27,363 matches
-
alte grupuri, fie ele și acelea care se consideră "suprarealiste". A doua expoziție a avut loc, din motive aleatorii, la Hennegau. În căutările sale, Magritte a fost foarte preocupat de conceptul de "suprarealism", căutând să realizeze un consens între noua concepție a creativității artistice și libertate. Într-unul din textele lui cele mai cunoscute, publicat în 1925 în ziarul Esophage, a fost pusă întrebarea "unde poate duce dezvoltarea?" și răspunsul artistului a fost acesta: Dacă voința nu mai este sclava lucrurilor
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
astfel: pentru prima oară în secolul XX, un pictor care nu a căutat să evite realitatea, ci a exprimat misterul realului. "Ceea ce se vede la un obiect este de fapt un alt obiect ascuns". De la realitate la poezie și mister Concepția de bază a lui Magritte a fost că pictura trebuie să fie poezie, iar poezia trebuie să evoce misterul. "Misterul" este denumit și "cuvânt cheie". Întreaga operă a pictorului a fost impregnată de încercarea de a nu dezvălui misterul. Unele
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
pe care i l-am dedicat Maiei peste fotografia în care suntem împreună. Cum ai reușit s-o metamorfozezi pe Maia Plisețkaia în ”Nebuna din Chaillot”? Mi-aduc aminte de o altă partitură, cu Nebuna din Chaillot. Acest personaj, în concepția francezilor, era o babă urât îmbrăcată, o clochard. Eu am văzut frumusețea Maiei, am văzut acea figură copilărească pe care o avea. Chiar la vârsta de 79 de ani. M-a fascinat acea împletire între vârstă și înțelepciune. Terminasem spectacolul
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]
-
Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, iar comunitățile și confesiunile eterodoxe s-au îndepărtat de la Adevăr și au îmbrățișat învățături și practici greșite. e. În relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine trebuie exclus orice compromis doctrinar. Concepții precum: teoria ramurilor, teoria pierderii unității Bisericii, rugăciunea în comun cu eterodocșii sau alte idei și practici necanonice nu pot fi acceptate în viața Bisericii Ortodoxe. f. Este necesar să se analizeze de către Biserica Ortodoxă dacă mai este oportună menținerea
Conflict în Biserica Ortodoxă Română, după Sinodul din Creta by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105992_a_107284]
-
un teatru-conștiință construit ca o pasiune, un teatru trăit ca o misiune, mi se pare definiția cea mai exactă a teatrului profesat de tînărul regizor. Cînd l-am întîlnit după spectacol, discuția noastră s-a axat în primul rînd asupra concepției sale despre teatru în general, pentru a reveni cu precădere asupra genezei acestui document teatral excepțional. Mihai Fusu: Și ca individ, și ca artist am fost întotdeauna interesat de dimensiunea politică și socială. Am navigat întotdeauna între politică și artă
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
stereotipuri și lozinci. La 22 iunie 1989 la plenara Comitetului Central al partidului comuniștilor germani când Honecker a anunțat că postul de radio "dușmănos" RIAS a emis posibilitatea dispariției RDG-ului, participanții s-au tăvălit pe jos de râs: în concepția lor numai niște oameni nesănătoși la cap puteau emite o asemenea enormitate. Ne mai amintim cum la noi s-au tăvălit pe jos de râs toți tovii când Ceaușescu a rostit în chip nostim istoricele vorbe că în România va
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
Bachelard, modernitatea urbană ilustrează, în modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul în termenii unei interiorități care și-ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
modul cel mai grăitor, procesul prin care identitățile individuale dispar ca urmare a rapidei standardizări a vieții. O atitudine asemănătoare îi este atribuită lui Musil de către acei comentatori care pornesc de la ceea ce aș numi o concepție expresivistă a subiectivității. Această concepție definește subiectul în termenii unei interiorități care și-ar afla expresia organică în gesturi, vorbire, gânduri și alte manifestări exterioare, inclusiv mediul construit. Natura lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
lăuntrică a subiectului condiționează adevărul și semnificația produselor externe ale indivizilor umani. Această natură intrinsecă este percepută ca o sursă de semnificație, ca o interioritate invizibilă pe care o exterioritate vizibilă o exprimă, o dezvăluie treptat, o materializează. Potrivit acestei concepții, faptul că subiectul este incapabil de a învesti spațiul urban cu semnificație arată că relația dintre eu și mediu s-a dezechilibrat. Astfel, premisa de la care am pornit ne conduce la o concluzie firească: presupunând că identitatea autentică este cea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
