28,267 matches
-
armatelor arabe s-a multiplicat de peste 5 ori, în timp ce ponderea sa în cadrul efectivului armat mondial a crescut de aproape 4 ori (de la 3% în 1950 la 11,2% în 2008). Evoluția ponderii procentuale evidențiază o creștere foarte rapidă în primele decenii postbelice, ca urmare a constituirii în această perioadă a majorității statelor arabe independente și a derulării războaielor arabo israeliene, după care s-a înregistrat o creștere mai atenuată a ponderii la scară globală. Astfel, ponderea forțelor armate arabe din totalul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
în 1970 la 11,2% în 2008). Acest fenomen se datorează ajungerii la un prag de echilibru strategic la nivel regional, concretizat prin: finalizarea procesului de constituire a statelor arabe și “umplerea” spațiului politico-geografic; reajustarea raporturilor arabo-israeliene în ultimele trei decenii; statuarea coerentă a intereselor marilor puteri în spațiul arabofon. Deosebit de interesantă s-a dovedit a fi evoluția volumului și ponderii efectivelor armate pe cele două componente teritoriale majore - Asia arabă și Africa arabofonă. Dinamica parametrilor reprezentând cele două ridicat al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare, renta petrolieră directă regăsindu-se într-o proporție mai mică în structura cheltuielilor de apărare. Este o situație caracteristică pentru federația E.A.U. (ε=-2,2), în care dividendele obținute din reinvestirea fondurilor petroliere au ajuns în ultimele două decenii să formeze baza veniturilor naționale și să surclaseze net ponderea fondurilor petroliere propriu-zise. Acest gen de venituri contribuie prioritar la construirea bugetului militare, eclipsând aportul veniturilor petroliere directe și poziționând federația sub dreapta definită de ecuația de regresie. Statele cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
detașate la mare distanță (Rusia: M=43,3) de următoarea clasată în poziția de primă putere militară regională (India: M=25,6). La limita inferioară a categoriei, se găsesc Italia și Japonia (M=10,1), state intrate în ultimele două decenii în grupa puterilor militare regionale, ca urmare în primul rând, a echipării forțelor armate proprii cu o flotă aeriană și navală consistentă și de bună calitate tehnologică. Analiza distribuției puterilor militare regionale în spațiul politico-geografic mondial, reliefează configurarea unui anumit
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Europa: M=16,0; C.S.I.: M=11,7) și spațiul de foarte slabă concentare a puterii militare din Sud (Africa subsahariană: M=0,9). Asia arabă (Asia de sud-vest), în ciuda tendințelor de dezvoltare susținută a capacităților militare din ultimele patru decenii, nu reușește să acumuleze decât un minim potențial militar (M=5,3) în raport cu spațiile înconjurătoare, fapt ce o pune într-o dublă postură: este un spațiu median între Asia nearabă (M=31,3) și Africa subsahariană (M=0,9), dar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
caracteristică, comparativ cu Asia arabă, este ponderea mai ridicată a fluxurilor comerciale ale arealului arabo-african cu Rusia și R.P. Chineză, ca o remanență a fostei prezențe sovietice din unele state nordafricane, precum și o consecință a ofensivei economico-comerciale chineze din ultimele decenii. Totspre deosebire de partea arabo-asiatică, ponderea Africii arabofone în comerțul tuturor marilor puteri economice este mai mică decât ponderea acestor puteri în comerțul statelor arabe africane. Singura excepție de la această regulă este Turcia, unde cele două mărimi procentuale sunt aproape
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
asistență interarabă, provenind în special din statele arabe mai potente financiar către entitățile arabofone mai paupere, ceea ce explică ponderea mai mare a destinației arabo-africane (19,9%) a ajutorului interarab, comparativ cu sprijinul pentru statele din Asia arabă (15,5%). Astfel, decenii de-a rândul Arabia Saudită, E.A.U., Kuwait, Qatar, Bahrain, au oferit sprijin militar Iordaniei, Libanului, Irakului (în timpul războiului irakiano-iranian din 1980 1988), Autorității palestiniene. De asemenea,Algeria a oferitși oferă în mod constantsprijin militar Mauritanieiși grupărilor insurgente antimarocane din Sahara Occidentală
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
o serie din vechii “jucători” din regiune - Marea Britanie, Franța, Italia, Turcia, ale căror demersuri, fie ele colaterale, divergente, complementare ori asociate celor americane, vizează în principal aspecte de ordin economic sau de securitate proprie la distanță. Au apărut în ultimele decenii și alți centri de putere interesați de dinamica fenomenelor din regiunea arabă - R.P. Chineză, Japonia, India, Coreea de Sud, Germania, Canada, Brazilia, Argentina, Australia, ale căror motivații sunt preponderent de natură economico-comercială. Centrii locali de putere în schimb (Iran, Pakistan, Israel) manifestă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
