27,753 matches
-
Vaccinio-Piceetea)", "Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Tufărișuri alpine și boreale", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane" și protejază o mare diversitate floristica și fauna rară. La baza desemnării sitului se află două specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: porcul-de-mare ("Phocoena phocoena") și delfinul cu bot gros ("Tursiops truncatus") și două specii de pești: rizeafcă ("Alosa tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
două specii de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
reptile: buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"); zvârlugă (un pește din specia "Cobitis taenia"); precum și un lepidopter din specia "Lycaena dispar" (fluture purpuriu). La nivelul ierburilor este semnalată prezenața mai multor plante rare cu specii de: pelin ("Artemisia santonicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), ciufă ("Cyperus pannonicus"), trifoi frăguț ("Trifolium fragiferum"), broscăriță ("Triglochin palustris"), ghirin ("Suaeda maritima"), bălănică ("Puccinellia distans") sau pipirig ("Juncus gerardi"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural
Valea Călmățuiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/330662_a_331991]
-
naturală în nordul Podișului Central Moldovenesc (terenuri arabile, pășuni, culturi, păduri de foioase și păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări
Pădurea Miclești () [Corola-website/Science/330676_a_332005]
-
o zonă naturală în lunca Dunării (râuri, lacuri, plaje de nisip, terenuri arabile, pășuni, păduri de foioase); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (dintre care unele foarte rare și protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
la adâncimi mici sau mijlocii (de la țărm până la cel puțin 120 m), adesea în zona intercotidale și, uneori chiar, în ape salmastre. Habitatele lor sunt variate, de la nisip și stânci goale până la ierburi de mare sau recife coraliene, dar sunt rare în zonele nămoloase. Labridele trăiesc solitar sau în grupuri mici; sunt active în timpul zilei, iar noaptea se îngropa în nisip sau se ascund în ierburi de mare sau în adăposturilor stâncoase. Labridele sunt în principal carnivore și se hrănesc mai
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
care interpretează două piane au de multe ori o încurcătură de note all-you-can-eat și aproape întotdeauna par a fi prea încărcate, acest album care adună ce-i mai bun din acest domeniu de specialitate al jazz-ului are o luciditate rară. Możdżer își adaptează în mod clar interpretarea foarte usor recognoscibila care își are rădăcinile în „Komeda” și Wayne Shorter pe alocuri, cu propriul său arsenal de note grațíoase și salturi mici pentru a se potrivi stilului lui Norris, care este
Leszek Możdżer () [Corola-website/Science/330717_a_332046]
-
însă datele despre distribuția astfelor de planete se iau în calcul în ecuația lui Drake, care într-un mod mai exact ne poate informa despre o posibilă formă de viață în Univers. În conformitate cu ipoteza Pământului rar, „gemenii” Pământului sunt foarte rari și chiar mai rari, cei care ar putea susține viața. În momentul de față un mare interes este atras de câteva planete terestre care se află în zona locuibilă. Una dintre cele mai cunoscute este Gliese 581 g, descoperită pe
Analogul Pământului () [Corola-website/Science/330766_a_332095]
-
astfelor de planete se iau în calcul în ecuația lui Drake, care într-un mod mai exact ne poate informa despre o posibilă formă de viață în Univers. În conformitate cu ipoteza Pământului rar, „gemenii” Pământului sunt foarte rari și chiar mai rari, cei care ar putea susține viața. În momentul de față un mare interes este atras de câteva planete terestre care se află în zona locuibilă. Una dintre cele mai cunoscute este Gliese 581 g, descoperită pe 30 septembrie 2010. Planeta
Analogul Pământului () [Corola-website/Science/330766_a_332095]
-
păduri de foioase) încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei; ce conservă habitate naturale de tip: "Păduri dacice de stejar si carpen" și "Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat)" și protejază floră și faună rară specifică Dealurilor Lopadei (subunitate geomorfologică a "Podișului Târnavelor Mici"). La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este semnalată prezența unei plante rare (protejată la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
începutul statalității poloneze. Există legende de alegeri în secolul al IX-lea a legendarului fondator al primei familii poloneze regale, Piast Kołodziej din Dinastia Piast, și o alegere similară a fiului său, Siemowit, însă sursele din acea vreme erau foarte rare și este greu de estimat dacă aceste alegeri au fost mai mult decât o formalitate. Privilegiul electoral exercitat în timpul adunărilor, a fost de obicei limitat la cei mai puternici nobili (magnații) sau funcționari, și a fost puternic influențat de tradiția
