28,104 matches
-
din spatele casei. Astfel Iancu a părăsit [[Abrud]]ul în ultima clipă și s-a îndreptat spre [[Câmpeni]], unde a organizat contraofensiva împotriva lui Hatvani. Nu există totuși dovezi indubitabile despre această "iubită" a lui Avram Iancu. În memoriile sale, fostul prefect Vasile Macarie Moldovan, care după desființarea legiunii sale (a III-a de Câmpie) a luptat în rândurile Legiunii Auraria Gemina, fiind martor ocular la evenimentele descrise mai sus, spune că o servitoare l-a anunțat pe Iancu de intrarea ungurilor
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
mărită cu logofătul Dimitrie Haralamb, un apropiat al familiei Magheru. Gheorghe (Ghiță) Magheru (1828-1875), fiul mai mare, se dedică științelor juridice. Mai întâi profesează ca avocat în Caracal, apoi magistrat, ajungând consilier la Curtea de Apel din Craiova. Este numit prefect de Gorj apoi este ales deputat din partea Partidului Liberal. În urma căsătoriei cu Elena Prisăceanu are 5 băieți: Alexandru (1854-1947) colonel în Statul Major, Adrian (1867-1943) - avocat, Anton (1870-1916) - căpitan în Regimentul 10 cavalerie decedat în Primul Război Mondial, Gheorghe (1872-1938
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
născută Hurezeanu (1835-1909). Pârâienii, familia mamei politicianului interbelic, făceau parte din vechea boierime a Olteniei, putând fi urmăriți documentar până în sec. al-XV-lea și se trăgeau din vechii boieri din Baia de Fier și Alun. Speranța era fiica pitarului Zamfir Pârâianu, prefect de Gorj, și a Sevastiței, născută Frumușanu (1819-1911). Așadar și bunica maternă a omului politic aparținea unei cunoscute familii boiereștii gorjene. Ea i-a călăuzit pașii copilăriei viitorului om politic, iar tatăl său îi era model, fiindcă luptase pe frontul
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
obiectivă, sub titlul „Acte și corespondență relative la renunțările la tron ale fostului principe moștenitor ( 1918-1919- 1925), cu reproduceri fotografice de pe originale”, în anexe, întregul dosar documentar al acestei chestiuni. Tot în acest sens, la 31 decembrie 1925, Tătărescu ordonă prefecților, după ședința Consiliului de Coroană care luase act de a treia renunțare la tron a principelui Carol, să confiște și să distrugă orice ziar, broșură, afiș, fotografie sau insignă care ar fi avut drept scop consemnarea tendențioasă a actului de
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
a treia renunțare la tron a principelui Carol, să confiște și să distrugă orice ziar, broșură, afiș, fotografie sau insignă care ar fi avut drept scop consemnarea tendențioasă a actului de abdicare a prințului moștenitor. Li se cerea, de asemenea, prefecților, să pună în lumină caracterul personal, intim al acestui act străin de orice amestec politic. În 1926, într-o declarație a lui Tătărescu pentru ziarul „Adevărul”, acesta afirma că sprijinitorii lui Carol erau „un lung șir de aventurieri; străini sau
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
-lea. În cuvântarea rostită la radio, la 28 noiembrie 1939, primul-ministru afirma: „Reorganizarea tuturor serviciilor publice trebuie continuată și fără întrerupere pentru a putea așeza dezvoltarea statului pe noile drumuri deschise de Constituția din februarie 1938”. Iar la conferința cu prefecții, din același an, demnitarul a formulat îndrumări foarte exacte și hotărâte, atrăgând atenția reprezentanților guvernului din teritoriu cu privire la respectarea prevederilor legale, desigur, prevederi legale în spiritul regimului autoritar carlist. Ținând cont de înrăutățirea continuă a situației internaționale, una dintre prioritățile
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
desăvârșirea apărării naționale [...] Guvernul nu are altă preocupare. Trebuie să desăvârșim fortificarea țării...” . Despre necesitatea mobilizării tuturor resurselor materiale și umane pentru apărarea țării, Gheorghe Tătărescu a vorbit, în termeni imperativi, cu ocazia întâlnirii de lucru avută cu primarii și prefecții din județul Cluj în ianuarie 1940: „...anul acesta, ultimul ban disponibil într-o instituție, într-un așezământ public, trebuie să meargă la armata care este pe zonă și la armata dinapoi...” Datorită poziției foarte puternice obținută de Germania în Europa
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]
-
Peterlaca, iar în final o erată. Cartea a fost tipărită cu caractere chirilice între 1 noiembrie 1793 și 15 noiembrie 1795, cu sprijinul episcopului Ioan Bob. Samuil Micu începe să traducă "Biblia" încă din anul 1783, pe vremea când era prefect de studii la Colegiul Sf. Barbara din Viena. Există opinii după care întreaga traducere a "Bibliei" ar fi fost încheiată deja în 1785. Sursele versiunii sale sunt vechea Biblie de la București, din 1688, dar, în primul rând, o ediție a
