29,398 matches
-
Dar roata norocului intră impetuos pe panta ei declinantă odată cu revenirea în scaunul țării a unui domn pământean, care face dreptate și pedepsește aprig pe ticălos, tot atunci aflându-și cuvenitul sfârșit chera Duduca, chir Costea Chiorul și Andronache Tuzluc. Destin regizat autoritar de autor, din perspectiva morală și moralizatoare proprie oricărei scrieri edifiante, ceea ce dictează și introducerea în acțiune a unui grup de personaje cu evoluție simetric antagonică, acestea fiind menite să recupereze și să încununeze ideea de virtute: banul
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
înscenează, documentează și face comentarii diverse, având mereu sub control, ca dintr-un fel de avanscenă, mișcarea actorilor și reacția cititorului. Astfel, epoca fanariotă se dezvăluie a fi mai mult decât o ramă ori un fundal pe care se profilează destinul (previzibil) al fiecărui personaj (cu caracter preformat). Este imaginea integratoare, singura asupra căreia se concentrează autorul, spre a edifica în text o intuiție esențială. F. folosește în reprezentarea acestei imagini un soi de scenă turnantă, a cărei mișcare se produce
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
când se roagă lui Dumnezeu, chemându L, și nimeni rău când vede în viață darul, nu povara.” ( Ionel Teodoreanu ) ,, Frumusețea e pretutindeni, dar ea nu se dezvăluie decât dragostei.” (Emile Mâle) „Arta este nostalgia lui Dumnezeu, nostalgia Paradisului”. (Nechifor Crainic) ,,Destinul omului este creația”. (Lucian Blaga) ,,Cel care nu și-a mâncat niciodată pâinea în durere Cel care nu și-a petrecut niciodată orele nopții Plângând și așteptând dimineața ce întârzie să vină Acela nu va cunoaște puteri cerești.” (Johann Wolfgang
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
Editura Fundației Culturale Române se autofinanțează. F.C.R. editează mai multe reviste, care apar la București, Cernăuți și Chișinău: „Curierul românesc”, „Lettre internationale” - versiunea românească - (laureată a Premiului „Stendhal” pentru cea mai bună publicație europeană, 1993), „Creanga de aur”, „Transylvanian Review”, „Destin românesc”, „Glasul Bucovinei”, „Contrafort”, „Revista de istorie socială”, „International Journal of Romanian Studies”. A susținut financiar o serie de publicații ale românilor din afara granițelor: „Limba română”, „Sud-Est”, „Semn”, „Alfa și omega”, „Cugetul”, „Luminătorul”, „Curcubeul timocean”. Organizează congrese și reuniuni culturale
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287109_a_288438]
-
stilul conformist ale epocii, desfășurând subiecte lirico-epice cu excrescențe narative și formule convenționale. În culegerile de proză Cantata credinței (1979), La porțile albastre ale cerului (1979) și Muchia sorții (1980), autorul încearcă să pătrundă în psihologia unor personaje cu un destin dramatic și o viață neobișnuită, marcată de un romantism pitoresc. SCRIERI: Oglinda fermecată, Chișinău, 1971; Țară de poveste, Chișinău, 1973; A fost o zi..., Chișinău, 1974; Duminica din mijlocul săptămânii, Chișinău, 1976; Clopoțelul dorului, Chișinău, 1978; Cantata credinței, Chișinău, 1979
GALAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287131_a_288460]
-
a stabilit în Italia, publicându-și acolo scrierile redactate în limba maternă și destinate diasporei românești. Primul volum de nuvele, Sevastia Dumbravă (1949), cuprinde patru ample narațiuni cu subiecte și personaje ce evocă spațiul Deltei dunărene. Romanul Sultana (1954) urmărește destinul zbuciumat al unei tinere de condiție modestă, aruncată într-un mediu viciat, multe pagini conturând cu luciditate o seamă de caracteristici ale societății românești dintre cele două războaie mondiale. Un alt roman, scris în limba italiană, Tempo degli angeli (1957
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
fi omologate la o inspecție, poate părea de-a dreptul suprarealist. Actul editării, ca și actul scrisului, e, în viziunea lui F., unul justițiar, iar ca o ilustrare a acestei concepții se poate invoca demersul său de a edita volumul Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru (2001), o carte-document despre „cel dintâi publicist și istoric, și scriitor politic condamnat la moarte pentru că și-a apărat patria cât a trăit, cu arma de foc și cu arma de cerneală.” SCRIERI: Globul
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
tari decât terorismul de stat, Aarhus, 1986; Cât mai poate trăi un cadavru politic? Texte de exil, București, 1990; Turma. Romanul unei vizite de lucru, București, 1992; Revoluția împușcată sau PCR după 22 decembrie 1989, București, 1994; Lehamitea, București, 1998; Destinul unui condamnat la moarte. Pamfil Șeicaru, București, 2001. Ediții: Pamfil Șeicaru, Scrieri, I-II, București, 2001-2002. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Globul din stânga”, GL, 1968, 22; George Ross, Survival in Romania, „The New York Review of Books”, 1992, 10; Dicț. scriit. rom
FRUNZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287103_a_288432]
-
însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl poate accepta. E un destin ce depășește particularul, aspirând să exprime condiția ființei umane. SCRIERI: Gări cardinale, București, 1974; Om în mers, I, București, 1979; Fereastră la stradă, București, 1982; Fotolii și birouașe, București, 1983; Garduri și leoparzi, București, 1985; Iubiri, București, 1986; Pe jos
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