Alegerile regale în Polonia () [Corola-website/Science/330803_a_332132]
-
fotografii făcute din aer, pentru a depista astfel de dispozitive care nu au explodat în timpul războiului, relatează CBS News. Astfel de dispozitive neexplodate sunt frecvent descoperite în Germania, însă cazurile în care se găsesc bombe atât de mari sunt extrem de rare. O bombă cu dimensiuni similare a fost descoperită în 2011 în orașul Koblenz, care se situează de-a lungul fluviului Rin. La acea vreme, aproximativ 45.000 de persoane au fost evacuate pentru dezamorsarea dispozitivului exploziv. La data 3.01
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial, Germania () [Corola-website/Science/330830_a_332159]
-
sau afumată. Captura totală de baracude neclasificate în zonă de pescuit 31 (partea centrală din vestul Oceanului Atlantic) în 1995-1999 a variat între 1596 și 2130 de tone pe an. Au fost documentate atacuri neprovocate asupra oamenilor, dar acestea sunt foarte rare, iar majoritatea au avut loc din cauza că înotătorul purta un obiect strălucitor, argintiu, pe care baracuda îl confunda cu pradă. Baracudele inspiră teamă mai mult ca rechinii în unele zone. În Marea Antilelor trăiesc unele specii mari ("Sphyraena barracuda") care
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
gaze, este facilitată de numeroasele dislocări ale scoarței. Zona se încadrează regiunilor biogeografice atât alpină cât și continentală Vegetația este formată din păduri de conifere în amestec cu foioase. Se mai găsesc turbării asocitate vegetației forestiere, locuri unde apar plante rare specifice zonelor mlăștinoase. Dintre acestea, roua cerului ("Drosera rotundifolia") și curechii de munte ("Ligularia sibirica") - specie de interes comunitar a sitului Natura 2000 "Ciomad-Balvanyos", sunt relicte glaciare. Fauna zonei include și specii protejate cum ar fi: (ursul, râsul, lupul), dar
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
a plăcut dintotdeauna istoria.” "„Problemele plastice pe care și le pune I[acobescu] sunt strâns legate de necesitatea exprimării nuanțate a lirismului său interior. Sever construită, imaginea nu atinge niciodată abstracția pură. Ea se menține în cadrele unui realism de rară sensibilitate.”" "„Ștefan Iacobescu a făcut din tehnicile gravurii, din litografie, instrumente puse în slujba unei creații care are în centru un discurs poetic, o expresivitate picturală, o linie sigură și personală. Gestul său capătă valoare în sfera unui simbolism variat
Ștefan Iacobescu () [Corola-website/Science/330100_a_331429]
-
endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
trânji ("Neottia nidus-avis") orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), poroinic ("Orchis mascula"), turtă ("Carlina acaulis"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus pulcherrimus"), urechelniță ("Jovibarba heuffelii "), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), precum și o specie rară de mușchi ("Buxbaumia viridis"). Alte specii din flora spontană: tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis recta", "Hedera helix", "Humulus lupulus" etc. În aria protejată au fost identificate 10 specii de plante rare, inclusiv: În 2008 a fost semnalată o colonie de bâtlani ("Ardea cinerea", "Nycticorax nycticorax", "Egretta garzetta"), cu un efectiv de 300 de indivizi.
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
ei răspund”, "îl dort" [il.dɔːʁ] „el doarme” ~ "ils dorment" [il.dɔʁm] „ei dorm”, "étudiant" [e.ty.djɑ̃] „student” ~ "étudiante" [e.ty.djɑ̃t] „studentă”, "mis" [mi] „pus” ~ "mise" [miːz] „pusă”. Între două consoane diferite, alternantele sunt mai rare. Există mai ales între /f/ și /v/: "neuf" [nœf] „nou” ~ "neuve" [nœv] „nouă”, "sportif" ~ "sportive". Toate fenomenele prozodice (accentuarea, intonația, ritmul și debitul vorbirii) sunt strâns legate în franceză de noțiunea de grup ritmic. Grupul ritmic este un grup de
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
radioactivității de ioni grei a fost emisia ionului de carbon-14 de 30 de MeV din radiu-223 de către H. J. Rose și G.A. Jones în 1984"". De obicei teoria explică un fenomen deja observat experimental. Radioactivitatea cluster este unul din rarele exemple de fenomene prezis înainte de descoperirea experimentală. Previziuni teoretice au fost făcute în 1980, patru ani înaintea descoperirii experimentale. Au fost utilizate patru abordări teoretice: teoria fragmentării în care se rezolvă ecuația Schroedinger având ca variabilă asimetria de masă pentru
Radioactivitate cluster () [Corola-website/Science/330174_a_331503]