30,256 matches
-
se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștiucul, iar rozătoarele
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
de numismatică și arheologie precum și diverse obiecte și documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donațiilor făcute în 1908. În Craiova interbelică se construiește așa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu. Dintre realizările contemporane trebuie amintit noul edificiu al Teatrului Național, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat „Oltenia”, înființată în
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Astăzi, ea cuprinde mai multe feluri de mâncare internaționale. Alimentele cu specific eston sunt pâinea neagră, carnea de porc, cartofii și produsele lactate. Tradițional, vara și primăvara, estonii mănâncă hrană proaspătă fructe, ierburi, legume și orice se culege direct din grădină. Vânatul și pescuitul sunt și ele frecvent întâlnite, deși au devenit doar hobby-uri. Grătarul în aer liber pe timpul verii a devenit ceva popular. Iarna, se consumă gemuri, alimente conservate și murături. Estonia a trecut prin ani grei în trecut
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Și-a deschis porțile la 1 iunie 1980 sub conducerea lui Gheorghe Tatavura care s-a înțeles cu conducerea județeană și a adus câteva specii de mamifere, atât sălbatice cât și domestice, precum și colecție de păsări exotice ce-i aparțineau. Grădina Zoologică din Călărași a cunoscut o rapidă creștere devenind una dintre cele mai mari grădini zoologice din Romania, atât ca suprafață cât și ca număr de specii. În februarie 1985, din cauza unui dig nefinalizat s-a produs o inundație ce
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a înțeles cu conducerea județeană și a adus câteva specii de mamifere, atât sălbatice cât și domestice, precum și colecție de păsări exotice ce-i aparțineau. Grădina Zoologică din Călărași a cunoscut o rapidă creștere devenind una dintre cele mai mari grădini zoologice din Romania, atât ca suprafață cât și ca număr de specii. În februarie 1985, din cauza unui dig nefinalizat s-a produs o inundație ce a acoperit întreaga grădină zoologică. Un număr foarte mic de animale au putu fi salvate
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a cunoscut o rapidă creștere devenind una dintre cele mai mari grădini zoologice din Romania, atât ca suprafață cât și ca număr de specii. În februarie 1985, din cauza unui dig nefinalizat s-a produs o inundație ce a acoperit întreaga grădină zoologică. Un număr foarte mic de animale au putu fi salvate, printre care și un urs carpatin care a avut puterea de a sta o noapte întreagă într-un pom, dimineața urcând în barca care îi fusese special ancorată lângă
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
de animale au putu fi salvate, printre care și un urs carpatin care a avut puterea de a sta o noapte întreagă într-un pom, dimineața urcând în barca care îi fusese special ancorată lângă pom. În anul 1990 la Grădina Zoologică din Călărași erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din străinătate. După 1990, ca și economia țării, Grădina Zoologică a cunoscut un
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
o noapte întreagă într-un pom, dimineața urcând în barca care îi fusese special ancorată lângă pom. În anul 1990 la Grădina Zoologică din Călărași erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din străinătate. După 1990, ca și economia țării, Grădina Zoologică a cunoscut un regres. Este singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. În 10 ani s-
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
În anul 1990 la Grădina Zoologică din Călărași erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din străinătate. După 1990, ca și economia țării, Grădina Zoologică a cunoscut un regres. Este singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. În 10 ani s-au obșinut peste 60 de exemplare de tigrii și jaguari. O parte din acești tigri au ajuns
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
erau găzduite animale unicat în România, lucru care s-a datorat schimburilor de animale între Grădina Zoologică din Călărași și alte astfel de locații din străinătate. După 1990, ca și economia țării, Grădina Zoologică a cunoscut un regres. Este singura grădină zoologică din România care reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. În 10 ani s-au obșinut peste 60 de exemplare de tigrii și jaguari. O parte din acești tigri au ajuns la Circul Globus unde au fost dresați și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
care reproduce jaguarul, tigrul siberian și struțul Emu. În 10 ani s-au obșinut peste 60 de exemplare de tigrii și jaguari. O parte din acești tigri au ajuns la Circul Globus unde au fost dresați și participă la spectacole. Grădina zoolgică din Călărași este o "exportatoare" pentru celelalte grădini zoologice din Romania. O pereche de animale unicat în țară îl formează urșii de Alaska (grizzly), Rom împreună cu perechea sa Anita, ce au peste 1,2 tone greutate și care au
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
10 ani s-au obșinut peste 60 de exemplare de tigrii și jaguari. O parte din acești tigri au ajuns la Circul Globus unde au fost dresați și participă la spectacole. Grădina zoolgică din Călărași este o "exportatoare" pentru celelalte grădini zoologice din Romania. O pereche de animale unicat în țară îl formează urșii de Alaska (grizzly), Rom împreună cu perechea sa Anita, ce au peste 1,2 tone greutate și care au făcut parte din colecția lui Nicolae Ceaușescu, după 1990
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