Biblia de la Blaj () [Corola-website/Science/313012_a_314341]
-
trenul imperial rus, cu țarul care se întorcea victorios la Sankt Petersburg. Pereții saloanelor din clădirea gării au fost împodobiți cu catifea roșie, mobilier elegant și cu tablouri. Trenul a ajuns la Iași la 22,30, fiind întâmpinat iarăși de prefect, primar și mitropolit. Țarul a primit o coroană cu lauri de argint din partea primarului și a vizitat spitalul de răniți, amenajat în magaziile gării. La 1 mai 1880 statul român a răscumpărat căile ferate de la acționarii germani și austrieci. Între
Gara Iași () [Corola-website/Science/313039_a_314368]
-
spirituală 170 de familii de polonezi, cu 415 credincioși. Liturghiile oficiate la Cacica sunt celebrate în limbile română, poloneză, germană și maghiară. Printre pelerinii de seamă participanți la Cacica au fost următorii: cardinalul Luigi Poggi (2000), cardinalul Giovanni Battista Re, prefect al Congregației pentru Episcopi (2003), arhiepiscopul Henryk Józef Muszyński de Gniezno, primat emerit al Poloniei (2010), arhiepiscopul Ioan Robu din București, arhiepiscopul György Jakubinyi de Alba-Iulia, nunțiul apostolic Jean-Claude Périsset, episcopul Petru Gherghel de Iași, episcopul Anton Coșa de Chișinău
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
români și evrei din Botoșani împotriva acestei dărâmări. În urma acestor proteste, proprietara moșiei Ipotești, Maria Papadopol, a donat de bună voie locul unde s-a aflat casa familiei Eminovici din Ipotești. Ea adresa la 3 august 1924 o scrisoare către prefectul județului Botoșani, Demostene Vizanty, în care scria următoarele: ""Subsemnata Maria D. Papadopol, proprietara moșiei Ipotești, declar prin aceasta să consimt de bună voie a dona casa mea din Ipotești, sau mai bine zis locul unde s-a aflat această casă
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
retras de la seminar, episcopul Camilli a ales o echipă de tineri preoți, înzestrați cu talente pedagogice, încredințându-le munca de formare a seminariștilor pentru preoție. Chiar înainte de fi sfințit preot, Mihai Robu a fost numit la 10 ianuarie 1907 ca prefect pentru seminariștii din Iași, exercitând această funcție câțiva ani și după prezbiterat. În perioada Primului Război Mondial, când Seminarul din Iași a fost închis, pr. Mihai Robu a activat ca paroh la Văleni, Faraoani și Bacău (jud. Bacău). În anul 1920, odată cu
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
episcop romano-catolic de Iași (devenind primul episcop romano-catolic de origine română), pr. Mihai Robu a fost numit ca secretar al episcopului. Episcopul Cisar a redeschis la data de 18 octombrie 1920 Seminarul Diecezan din Iași, părintele Robu activând acolo în calitate de prefect de studii și profesor. În iunie 1922, părintele Robu a fost numit paroh în satul Horlești (jud. Iași). În paralel, el a colaborat activ la revista ""Lumina creștinului"" și a fost capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași
Mihai Robu () [Corola-website/Science/313135_a_314464]
-
(n. 3 mai 1952, orașul Zărnești, județul Brașov) este un politician român, membru al Partidul Social Democrat. Începând din anul 2008 îndeplinește funcția de viceprimar al municipiului Iași. În iunie 2012 a fost învestit în funcția de prefect al județului Iași. s-a născut la data de 3 mai 1952, în orașul Zărnești (județul Brașov), fiind fiul lui Romul și Elena Olteanu. După absolvirea Liceului Teoretic din Zărnești, a urmat cursurile Facultății de Chimie și inginerie chimică din cadrul
Romeo Olteanu () [Corola-website/Science/313144_a_314473]
-
1938, (Corneliu Zelea Codreanu, cei trei Nicadori și cei zece Decemviri, dar și de următoarele, cele 252 persoane asasinate în 21/22 septembrie 1939, plus alte 26 asasinate, în total 292 persoane asasinate fără judecată, respectiv: generalul Gabriel Marinescu, fost prefect al Poliției Capitalei, generalul Ioan Bengliu, fost inspector general al Jandarmeriei, generalul Gheorghe Argeșanu, fost comandant al Corpului II de Armată, Radu Pascu, fost președinte al Curții de Apel București, colonel Vasile Zeciu, fost prim-procuror militar, colonel Ștefan Gherovici
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Cașotă, Neacșu Crăciun, V. Moisescu, Gh. Niculescu, Gh. Oancea, Const. Sârbu, Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost remise comisiei de către Prefectul Poliției, colonelul Ștefan Zăvoianu, pentru a fi emise pentru Închisoarea Militară Jilava, cerere ce se baza pe un decret ce prevedea ca închisorile militare să poată primi și persoane trimise în prevenție de comisiile de anchetă ale Ministerului de Justiție
