27,664 matches
-
este prima femeie, ce regizează o peliculă Disney, fără un alt ajutor regizoral. Au dublat în limbă română: Alte voci: În primă fază, s-a crezut că scurt-metrajul era pierdut, însă nu a fost așa, considerându-se că cel mai autentic și unic amănunt al acestuia, este distribuția. De asemenea, animatorii scurtmetrajului au încercat să realizeze o a personajului, care începe să se miște în 2D alb-negru, din 1928, evadează, sărind din ecran, căpătând culoare și un efect de halou. Din
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]
-
dormind pe ciment. Unii deținuți au fost forțați să se dezbrace ca o metodă de degradare. Mulți paznici au devenit tot mai cruzi dar experimentul a continuat. Cercetătorii au raportat că aproximativ o treime dintre gardieni au prezentat tendințe sadice autentice. Majoritatea gardienilor s-au supărat pentru că experimentul a fost încheiat după doar 6 zile. În a patra zi, unii dintre gardieni au declarat că au auzit un zvon că deținutul eliberat a avut de gând să se întoarcă la prietenii
Experimentul Stanford () [Corola-website/Science/329679_a_331008]
-
Populară de Artă din București, unde studiază canto, avându-i profesori pe Gheorghe Oancea și Ana Armășeșcu. Revine în Argeș și se angajează la orchestra populară „Doina Argeșului” din Pitești, efectuând nenumărate și prețioase culegeri de folclor de la vechii lăutari autentici din Argeș. Primele imprimări la radio le face împreună cu orchestra „Doina Argeșului”, melodii ce rămân în Fonoteca de Aur a Radioului printre care: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăguliță”, „Din Pitești păn’ la
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Cele mai valoroase imprimări pe care le face sunt cu Orchestra Radio condusă de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu și Paraschiv Oprea. Fiind o mare culegătoare de folclor autentic, își îmbogățește repertoriul cu nenumărate perle ale folclorului argeșean fiind preluate și cântate de generații întregi. Amintim numai câteva din melodiile culese și lansate de artistă care dăinuie și astăzi în memoria ascultătorilor: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
binecunoscutul concurs organizat de Televiziunea Română - „Floarea din grădină”, fiind prezentat în concurs de Ioan Simion Pop. Redactor al acelei ediții a fost binecunoscuta realizatoare a Televiziunii Române Mărioara Murărescu - a cărei emisiune Tezaur Folcloric a reprezentat un reper al promovării folclorului autentic în România. <br>1990 - apare primul disc la Casa de Discuri „Electrecord” - un disc comun cuprinzând înregistrări Radio București. <br>1992 - laureat al celui mai valoros concurs al vremii - „Topul tinerilor interpreți de muzică populară”, organizat de Radio România. <br
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România. În repertoriul său gasim și cântece religioase - Pricesne, cum sunt ele cunoscute în Biserica Ortodoxă din Transilvania precum și Colinde românești autentice. Este laureat la 16 concursuri și Festivaluri de folclor din România. Începutul în politică s-a realizat în anul 2000, dintr-o întâmplare, nepropunându-și niciodată o cariera în acest domeniu. La rugămintea unui prieten, a participat la întâlnirile Partidului
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Direcția Economică din cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud. Din anul 2013 este Vicepreședinte al PSD Bistrița Năsăud. Din anul 1989 este căsătorit cu Eugenia Mariana(Baci) - economist, funcționar la Administrația Financiară a Județului Bistrița-Năsăud. De asemenea a înregistrat un album de Colinde autentice de pe Valea Țibleșului împreuna cu grupul de copii ”Miorița” din Căianu Mic.