în țară îl formează urșii de Alaska (grizzly), Rom împreună cu perechea sa Anita, ce au peste 1,2 tone greutate și care au făcut parte din colecția lui Nicolae Ceaușescu, după 1990 ajungând la Călărași. Cea mai nouă construcție în cadrul Grădinii Zoologice este Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești extici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice. Muzeul a luat naștere în anul 1951 având
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
1,2 tone greutate și care au făcut parte din colecția lui Nicolae Ceaușescu, după 1990 ajungând la Călărași. Cea mai nouă construcție în cadrul Grădinii Zoologice este Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești extici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice. Muzeul a luat naștere în anul 1951 având ca profil arheologia. Dezvoltarea sa a fost posibilă datorită unui grup de intelectuali călărășeni entuziaști în
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
1990 ajungând la Călărași. Cea mai nouă construcție în cadrul Grădinii Zoologice este Aquaterrarium-ul ce însumează o colecție de pești extici, șerpi și reptile. În prezent grădina zoologică este administrată de inginerul zootehnist Cristian Tatavura, fiul celui care a pus bazele grădinii zoologice. Muzeul a luat naștere în anul 1951 având ca profil arheologia. Dezvoltarea sa a fost posibilă datorită unui grup de intelectuali călărășeni entuziaști în frunte cu Niță Anghelescu (fostul director al muzeului), Vasile Culică, Gheorghe Florea, etc. Aceștia au
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Dragu cu dezvelirea statuii.Statuia Regelui Carol I este prima statuie ecvestră a unui membru al casei regale dezvelită după 1989. Zonele verzi ale municipiul Călărași sunt constituite din: parcuri agrement și sport, situate în sudul orașului, zona de faleză, grădina zoologică, complexul sportiv „Navrom” și complexul sportiv „Tineretului” în nord. De asemenea, se poate include zona ștrandului de pe malul drept al brațului Borcea. În afara perimetrului intravilan, în sud, există frumoase locuri de agrement reprezentate prin pădurea tipic de luncă și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și Râmnicul Sărat), două tribunale, două poliții, două secții ale municipalității. Perioada dintre Unire și câștigarea independenței cunoaște o mare înflorire. În 1866 se construiește Gimnaziul, astăzi Colegiul Național „Unirea”, în anul 1867 "Spitalul județean și comunal", în anul 1873 "Grădina Publică". Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX cunoaște aceeași dezvoltare înfloritoare în așa fel încât se înființează "Societatea Filarmonică" denumita simbolic "„Doina Vrancei”" (1907), "Biblioteca Publică" (1912), "Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”", inaugurat în 1913, "Palatul de Justiție
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
Petrecerea timpului liber se poate face vizitând „Biblioteca Județeană Antim Ivireanu” (clădire nouă), Filarmonica „Ion Dumitrescu”, Teatrul Municipal „Ariel”, Teatrul „Anton Pann” (clădire nouă), Cinema „Ostroveni”, Muzeul de artă „Casa Simian”, Muzeul Județean de Istorie, Muzeul Satului Vâlcean, Parcul „Zăvoi”, Grădina Zoologică, Ștrandul Ostroveni (apă sărată și dulce). Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Râmnicu Vâlcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,98%), cu
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
organiza treptat un nou cartier denumit Deal, între zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. În zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
prin anul 1920 de către inginerul Davidescu, dar nu s-a păstrat. În baza acestuia se consideră că s-au amplasat marile clădiri din zona centrala a orașului: Primăria, Banca Națională și altele. Strada Mare (Regală) se întindea de la Cazărmi la Grădina Publică, străbătând orașul pe o lungime de circa 4 km, fiind pavată cu piatră cubică de granit, în dreptul Grădinii Publice fiind asfaltată. Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat și în avântul pe care îl cunoaște dezvoltarea
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
amplasat marile clădiri din zona centrala a orașului: Primăria, Banca Națională și altele. Strada Mare (Regală) se întindea de la Cazărmi la Grădina Publică, străbătând orașul pe o lungime de circa 4 km, fiind pavată cu piatră cubică de granit, în dreptul Grădinii Publice fiind asfaltată. Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat și în avântul pe care îl cunoaște dezvoltarea activităților culturale. Astfel la 1 decembrie 1832 se deschide prima "Școală de băieți nr.1". Primul pas spre învățământul
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
a avut biroul inginerul de atunci, Anghel Saligny, cel care a fost proiectantul și constructorul podului de la Cernavodă. Documentele arată preocuparea primarilor orașului de a dezvolta localitatea din punct de vedere al confortului urban, prin: străzi pavate, felinare, piață comercială, grădina publică. Se amintește, între altele, despre băile minerale amenajate din anul 1857 în jurul izvoarelor sărate și sulfuroase de pe platoul sudic al localității, devenit proprietatea lui Dumitru Hernia. Concesionate unor oameni din București, Garoflide și Georgescu, ele vor constitui un punct
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
și-a urmat cursul firesc, ascendent, favorabil în primul rând românilor. În perioada interbelică serbările naționale s-au desfășurat în sala de teatru a hotelului "„"Coroana", în sala de gimnastică și pe arena sportivă a Liceului "„"Petru Maior" Gherla, în grădina publică ("Parcul Regina Maria") sau în piață orașului, cu participarea școlilor de stat și confesionale, a autorităților bisericești, civile și militare. „Festivele" dedicate zilei de 10 Mai s-au desfășurat în anii 1923, 1924 și 1927 în Parcul Regina Maria
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existentă. Abundă mamiferele rozătoare: popândăul, hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]