conștiința acestui lucru, atunci ajungem la concluzia că eroul trăiește înstrăinat de modul său autentic de a fi. Așa cum voi demonstra mai departe, Musil vine cu un scenariu diferit. Reprezentarea subiectivității și a spațiului urban în Omul fără însușiri subminează concepția expresivistă despre subiect. Afirmația potrivit căreia ușile își pierd funcția în modernitate sugerează deja că naratorul lui Musil reconfigurează coordonatele spațiale ale subiectivității într-o manieră nedefinită încă . Romanul lui Musil este saturat de imagini care pun în legătură alcătuirea
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
unor extemporale de nivel gimnazial și, din punct de vedere expresiv, mai plicticoase decît mersul trenurilor, sînt consultați cu naivitate ca specialiști, Victor Florean a știut să-și apropie un specialist cu adevărat și să-i lase întreaga libertate de concepție și de acțiune. Consecințele acestor parteneriate sînt incontestabile: în vreme ce prima categorie, cea care visează mitologii artistice și resuscită stalinismul nițel derutat al unor propagandiști, de factura mai la deal amintitului Mircea Deac, va avea nevoie de mult timp și de
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
după care vin ceilalți; alegerile schimbă guvernarea care ar trebui să recunoască, în mod logic, punctul de unde pornesc mai departe - dacă acesta este cazul! - nearogându-și, în mod stupid, pretenția că o iau de la „punctul zero”. Este vorba despre o concepție păguboasă, contraproductivă. Avem o singură țară și ea trebuie slujită! Nu putem trece cu vederea faptul că în mai multe țări europene construcția și concilierea merg mână în mână într-un sens pozitiv, aducător de progres - și ne gândim la
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
totul imprevizibile. Viitorul mare sculptor de talie mondială este definitiv conturat prin intrarea sa la Școala de Arte și Meserii din Craiova, în acel timp o instituție de-a dreptul revoluționară. Vorbim de România Mică, un regat abia întremat, unde concepția și starea socială rurală era dominantă și părea de neschimbat. A ajunge la o școală de meserii și a intra în universul muncii mai mult sau mai puțin industriale era un pas curajos și fără întoarcere pentru un copil de
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
de mijloace. În 1906 expune deja la celebrul Salon de Toamnă. Începe o perioadă febrilă de creație, astfel încât în 1907 scoate la lumină prima versiune a celebrului său „Sărut”. Prietenia sa cu Apollinaire, Leger, Modigliani, Duchamp contribuie enorm la definirea concepției sale artistice, la relevarea originalității sale, la punerea în evidență a zestrei sale de sensibilitate, care nu este alta decât aceea a țăranului român dintotdeauna. Lucrările sale trezesc interesul în lumea largă, astfel încât, în 1914, deschide o expoziție la New York
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
Multe dintre gesturile de atunci ale lui Mihail Sadoveanu, ca om public, au fost citite într-o sigură cheie, fie la vremea lor, fie după 1989. Ori, lectura aceasta este eronată, neținând cont de profunzimea și complexitatea personalității, gândirii și concepției despre viață și societate a marelui prozator. Izgonirea textelor sale din programele școlare nu este un gest îndreptat împotriva lui Sadoveanu, ci este un gest îndreptat împotriva elevilor de azi și cetățenilor de mâine, lipsindu-i printr-un gest administrativ
Mihail Sadoveanu – cel mai mare prozator român by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296396_a_297725]
-
remarca în acest parcurs, stabil de bine de rău, câteva consecințe discutabile, care ne vizează în mod direct. Și se face că tocmai în acest moment au apărut o seamă de opțiuni răuvoitoare statelor estice ce îndeamnă la modificări de concepție, de necrezut altădată. Așa de pildă Nigel Farage, unul dintre susținătorii părăsirii de către Marea Britanie a Uniunii Europene reclamă, acum, după trecerea atâtor ani, primirea în UE a Bulgariei, Poloniei, României, Ungariei, și care ar trebui să fie invitate să iasă
La răscruce de vânturi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296415_a_297744]
-
Statului au fost subordonate Ministerului de Interne. Direcția a fost încredințată unor cadre din MAI, iar Școala Națională de Arhivistică - una din cele mai bune din Europa - a fost desființată. Aceste modificări radicale în organizare au deschis calea unei noi concepții, restrictive și represive, asupra rolului Arhivelor. Nenumărate interdicții și reguli de supraveghere au făcut ca Arhivele Statului să semene mai mult cu o închisoare a documentelor decât cu o instituție menită să conserve și să înlesnească accesul liber al cetățenilor
Un garant al adevărului istoric by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296469_a_297798]
-
