29,295 matches
-
vrut să mă uiți Măi Gheorghiță, măi Că te-am iubit prea mult în viață Măi dorule, măi Dar ție deloc nu-ți pasă Măi Gheorghiță, măi - III - Când vei fi trist și bătrân Măi Gheorghiță, măi Ai să simți, dorul atunci ... Măi Gheorghiță, măi Că n-ai vrut să fii cu mine Măi dorule, măi Și n-o să-ți mai fie bine Măi Gheorghiță, măi - IV - Că dragoste-adevărată Măi Gheorghiță, măi Nu crește pe piatră seacă Măi Gheorghiță, măi Ai
?Am iubit ?i-am s? iubesc? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84089_a_85414]
-
viață Măi dorule, măi Dar ție deloc nu-ți pasă Măi Gheorghiță, măi - III - Când vei fi trist și bătrân Măi Gheorghiță, măi Ai să simți, dorul atunci ... Măi Gheorghiță, măi Că n-ai vrut să fii cu mine Măi dorule, măi Și n-o să-ți mai fie bine Măi Gheorghiță, măi - IV - Că dragoste-adevărată Măi Gheorghiță, măi Nu crește pe piatră seacă Măi Gheorghiță, măi Ai să simți cât ai greșit bis Măi dorule, măi Și pe lume ce-ai
?Am iubit ?i-am s? iubesc? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84089_a_85414]
-
vrut să fii cu mine Măi dorule, măi Și n-o să-ți mai fie bine Măi Gheorghiță, măi - IV - Că dragoste-adevărată Măi Gheorghiță, măi Nu crește pe piatră seacă Măi Gheorghiță, măi Ai să simți cât ai greșit bis Măi dorule, măi Și pe lume ce-ai pierdut coda 6 Măi Gheorghiță, măi Iași 1989
?Am iubit ?i-am s? iubesc? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84089_a_85414]
-
nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - II - Ce-i rămași departe-n țară Vă plâng cu foc, vă plâng cu pară Că nu știu pe undi-umblați Și pe ce pământ călcați Bani-s buni, toate-s frumoase Dar dorul de-acas te arde Mama-i bolnavă pe pat Și tata plânge-n cerdac Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - III - Vine-o vreme când dorul te arde Să vii la
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
buni, toate-s frumoase Dar dorul de-acas te arde Mama-i bolnavă pe pat Și tata plânge-n cerdac Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă nimenea Cum îmi plânge inima - III - Vine-o vreme când dorul te arde Să vii la cei rămași departe Dar în loc de părinți cu multă minte Găsești în loc două morminte Doar un lacăt, prins în cui Și vântul bate-a pustiu. Pribegie, pribegie Te blestem eu pe vecie Să nu mai simtă
?S-a dus fiul meu departe? ... (sau ?Pribegie, pribegie) by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84087_a_85412]
-
dragă lume N-am făcut rău nimănui Dar de bine tu nu-mi spui Lume, dragă lume - III - bis Coda 6 Dragostea și tinereața Nu te ține toată viața, lume. Au și ele vremea lor Când ești tânăr și cu dor, măi lume Refren: Ai venit cu vorbe grele Și m-ai tot lovit cu ele Lume, dragă lume N-am făcut rău nimănui Dar de bine tu nu-mi spui Lume, dragă lume Tîrgoviște - 2005
?Lume ce-ai avut cu mine?? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84085_a_85410]
-
străzi împreună cu prieteni dragi, am stat pe un mic podium la o lectură publică (cucerit de felul în care Georg Aescht citea în germană din Kleine Finger), m-am crucit de rudimentarismul Ministerului Culturii din România și mi-a fost dor, cumplit de dor să culeg ciuperci. Ciobănescul mioritic și sondele de petrol Bogdan-Alexandru Stănescu A scrie despre Târgul de Carte de la Frankfurt este, cred, o misiune aproape imposibilă pentru cel care merge acolo pentru a cumpăra drepturi. Asta pentru că aventura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
dragi, am stat pe un mic podium la o lectură publică (cucerit de felul în care Georg Aescht citea în germană din Kleine Finger), m-am crucit de rudimentarismul Ministerului Culturii din România și mi-a fost dor, cumplit de dor să culeg ciuperci. Ciobănescul mioritic și sondele de petrol Bogdan-Alexandru Stănescu A scrie despre Târgul de Carte de la Frankfurt este, cred, o misiune aproape imposibilă pentru cel care merge acolo pentru a cumpăra drepturi. Asta pentru că aventura începe miercuri dimineața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