care a descins, C., o revistă ambițioasă și consistentă, deși efemeră, a reprezentat un caz mediatic și a rămas în istoria spiritului public românesc sub o rumoare de aprecieri contradictorii, pornite chiar din stricta contemporaneitate. După 1944, a suportat câteva decenii de tabu total, apoi a fost evocată echivoc, în fond (cripto)reprobator, pentru orientarea precumpănitor de dreapta a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista a început a fi des invocată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
activității simpozioanelor Asociației Criterion. Dintre cele cinci „idei” pe larg explicitate în „dicționar”, Experiență (Petru Comarnescu), Spiritualitate și Generație (Mircea Vulcănescu), Problematică (C. Noica), Satul (H.H. Stahl), primele trei sunt texte indispensabile corectei înțelegeri a orientărilor tinerei elite intelectuale din deceniile al treilea și al patrulea. Alte eseuri demne de remarcă: Tirania formelor-capcană (Petru Comarnescu), În jurul filosofiei lui Blaga (Mircea Vulcănescu), Moartea omului de mâine (C. Noica), De ce sunt intelectualii lași? (Mircea Eliade), Viața omului de azi (Al. Cristian Tell). Singurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
și Sandu Tudor, anonim sau sub semnătură, ponegreau ireparabil reputații în plină glorie, își înzecesc tirajele. Procesul de calomnie câștigat n-a anulat compromiterea gravă și nici năruirea moralului echipei de la C. Revista încetează să apară, având de așteptat multe decenii pentru o lectură nealterată de idiosincrasii și conjuncturi ostile. G.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Limbă și literatură”, „Viața românească”, „Familia”, „Curierul românesc”ș.a. A debutat editorial în 1957 cu ediția Vasile Alecsandri, Ovidiu. În martie 1977 cutremurul i-a dărâmat blocul în care locuia, molozul îngropând roadele unei munci de cercetare literară de trei decenii. Editor care a făcut parte din echipa de elită de la Editura pentru Literatură și de la Editura Științifică și Enciclopedică, P. a fost preocupat de opera unor scriitori ca Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, Dinicu Golescu, Ion Agârbiceanu, Ion Sava
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
a devenit o importantă miză, o miză publică: o întreagă urzeală de discursuri, de sisteme de cunoaștere, de analize și de joncțiuni l-au împânzit"67. Pe această "urzeală" s-a pliat o întreagă politică a relațiilor interumane din ultimele decenii ale secolului XX și din zilele noastre. Dacă în trecut politica era preocupată de marile probleme ale societății (de muncă, de existență, de opțiuni doctrinare, de probleme sociale), s-a ajuns la o politică a relațiilor interpersonale, a controlului acestor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la reculul dogmelor creștine. În loc de societăți civile, avem societăți politice cu o civilitate minoră ca formă de emancipare în gândire și, permanent, însoțită de o cultură "umanistă", doctrinar elaborată, astfel încât să spele destule creiere prin sistemul educațional, iar de câteva decenii și printr-un pustiitor sistem mediatic. Distincția între stat politic și societate civilă era clară pentru anumiți cărturari germani de la începutul secolului al XIX-lea. În concepția lui von Humboldt, statul era o concentrare de putere și de măsuri coercitive
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cealaltă, se află într-o complementaritate de gândire și de acțiune. Nu știu în ce măsură gânditori ce au creat Revoluția Industrială, precum J. Watt, sunt responsabili pentru atitudinile patronilor englezi față de muncitorii lor și, implicit, de formarea ideologiei socialiste în primele decenii din secolul al XIX-lea. Dacă știința modernă, prea mult blamată, a adus lumină în viața oamenilor, filosofia modernă a libertății și a puterii, prin vocea politicienilor ei de discursuri, a adus întuneric, distrugere, războaie printr-o utilizare a rezultatelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Teoriile occidentale ale reprezentării sunt în același timp teorii ale ideilor și ale raporturilor de putere. Prin raportul, desigur, simplificat aici, fapt-idee-reprezentare-putere s-au constituit structura socială de azi și cunoașterea modernă. Atunci când A. Comte s-a pronunțat, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, pentru o "depășire a teoriilor reprezentării despre realitate", el, de fapt, se pronunța pentru o depășire a cultului sacrosant și intolerant din combinația putere-cunoaștere, a conflictelor care sunt derivate din luptele pentru putere. Realitatea o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe modelul elitelor sale viciate ideologic și politic, este triumful tribalismului în societatea contemporană. Nu sunt singurul care are o "imagine sumbră și negativă" despre efectul distrugător al televiziunilor în raport cu educația