Rafael Elias. În centrul cărților sale se află conflictul între nou și vechi ca parte a unei dinamici cunoscute sub numele de reînnoire și continuitate. În paralel cu analiza critică a literaturii israeliene, el a studiat contribuția scriitorilor evrei la literatura română, scriind, singur sau
A.B. Yoffe () [Corola-website/Science/337109_a_338438]