străin. FILM „Șmecherii“ care ne țin la un loc Iulia BLAGA Când am fost recent la Festivalul Filmului Polonez de Ficțiune de la Gdynia (prin amabilitatea Institutului Polonez) am văzut un film foarte frumos, de care mi s-a făcut deja dor ca de o persoană. Se numește Sztuczki (în engleză, Tricks) și e scris și regizat de Andrzej Jakimowski. A primit anul acesta, la Veneția, Premiul Label Europa Cinémas, precum și Premiul Laterna Magica. La Gdynia, a luat mai multe premii, printre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Robert Malcolm Ward, Ergativity, Cambridge University Press, Cambridge, 1994. Dolgopolsky, Aaron B., The Nostratic Macrofamily and Linguistic Palaeontology, McDonald Institute for Archaeological Research, Cambridge, 1998. Donohue, Mark; Wichmann, Søren (editori), The Typology of Semantic Alignment, Oxford University Press, Oxford, 2008. Dor, Daniel; Knight, Chris; Lewis, Jerome (editori), The Social Origins of Language. Studies în the Evolution of Language, Oxford University Press, Oxford, 2014 Dragomirescu, Adina, Ergativitatea: tipologie, sintaxa, semantica, Editura Universității din București, București, 2010. Dubois, Jean (coordonator), Dictionaire de linguistique
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Deși limbile componente au urmat linii de evoluție uneori foarte diferite, s-au păstrat totuși o serie de trăsături comune. Mulți termeni din nucleul așa-numitului fond principal lexical provin din rădăcini indo-europene comune: - IE *mater "mama", pe baza gr. dor. μάτηρ, skr. mățar-, lat. mater, v. irl. mathir, v. isl. moder, v. sl. mați - IE *pəter "tata", prin compararea gr. πατήρ, skr. pita, lat. pater, got. Fadar - skr. bhrătar "frate", gr. φρατήρ, lat. frater, v. irl. brathir, got. broar, v.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dinu, Mihai, 356 Diop, Cheith Anta, 208, 216 Dixon, James Main., 161 Dixon, R.M.W., 95, 124, 128, 206, 223, 356 Dobrișan, Nicolae, 172 Dolgopolsky, Aaron B., 119, 128 Dominte, Constantin, 356, 360 Doneux, Jean Léonce, 217 Donohue, Mark, 128 Dor, Daniel, 128 Dragomirescu, Adina, 95, 128 Drechsel, Emanuel J., 229 Driem van, George, 188, 190 Drîmba, Vladimir, 185 Dryer, Mathew S., 357 Dubois, Jean, 89, 112, 128, 356 Ducrot, Oswald, 356 Duhoux, Y., 154 Dumistrăcel, Stelian, 38, 355 Dumitru, Lucia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a lectura Monografia comunei Hudești. Și nu uita, când ești voios, române, să fii bun ! Vă urează o zi bună, autorul acestei cărți ! Prof. Gh. Apătăchioae Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie Țara mea de glorii, țara mea de dor (Mihai Eminescu) I. LOCURILE 1. Atestarea istorică și documentară a comunei Hudești Vechimea existenței populației în acest nord de țară se pierde în negura veacurilor și dacă nar exista dovezi materiale și mai apoi scrise nu ne-am putea închipui
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la altcineva și acesta din urmă se simțea din ce în ce mai rău. Mama mea, Olga Apătăchioae spunea că erau răi de ochi oamenii care în copilărie au fost întorși de la țâță. Se întâmpla ca atunci când trebuia înțărcat, copilul să plângă cumplit de dorul laptelui matern. Dacă mama se înduioșa de copilul recent înțărcat și-l mai alăpta iarăși o perioadă de timp, acesta era toată viața lui în putere să deoache pe alții. Pentru a evita deochiul, mamele legau la copii ceva de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mie ursitoarea Ursitoarea mi-a fost bună Dar mintea mi-a fost nebună N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de pădure: „Și-am zis verde murele Ia-mă în brațe, dorule, Și mă treci pădurile Pe la toate mândrele Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