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
petrecute în 22 septembrie 1939, nu ar fi respectat protocolul execuției prin împușcare, mitraliindu-i pe cei 31 de legionari în grup, a fost absolvit de comisie, care a dispus punerea lui în libertate. În aceste condiții, col. Ștefan Zăvoianu, Prefectul Poliției Capitalei, a refuzat să dea curs acestei decizii. Mai era și cazul studentului Mihai Vârfureanu, fost comandant legionar, dovedit colaborator al Siguranței, acuzat de arestarea și asasinarea Nicoletei Nicolescu. Unul dintre reținuți, plutonierul de jandarmi Tudor Petre, a fost
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
exercita presiune asupra legionarilor, respectiv : deplasarea trupelor Div. a 3-a Infanterie în dispozitiv, deplasarea unui batalion de care blindate de la Târgoviște spre București, acesta ajungând în Capitală în data de 28 noiembrie 1940, ora 5 dimineața, concomitent cu înlocuirea prefectului poliției Capitalei, Ștefan Zăvoianu, cu colonelul adjutant Pălăngeanu. În data de 28 noiembrie 1940, la orele 12,00 - Ion Antonescu îl numește în calitate de Prefect de Poliție pe Radu Mironovici, Comandant al Bunei Vestiri, colonelul Pălăngeanu nefiind acceptat de Horia Sima
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
acesta ajungând în Capitală în data de 28 noiembrie 1940, ora 5 dimineața, concomitent cu înlocuirea prefectului poliției Capitalei, Ștefan Zăvoianu, cu colonelul adjutant Pălăngeanu. În data de 28 noiembrie 1940, la orele 12,00 - Ion Antonescu îl numește în calitate de Prefect de Poliție pe Radu Mironovici, Comandant al Bunei Vestiri, colonelul Pălăngeanu nefiind acceptat de Horia Sima. Din comunicatul oficial emis cu această ocazie, nu lipsesc asigurări că : ""Guvernul este în căutarea vinovaților, cărora li se vor aplica severe sancțiuni, potrivit
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
din regiune. El a reușit totuși, cu ajutorul unei reforme agrare brutale realizate, mai ales, prin exproprierea de foste domenii nobiliare, să câștige asentimentul țăranilor săraci: recunoașterea dreptului de proprietate, înlocuirea servituților feudale cu un impozit proporțional plătit către statul central. Prefecții însărcinați cu realizarea marilor lucrări (drumuri, diguri și canale), generalii cu atribuții de securitate în aceste prefecturi, spionați ei înșiși de supraintendenți numiți.de.împărat.au.format.o.rețea.administrativă.extrem.de.solidă.care.a.permis. Este interesant că un
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
organizat în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii. Administrația județeană, comunală și orășenească este reglementată prin legea administrației publice nr. 215 din 23 aprilie 2001. Activitatea consiliilor județene, orășenești și comunale este supravegheată de către prefecți numiți de Guvernul României ca reprezentanți ai săi pe plan local. În anul 1998, în cadrul programului pentru aderarea la Uniunea Europeană, consiliile județene din România s-au asociat în opt regiuni de dezvoltare, organisme fără personalitate juridică. În anul 2001 Guvernul
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
este unitatea administrativă condusă de un consiliu local și un primar ales. Orașele mai importante pot fi declarate municipii. România are 263 de orașe, dintre care 82 sunt municipii. Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local. România are
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
Județul este unitatea administrativă condusă de un consiliu județean și un prefect. Consiliul județean este ales pentru a coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești, având ca scop concentrarea interesului asupra serviciilor publice de importanță la nivel județean. Guvernul numește un prefect în fiecare județ pentru a fi reprezentantul său local. România are 41 de județe plus municipiul-capitală București, care are un statut similar cu acela de județ. Un județ are, în medie, o suprafață de 5 800 km și o populație
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
are, în medie, o suprafață de 5 800 km și o populație de 500 000 de locuitori. București este considerat și el municipiu, dar este singurul care nu face parte din niciun județ. Nu are consiliu județean, dar are un prefect. Cetățenii Bucureștiului aleg un primar general și un consiliu general. Fiecare din cele șase sectoare ale Bucureștiului aleg și ele un primar și un consiliu local. În afară de împărțirea pe județe, România este împărțită și în opt regiuni de dezvoltare, corespondente
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]