28,018 matches
-
01). Figura 42. Variabilitatea pe grupe de vârstă a protecției la primul raport sexual Creșterea odată cu vârsta a absenței protecției la primul contact sexual se datorează interzicerii comercializării mijloacelor de planificare familială, deci și a prezervativului, și lipsei de educație sexuală din perioada comunistă. Nu știm dacă protecția s-a făcut împotriva BTS și/sau pentru evitarea unei sarcini. Deși în rândul tinerilor până în 24 de ani predomină cei care la primul contact sexual s-au protejat, totuși rămâne un număr
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și a prezervativului, și lipsei de educație sexuală din perioada comunistă. Nu știm dacă protecția s-a făcut împotriva BTS și/sau pentru evitarea unei sarcini. Deși în rândul tinerilor până în 24 de ani predomină cei care la primul contact sexual s-au protejat, totuși rămâne un număr îngrijorător de tineri care nu și-au luat măsuri de protecție. Pe ansamblu, ponderea persoanelor care se protejează la primul contact sexual este destul de redusă, motiv de intervenție mai eficientă a măsurilor prevenționale
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
tinerilor până în 24 de ani predomină cei care la primul contact sexual s-au protejat, totuși rămâne un număr îngrijorător de tineri care nu și-au luat măsuri de protecție. Pe ansamblu, ponderea persoanelor care se protejează la primul contact sexual este destul de redusă, motiv de intervenție mai eficientă a măsurilor prevenționale și educaționale. Statutul marital este al treilea factor observat care indică diferențieri privind protecția la primul raport sexual. Testul 2 relevă diferențe semnificative statistic privind protecția primului raport sexual
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
protecție. Pe ansamblu, ponderea persoanelor care se protejează la primul contact sexual este destul de redusă, motiv de intervenție mai eficientă a măsurilor prevenționale și educaționale. Statutul marital este al treilea factor observat care indică diferențieri privind protecția la primul raport sexual. Testul 2 relevă diferențe semnificative statistic privind protecția primului raport sexual în funcție de starea civilă (p < 0,05). Se pune în evidență că ponderea cea mai mare a persoanelor care s-au protejat o dețin cele necăsătorite, în consecință mai tinere
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual este destul de redusă, motiv de intervenție mai eficientă a măsurilor prevenționale și educaționale. Statutul marital este al treilea factor observat care indică diferențieri privind protecția la primul raport sexual. Testul 2 relevă diferențe semnificative statistic privind protecția primului raport sexual în funcție de starea civilă (p < 0,05). Se pune în evidență că ponderea cea mai mare a persoanelor care s-au protejat o dețin cele necăsătorite, în consecință mai tinere (Tabelul 64). Starea civilă Protecția primului contact sexual Total Nu Da
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
26,9 100 Separată 81,3 18,8 100 Divorțată 78,8 21,2 100 Văduvă 91,3 8,7 100 Necăsătorită 45,1 54,9 100 Total 67,8 32,2 100 Tabelul 64. Variabilitatea protecției la primul contact sexual în funcție de starea civilă În ceea ce privește motivul neprotejării primului act sexual, principala justificare o reprezintă lipsa informației, ,,Nu s-a gândit", în 38,88% din cazuri. Al doilea motiv ca pondere, înregistrat în 29,63% din cazuri, este faptul că actul sexual
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Divorțată 78,8 21,2 100 Văduvă 91,3 8,7 100 Necăsătorită 45,1 54,9 100 Total 67,8 32,2 100 Tabelul 64. Variabilitatea protecției la primul contact sexual în funcție de starea civilă În ceea ce privește motivul neprotejării primului act sexual, principala justificare o reprezintă lipsa informației, ,,Nu s-a gândit", în 38,88% din cazuri. Al doilea motiv ca pondere, înregistrat în 29,63% din cazuri, este faptul că actul sexual nu a fost premeditat, ceea ce în anumite situații reprezintă
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual în funcție de starea civilă În ceea ce privește motivul neprotejării primului act sexual, principala justificare o reprezintă lipsa informației, ,,Nu s-a gândit", în 38,88% din cazuri. Al doilea motiv ca pondere, înregistrat în 29,63% din cazuri, este faptul că actul sexual nu a fost premeditat, ceea ce în anumite situații reprezintă tot o neglijență. Al treilea motiv este perioada infertilă (10,70%), o justificare valabilă doar pentru cazul în care protecția vizează doar sarcina. Motivele obiective sunt legate de dorința de a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