N-am ascultat de părinți Nici de oamenii cuminți Și-am făcut din capul meu Șiacum stau și plâng mereu...” Un alt cântec de dragoste amintește de dor și de pădure: „Și-am zis verde murele Ia-mă în brațe, dorule, Și mă treci pădurile Pe la toate mândrele Ochii și sprâncenele Fac pe lume relele De n-ar fi ochi și sprâncene N-ar mai fi pe lume rele...” Sau: „Codrule, frate mai mare Eu m-aș ruga dumitale Să-nverzești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru Ani, una pentru...", iar o fetiță de 4 ani reflectă, la nivel verbal (vezi sintagma "de câțiva ani", care nu corespunde, în fapt, realității trăite de fetiță), adresându-i-se unui băiețel de 7 ani, modelul mamei: Îmi era dor de tine, nu te-am mai văzut de câțiva ani...". De altfel, este o manieră uzuală de a "citi" sistemul influențelor exercitate, în timp, asupra unei persoane, prin analiza stilului comunicativ al acesteia. O astfel de analiză poate fi realizată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mie/ Doamne, rău m-ai pedepsit/ că ziua mi s-a-mplinit/ s-a-mplinit la pușcărie/ să fiu singurel pe lume". În alte cîntece, i se explică lui Dumnezeu situația tristă din pușcărie: "Doamne, libertatea mea/ e la maior la curea/ mi-e dor tare de-un copan/ dar nu pot de Moș Prodan/ că e pe tură pîndar/ și mă arde c-un bulan". Creatorul e invocat uneori chiar și pentru a-l ajuta să gîndească liber, căci chiar tendința de evaziune imaginară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înainte să-i văd lați/ și cu marafeții luați". Unele cîntece descriu resemnarea în fața unui destin implacabil: Că așa ne fuse soarta/ care puse-ntre noi poarta/ cu lacăte și zăvoare/ și paznici cu trăgătoare/ ca să crapi de foc și dor/ fără drept de vorbitor/ să te dea cu halimoase/ și alte vorbe frumoase". Amărăciunea e fredonată în zilele de duminică, atunci cînd deținutul constată că a rămas nevizitat în săptămîna care a trecut. Cățărat pe geam sau într-un colț
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Voi ce la lună zburați/ nu uitați că aveți frați/ ce fumează doar Carpați/ doar Carpați din alea scurte/ găsite pe jos în curte... Spune, fă, iubirea mea / ți-a rămas ceva cafea/ ori țigări, ori ciocolată/ că mi-e dor de tine, fată... Așa-i viața, o țigare/ ajungi la chiștoc și moare/ trăi-o-aș să-i meargă buhu'/ că-ntr-o zi o să-și dea duhu'". Mama deținutului este un personaj frecvent întîlnit în cîntecele condamnaților. Ea e
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am iubit o copiliță/ din copilăria mea/ si-am iubit-o cum iubește/ marinarul barca sa/ Și am prins-o într-o seară/ cu un alt băiat din sat/ c-un cuțit ce-aveam la mine/ inima i-am despicat". Dorul de femeia de care a fost despărțit agravează stările de tristețe și suferință: " Iar cînd se lasă seara/ și-mi vine dor de tine/ mă uit la poza ta/ lacrimă în ochi îmi vine/ pe fereastra închisorii/ eu stau seara
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
seară/ cu un alt băiat din sat/ c-un cuțit ce-aveam la mine/ inima i-am despicat". Dorul de femeia de care a fost despărțit agravează stările de tristețe și suferință: " Iar cînd se lasă seara/ și-mi vine dor de tine/ mă uit la poza ta/ lacrimă în ochi îmi vine/ pe fereastra închisorii/ eu stau seara și privesc/ și cu ochii plini de lacrimi/ tot la tine mă gîndesc... Aseară m-am culcat/ pe tine te-am visat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la penitenciar, ducă-se care o vrea, că eu am obosit. Au trecut vreo două luni de cînd nu le-am mai pășit pragul și într-o bună zi m-am hotărît să mă duc să-i văd: mi-era dor de ei, vroiam să știu ce mai fac. După ce am slujit Liturghia, s-a apropiat de mine unul, m-a chemat într-o parte și a început să vorbească cu mine. M-a întrebat de ce nu mai vin la ei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
te muți singură. Nici o femeie normală nu mai stă cu părinții de la șaișpe ani încolo. Rahat. O să mă mai uit și eu prin anunțuri după o garsonieră. Păi și atuncea cum facem diseară? Mai mâncăm? Păi și mie mi-e dor de tine. Păi atuncea hai tu până la mine când ieși de la job. OK. Ajungi pe la șapte? OK. Hai că am un apel în așteptare. OK, gagico. Abia aștept. Pa-pa. (Bărbatul ia telefonul de la ureche, se uită la ecran, apasă o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de nucă i-ar putea preface în praf. Un miez de nucă n-ar face decât să îngroașe norul de praf care plutește în încăpere. Și pentru o fracțiune de secundă uit de spaima de moarte și mi se face dor de un miez de nucă. Și apoi îmi dau seama că am uitat ce gust are un miez de nucă. Iar apoi spaima revine în forță și obiectul ăsta casant și contondent care se plimbă prin gura mea își regăsește
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]