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
de camere cu standarde înalte de servicii. Pentru a păstra tradițiile istorice a castelului teutonic, hotelul a fost împărțit în 4 secțiuni: secțiunea Monastică, secțiunea Cavalerilor, secțiunea Vânătorilor și Închisoarea. Designul interior păstrează arhitectura castelului, și evidențiază unele din frescele autentice, pereții și podurile policrome, ușile gotice, cadrele ferestrelor, precum și criptele castelului. Restaurantul castelului, are de asemena un design gotic, și are capacitatea de 300 de clienți. Meniul conține bucate din bucătăria veche poloneză, precum și bucătaria nobilimii din acele timpuri și
Castelul din Ryn () [Corola-website/Science/328130_a_329459]
-
rând cetățile rebele unde, de cele mai multe ori, facțiuni aristocratice încercaseră și răsturnarea regimurilor inspirate de modelul, tot mai clar democratic, al instituților ateniene. Cu ajutorul aliaților mai mărunți, care aveau interesul de a păstra liga, și datorită flotei foarte importante - din ce în ce mai “autentice” datorită mecanismului tributului - Atena învinge pe rând răscoalele de la Thasos, Samos, Colophon, Chalcis și Eretria în 447 a.chr. și Milet în 446-5 a.chr. Pedepsirea cetăților răsculate e exemplară, atenienii confiscându-le o parte din teritorii pe care le
Liga de la Delos () [Corola-website/Science/328148_a_329477]
-
reală, să se bucure că tot ce a văzut pe ecran este doar ficțiune”". Mulți critici de film au acuzat filmul că ar avea un umor vulgar. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu s-au apărat spunând că personajele lor sunt autentice, iar umorul făcut de ei este un umor desprins din realitate. "„În poveștile și personajele noastre se regăsește exact ceea ce se regăsește și în poeziile lui Arghezi - mucegaiuri, bube și noroi. Ceea ce facem noi este un umor al extremelor. Cine
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
umor desprins din realitate. "„În poveștile și personajele noastre se regăsește exact ceea ce se regăsește și în poeziile lui Arghezi - mucegaiuri, bube și noroi. Ceea ce facem noi este un umor al extremelor. Cine nu crede că Leana este un personaj autentic, nu a trăit la țară în Oltenia niciodată, habar nu are. Cine nu crede că Garcea e un personaj real, nu l-a cunoscut pe Garcea.”" Cei doi membri ai grupului Vacanța Mare au afirmat că acuzațiile de vulgaritate au
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
acea vreme și care au concluzionat că este „perfect” ca acuratețe. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost un artist complex, autodidact, de o modestie deosebită și de aceea a fost respectat și stimat de colegi și de public. Respecta foarte mult talentul autentic și a sprijinit foarte mulți tineri talentați, dar necunoscuți, să se afirme artistic. În anul 1963, mâhnit de lipsa de interes în promovarea și înregistrarea celor două suite ardelenești, Traian Lăscuț-Făgărășanu se pensionează la vârsta de 53 de ani, refuzând
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
impresioneze și, în urma căreia, Ion Desideriu Sîrbu, originar și el din Petrila, primea scrisori la Craiova, fiind felicitat pentru Petrila și transmițându-i-se lauri pentru prietenul său Ladislau Schmidt. Ion D. Sîrbu este entuziasmat și scrie articolul "Un talent autentic își caută împlinirea". Îl considera "un prieten de destin și de vocație" și afirma:"(..) Nu mă interesează că nu a studiat în academii; și ulița și mina, și mediul pot fi convertite in studiu. Știe să deseneze ca un virtuoz
Ladislau Schmidt () [Corola-website/Science/327655_a_328984]
-
vie tradiția spirituală. Întrucât termenul poate fi folosit și pentru a desemna orice fel de învățător/profesor(spre exemplu poeta Maitreyi Devi îl consideră pe Rabindranath Tagore "gurul" ei literar), sau sfinții sunt denumiți și prin termenul care înseamnă "guru" autentic, adevărat, spiritual. În tradiția spirituală hindusă "guru" este considerat ca fiind una cu Dumnezeu sau Dumnezeu însuși, Krishna fiind în acest sens cea mai cunoscută exemplificare a acestui concept, relația Krishna- fiind modelul arhetipal al relației maestru-discipol. Mircea Eliade în
Guru (maestru spiritual) () [Corola-website/Science/327737_a_329066]
-
Antichități iudaice" (21 volume, terminată în ultimul an al domniei împăratului Domițian): Unii consideră că pasajul conține o interpolare: „care era numit Hristos”. Aceasta ar schimba total natura și valoarea relatării, dacă ar fi interpolare; unii comentatori nu o consideră autentică. Specialiștii în general au considerat însă pasajul de mai sus drept autentic. Alt pasaj, denumit Testimonium Flavianum din aceeași scriere a lui Flavius Josephus vorbește de „Hristos”, însă este considerat drept interpolare din cauza limbajului (conține cuvinte nefolosite de Josephus și
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
Unii consideră că pasajul conține o interpolare: „care era numit Hristos”. Aceasta ar schimba total natura și valoarea relatării, dacă ar fi interpolare; unii comentatori nu o consideră autentică. Specialiștii în general au considerat însă pasajul de mai sus drept autentic. Alt pasaj, denumit Testimonium Flavianum din aceeași scriere a lui Flavius Josephus vorbește de „Hristos”, însă este considerat drept interpolare din cauza limbajului (conține cuvinte nefolosite de Josephus și care în plus ar indica că Josephus ar fi fost creștin, ceea ce