individuală și cu dezvoltatea unei culturi umaniste. Cu câteva decenii în urmă umanistul George Uscătescu scria următoarele: "Cinematograful și televiziunea au invadat totul: literatura, arta, până și creația metafizică. Totul este funcționalitate. Mai ales fucționalitatea limbajului, care exclude semnificațiile și pune semnul egalității între rațiune și fapte, adevăr și adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru a se intui căile prin care, la autorul Luceafărului, se conjugă „omul interior” cu „omul cosmic”. Concepută după o schemă riguros tradițională și academică, Literatura română între 1900-1918 (1970) realizează o panoramă a mișcării literare naționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea, oprindu-se asupra individualităților scriitoricești (poeți, prozatori, dramaturgi) și critice, asupra curentelor și revistelor reprezentative, punând în relief valori în genere ignorate. Continuând o preocupare mai veche (Portrete și reflecții literare, 1967), C. perseverează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
a primit orașul Iași În urma cererilor din primii ani, după pierderea statutului de capitală. Spre exemplu, În aprilie 1880, Parlamentul a votat o lege prin care . În același timp, este limpede că procesul de modernizare s-a accelerat În ultimele decenii ale secolului XIX și Începutul secolului XX, fapt exprimat mai ales În procesul de urbanizare. În acei ani au fost construite: Mitropolia, Teatrul Național, Universitatea (corpul de nord), Liceul Internat, Liceul Național, Școala Militară. Au fost restaurate bisericile Trei Ierarhi
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
mai mare problemă pare a fi dorul de copiii emigrați și gândul obsedant că pământul natal nu trebuie părăsit. O carte cu totul surprinzătoare este Sărută pământul acesta (1987), un roman-frescă poetizat al Daciei cucerite de romani. După aproape un deceniu, în care a dat edițiile ne varietur ale volumelor anterioare, prozatoarea revine în 2002 cu Arta compromisului, un roman satiric cu cheie despre actualitatea postdecembristă, judecată din perspectiva aceleiași Sânziana Hangan. Epicul este neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
1996. Printed in ROMANIA GABRIELA GRUBER Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu Prefață de VASILE CIOBANU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuprins Prefață (VASILE CIOBANU) / 7 Introducere / 13 1. Constituirea și organizarea Partidului Național Liberal-Gheorghe Brătianu / 25 1.1. Partidul Național Liberal în deceniul al treilea al secolului XX; poziția față de criza dinastică și Restaurație / 25 1. 2. Formarea Partidului Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu / 31 1. 3. Organizarea partidului georgist până la Congresul general din noiembrie 1931 / 41 1. 4. Statutele PNL-Gh. Brătianu și cele
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din perioada interbelică. În acest context, s-a conturat provocarea pentru rescrierea istoriei liberalismului și a formațiunilor politice românești, care au dezvoltat această ideologie. Dacă despre istoria PNL s-a scris și înainte de 1989, istoria partidelor desprinse din acesta în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea a fost mai puțin cercetată. Interesul nostru s-a canalizat în mod deosebit spre Partidul Național Liberal-Gheorghe Brătianu. În lucrarea de față ne propunem să realizăm un studiu unitar, sistematizat și nuanțat asupra
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
interpretări eronate datorate subiectivismului specific informațiilor extrase din ziarele de partid, am utilizat și informații preluate din ziarele centrale ale unor partide rivale sau prietene, precum "Viitorul", "Dreptatea" sau "Îndreptarea". Fiind vorba despre un partid care a activat în ultimul deceniu interbelic, activitatea lui a fost puțin abordată de istoriografia interbelică. Totuși, prin lucrarea în care analizează rezultatele obținute de partidele politice, la unele din alegerile generale din perioada interbelică, Marcel Ivan5, oferă câteva informații despre partidul condus de Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale societății românești din perioada interbelică. Dorim să relevăm astfel, că formațiunea condusă de reputatul istoric a fost un partid cu organizații active, cu o activitate politică susținută, cu o ideologie adaptată tendințelor manifestate de liberalism pe plan european, în deceniul al patrulea al secolului XX, cu poziții și soluții proprii privind viața politică internă și politica externă a României. Pe parcursul lucrării analizăm factorii care au contribuit la desprinderea georgiștilor din Partidul Național Liberal, în iunie 1930, reconstituim traiectoria formării conducerii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor politice de extremă dreaptă reprezintă alte obiective ale cercetării noastre. Din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]