și Coregrafie, precum și a studențiilor masteranzi Arta Spectacolului de Music-hall. Cu emotivitate constructivă și aplomb exprimat gradat ascendent pe parcursul spectacolului, tinerii actorii și-au construit rolurile de zi cu zi, ale unor studenți care, cu nerăbdare, așteaptă...pachetul de acasă. Concepția regizorală a Danielei Hanțiu, conferențiar universitar doctor, decanul Facultății de Arte, a evidențiat fiecare intervenție a studenților, valorizându-i, stimulându-i în demersul lor componistic. În jurul personajului femeii de servici din cămin, ce are abilitatea de a surprinde amănuntele cotidiene
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
Radio și a Corului Academic Radio, aflate sub bagheta lui Tiberiu Soare. Încă de la început se poate afirma cu certitudine că această lucrare a lui Bach se înscrie printre capodoperele vocal-simfonice de tip religios din istoria muzicii, reflectând o anumită concepție a barocului muzical privind sacralitatea. Partitura este încărcată de simboluri sacre, folosind într-o derulare excelent gândită părțile importante ale messei catolice din biserică. La 27 iulie 1733 Bach a înaintat curții regale poloneze și electorale saxone din Dresda, muzica
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
șaisprezecelea în secolul al douăzecilea, din Italia în Illinois. Verdi a fost reinterpretat în manieră aproape cinematografică de regizorul australian Stephen Barlow, pe scena Operei Naționale fiind inserate o mulțime de elemente noi, inovatoare, sau pur și simplu diferite față de concepția tradițională, elemente care însă nu voalează semnificația acțiunilor dorite a fi reliefate de compozitor. Elemente noi vom găsi pe tot parcursul operei, și în materialele de promovare - de la afiș la teasere și masivitatea cu care a fost promovată această producție
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
ipostazele lui (din actul II și până la finalul operei); cât despre execuția vocală, aceasta a fost la rândul ei seducătoare, convingătoare, agresivă, adaptându-se cerințelor libretului. Îmi rămâne însă întrebarea: în ce măsură publicul care asistă la asemenea producții înțelege concepția regizorală? Ori vine alimentat doar de curiozitatea pe care o generează o scenă aluziv sexuală? Este oare publicul autohton educat suficient în această latură a teatrului liric?... Rigoletto este primul dintr-o serie de spectacole cu producție și distribuție internațională
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
au netezit drumul spre o funestă celebritate marilor gangsteri precum cea a legendarului Al Capone, readus de regizorul Stephen Barlow în hainele Ducelui de Mantova. Dar să o luăm cu începutul, care în cazul noului Rigoletto a însemnat - după preliminariile concepției regizorale - perioada de casting internațional și orchestrarea unei campanii de promovare a ideii noului spectacol, care nu știm cum, dar au întors parțial fața de la compromisul “de criză” care umbrește viața culturală a întregii țări. Lista de invitați, respectiv scenografia
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
au evidențiat cu fantezie și dezinvoltură trăsăturile concertante și amploarea simfonică a discursului muzical. Capodopera beethoveniană le-a oferit prilejul de a-și etala calitățile instrumentale excepționale, creativitatea și colaborarea fructuoasă din cadrul formației, de a dezvălui profunzimea gândirii muzicale și concepția estetică unitară. Prestația de înaltă valoare artistică din cadrul recitalului a entuziasmat publicul, care a aplaudat minute în șir, în picioare. Prin intermediul capodoperelor muzicale, artiștii i-au omagiat pe conaționalii pieriți în tragicul accident, au oferit publicului un dar neprețuit
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
iar glasurile își pierd din susținere și strălucire. Păcat, pentru ca, spectacolul imaginat de italianul Matteo Mazzoni, susținut cu fantezie de scenografa Rodica Garștea, este curat, într-o convingătoare notă tradițională. Deși are numai 36 de ani, Matteo Mazzoni are o concepție matură, însușita poate, si de la maeștrii pe langă care a făcut asistență de regie, la: Napoli, Veneția, Triest, Macerata, Oviedo sau Toulon. În plus, are o fină sensibilitate a design-ului luminos și a relațiilor umane dintre personaje, trăsături accentuate
O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Brașov. In: O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Braov by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-website/Journalistic/83850_a_85175]
-
cel mai omogen, cu o evoluție sigură și dezinvolta, dispunând de supraacute, care, pregătite cu grijă, pot sună „năpraznic”, cum a fost cea din actul al II-lea. Asistăm la o frumoasă creștere calitativa, pentru care, Hector Lopez merită felicitat. Concepția baritonului Ștefan Ignat despre Scarpia înclină mai mult spre latura să violență, venala, de „zbir” al Romei. Se și potrivește cu vocea să incisiva, cu multe accente în forță, cu statura să înaltă și gestica hotărâtă. N-ar strică însă
O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Brașov. In: O proaspătă montare a operei "Tosca" de Puccini la Braov by Luminița CONSTANTINESCU () [Corola-website/Journalistic/83850_a_85175]