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
amănunțită a pasajului demonstrează că în cea mai mare parte este limbajul tipic al lui Josephus, ceea ce nu numai că susține ipoteza că Josephus a scris despre Isus, ci și ajută la stabilirea părților din fragment ce pot fi considerte autentice. Origene remarcase că Josephus nu credea că Isus ar fi Hristosul. Cercetătorii care cred că Testimonium Flavianum este autentic nu sunt numeroși, însă cei mai mulți cercetători cred că unele cuvinte din fragment au fost scrise de Josephus, deoarece redactarea este parțial
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
titlul de Mesia și consideră că nu e sigur că Isus s-a descris pe sine când se referea la venirea Fiului Omului pe norii cerurilor, în calitate de judecător divin, considerând că referințele biblice la Fiul Omului care suferă nu sunt autentice. Acest punct de vedere era odată cel mai popular în cercetarea nord-americană, și anume că Isus nu profețea o Apocalipsă iminentă. Istoricii asociați cu Jesus Seminar, cum ar fi John Dominic Crossan, aderă în mod obișnuit la acest punct de
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
în procesul de falsificare a istoriei regimului lui Ion Antonescu și a anilor premergători, s-au eschivat să-și facă publică poziția. "„Ne-am obișnuit deja cu interminabilele piruete pe care le face conștiința românească pentru a evita o confruntare autentică cu aspectele (mai mult decât) incomode ale trecutului său politic. Au devenit perfect familiare figurile de cadril impuse pentru menținerea bon ton-ului cultural autohton, adică a sentimentului festiv și confortabil că în cultura română lucrurile au stat în fond
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
prin acest film, Nicolaescu face „saltul de la filmul politic, la cel partinic”, înfierând unele defecte ale unor colaboratori precum „lipsa responsabilității, a bunului simț, a prostiei, a comodității” care se transformă în piedici puse în calea progresului tehnologic. Criticul lăuda "„autentica pasiune comunistă, secretul reușitei lui Sergiu Nicolaescu”". Eva Sârbu îl considera pe directorul Coman drept un „avocat al îndrăznelii creatoare și responsabile”. Au existat accente critice puține și timide, în principal în revista „Flacăra”. Unii critici (Călin Căliman și E.
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
de un efort, de un sacrificiu pentru care nu există decât recunoașterea publicului de o seară. Creațiile sale în teatru, interesul său în actul pedagogic timp de un deceniu au dat consistență unui drum singular în teatrul românesc. Un drum autentic în mica lume a marii performanțe. Câți, oare, l-au cunoscut ? Câți, oare, l-au recunoscut ?” Ion Onuc Nemeș - jurnalist, profesor universitar la Facultatea de Jurnalism din Sibiu - își sintetizează mesajul său pentru prietenul artist, sub titlul VIRGIL FLONDA - ARTISTUL
Virgil Flonda () [Corola-website/Science/327369_a_328698]
-
bine cu actorii germani pentru că, după spusele sale, "„eram eu mai neamț decât ei. Eram mai al dracu' decât ei și, probabil, de aia m-am împăcat cu germanii foarte bine”". S-a filmat și în Franța, fiind folosite decorurile autentice de la castelele Angers și Blois. Filmări au avut loc și pe platourile Centrului de Producție Cinematografică „București” de la Buftea, precum și la castelele de la Bran și de la Hunedoara și Cetatea Râșnov. Pentru ca filmul să fie cât mai real, regizorul a folosit
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
și un lungmetraj pentru partenerii români. Reconstituire nu lipsită de calități poetice în expresie, compromisă, din păcate, în versiunea românească, de dialogul livresc „adaptat” arhaic, dar necinematografic, de Romulus Vulpescu. Ample și picturale scene de mulțime, scenografie și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante, se afirmă actori români la început de drum ca George Alexandru într-un tânăr tribun. Secv. rapel: studenții
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
drepturile episcopilor față de abuzurile arhiepiscopilor și ale celorlalte fețe bisericești de amestecul laic. Decretele evidențiau și autoritatea papei în defavoarea celei a arhiepiscopilor. Acest corp de documente era format din legi, scrisori papale și hotărâri ale conciliilor ecleziastice, unele dintre ele autentice, dar cele mai multe false (printre care și faimoasa donație a lui Constantin). Pe la sfârșitul secolului X erau încă în vigoare și abia în secolul XVII s-a dovedit că sunt falsificate.
Decretele pseudo-isidoriene () [Corola-website/Science/330715_a_332044]
-
cuvinte. Referirea la iarba artificială, lipsită de rădăcină, este făcută prin opoziție cu expresia anglo-americană "„grassroots movement”" (în traducere literală: „mișcare de la rădăcinile ierbii”, redată uneori în limba română prin expresia „la firul ierbii”), denumire metaforică ce desemnează o mișcare autentică de masă, cu „rădăcini naturale” bine înfipte în „solul social” și care se dezvoltă spontan, neavând nevoie de „cultivare”. Calamburul a fost folosit pentru prima dată în 1985 de către senatorul democrat de atunci al statului Texas, Lloyd Bentsen (viitor candidat
Astroturfing () [Corola-website/Science/330852_a_332181]