perioada infertilă (10,70%), o justificare valabilă doar pentru cazul în care protecția vizează doar sarcina. Motivele obiective sunt legate de dorința de a avea un copil (12,99%). În 3,23% din cazuri partenerul s-a opus protejării actului sexual (Figura 43). La ,,alte motive", toate persoanele trecute de 50 de ani au declarat drept cauză a lipsei de protecție absența metodelor în perioada tinereții lor. Referitor la protecția ultimului act sexual, 45,6% dintre subiecți au raportat că acest
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din cazuri partenerul s-a opus protejării actului sexual (Figura 43). La ,,alte motive", toate persoanele trecute de 50 de ani au declarat drept cauză a lipsei de protecție absența metodelor în perioada tinereții lor. Referitor la protecția ultimului act sexual, 45,6% dintre subiecți au raportat că acest act sexual a fost unul protejat. Figura 43. Motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejat Testul χ2 indică faptul că există o relație semnificativă între atitudinea de protejare la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
43). La ,,alte motive", toate persoanele trecute de 50 de ani au declarat drept cauză a lipsei de protecție absența metodelor în perioada tinereții lor. Referitor la protecția ultimului act sexual, 45,6% dintre subiecți au raportat că acest act sexual a fost unul protejat. Figura 43. Motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejat Testul χ2 indică faptul că există o relație semnificativă între atitudinea de protejare la primul și ultimul act sexual, în sensul că cei care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
declarat drept cauză a lipsei de protecție absența metodelor în perioada tinereții lor. Referitor la protecția ultimului act sexual, 45,6% dintre subiecți au raportat că acest act sexual a fost unul protejat. Figura 43. Motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejat Testul χ2 indică faptul că există o relație semnificativă între atitudinea de protejare la primul și ultimul act sexual, în sensul că cei care s-au protejat la primul contact s-au protejat în mare măsură
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au raportat că acest act sexual a fost unul protejat. Figura 43. Motivele pentru care primul contact sexual nu a fost protejat Testul χ2 indică faptul că există o relație semnificativă între atitudinea de protejare la primul și ultimul act sexual, în sensul că cei care s-au protejat la primul contact s-au protejat în mare măsură, în jur de 70%, și la ultimul contact sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
că există o relație semnificativă între atitudinea de protejare la primul și ultimul act sexual, în sensul că cei care s-au protejat la primul contact s-au protejat în mare măsură, în jur de 70%, și la ultimul contact sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual, în sensul că cei care s-au protejat la primul contact s-au protejat în mare măsură, în jur de 70%, și la ultimul contact sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contact s-au protejat în mare măsură, în jur de 70%, și la ultimul contact sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în jur de 70%, și la ultimul contact sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual (Pearson χ2 = 211,697, df = 1, p < 0,001). 7.3. Numărul partenerilor sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuali În eșantionul studiat, 90,7% din subiecți au început viața sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat, se poate observa o influență regională semnificativă. Testul Pearson χ2 indică asocierea semnificativă între numărul partenerilor sexuali și orașul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat, se poate observa o influență regională semnificativă. Testul Pearson χ2 indică asocierea semnificativă între numărul partenerilor sexuali și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 57,77, df = 21, p < 0,001). După cum se poate observa din Tabelul 65 există orașe mai conservatoare (Târgu-Mureș, Ploiești), unde ponderea celor care au raportat mai mult de 6 parteneri sexuali este în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
numărul partenerilor sexuali și orașul de rezidență (Pearson χ2 = 57,77, df = 21, p < 0,001). După cum se poate observa din Tabelul 65 există orașe mai conservatoare (Târgu-Mureș, Ploiești), unde ponderea celor care au raportat mai mult de 6 parteneri sexuali este în jur de 7%, adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au raportat mai mult de 6 parteneri sexuali este în jur de 7%, adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
6 parteneri sexuali este în jur de 7%, adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea pe sexe a numărului de
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]