de proză apărându-i abia în 2003: Toamna unui învățător. La prima culegere colectivă colaborează cu două nuvele inspirate din lumea satului. În Drum către azi, una din ele, deși încearcă să se orienteze spre sondajul psihologic, alegând ca temă destinul unei femei pe care moartea stupidă a bărbatului ei o constrânge la izolare, autorul introduce o intrigă paralelă, forțată, care înglobează într-o manieră apăsat clișeistică realitățile colectiviste ale satului românesc. În următorul volum colectiv, G. semnează câteva nuvele care
GADEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287123_a_288452]
-
face decât să-l arunce pe poet în nesfârșite trăiri generatoare de angoase, structurate, din păcate, în jurul acelorași imagini convenționale, întotdeauna antitetice: apele luminoase ale oglinzii Vieții stând față în față cu reversul ei opac, Moartea. Inspirat din istoria și destinul poporului lui Israel, ciclul Ahasver, litanie și meditație cu sumbre deschideri vizionare, atestă capacitatea abordării discursului poetic la un nivel artistic superior, detașat de clișee. Poemele dramatice Pustnicul și Sorin Bătrânul, tipărite în 1914, sunt încercări marcate de ezitările începutului
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
și generoși îndură nevinovați nenorocirea, ceea ce nu pune însă în cauză justiția divină, ci evidențiază doar nimicnicia oamenilor față de sublimitatea zeilor. La Euripide, scriitor influențat de religia tradițională, dar și de filosofia sofiștilor, concepția despre divinitate și rolul ei în destinul omenesc este mai complexă: tragediile lui, în care coexistă pandemonismul ancestral, antropomorfismul homeric, scepticismul, negația, divinizarea unui element cosmic și teodiceea explicativă, mărturisesc oscilația permanentă între îndoiala cu privire la justiția zeilor și încrederea în săvârșirea, chiar tardivă, a acesteia. Mai multe
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
cu ironie și adesea cu umor negru - toate sugerate, evident, cu discreție, dar mai ales sesizabile în subtext. Deși în prim-plan autorul plasează o tristă și aparent banală poveste de dragoste, aceasta va deveni în fapt metafora vie a destinului tânărului intelectual al epocii, sacrificat de sistemul social. Critica socială se deghizează abil într-un psihologism de bună calitate. Ultimele două romane ale lui G. sunt Martiriu parțial (1991) și Schiță de portret pentru un cap de familie (1995). Ele
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
pref. trad., București, 1979; George Henderson, Goticul, București, 1980; Jacob Rosenberg, Criteriul calității în artă, București, 1980; J. Lippet, Biografie. Un model, București, 1983; Joseph Conrad, Agentul secret: o istorie simplă, București, 1984; I. Dinesen, Șapte povestiri gotice. Anecdote ale destinului, pref. trad., București, 1985; Klaus Konjetzky, La celălalt capăt la zilei, București, 1986; Karen Blixen, Din inima Africii, postfața trad., București, 1988; Bernt Engelmann, În cadență, marș, până ce totul țăndări va fi. Cum am trăit în epoca nazistă (1933-1945), București
GAFIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287126_a_288455]
-
vedea dacă pierde sau nu procesul cu țăranii din Dobrunu. Nu-i ocolit, în această frescă a societății românești, momentul răscoalei. D. este, aici, aproape de viziunea lui Rebreanu. Eustațiu Cozianu este omorât, iar senzuala, desfrânata Cleopatra își duce mai departe destinul ei. Dar până atunci apare, agresiv, Bonifaciu, al doilea frate al Davidei, un personaj memorabil. Om dur, fără scrupule, posedă cu violență pe Cleopatra, pe o altă femeie din înalta societate (Doamna Ascherliu) o repede cu vorbe mahalagești („hai sictir
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
petrecuți la bordul avioanelor de vânătoare au contat în alegerea subiectelor, dar esențial rămâne stilul cărților atât de diferit de la una la alta și, totodată, atât de adecvat tematicii abordate. Apropiat frecvent de Antoine de Saint-Exupéry (și datorită similitudinii de destin), prozatorul a alternat lirismul cu scriitura nervoasă, tehnica decupajului cinematografic cu amplitudinea construcției, lăsând impresia trăirii la maximă intensitate. Scrise de cele mai multe ori la persoana întâi, romanele se constituie ca un fel de jurnal unde persoanele și ființele dragi (mama
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
1980, a debutat cu schița Țaizăru în „Orizont”, și editorial, cu Glasul pământului. Proza scurtă din prima carte, dar și cea din Acvariu pe nisip (1983) ilustrează vocația pentru dialog a autorului și capacitatea de a sugera, cu mijloace stricte, destine. Romanul Baraj (1985) este mai puțin istoria unui șantier în care se ridică un mare obiectiv, cât îndeosebi aceea a paralelismului dintre construirea barajului și scrierea romanului, evenimente ce se interferează sub ochii cititorului, nu fără complicități ironice. Îmbinarea ironismului
DELEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286719_a_288048]
-
și vulnerabile psihic: o mexicancă, Aldebaran, o doctoriță, Selena. O acțiune propriu-zisă nu există, iar personajele sunt abia schițate, totul legându-se în comentariul autorului care, fără a cădea în idilic sau senzual, analizează subtil, cu rafinament cultural, desfășurările unor destine umane. SCRIERI: Aparat de fotografiat sufletul, în Unsprezece poeți, Iași, 1981; Vasul de brumă, București, 1985; Krik vo sekiavanieto [Strigătul memoriei], tr. Save Manasievski și Florin Filiuță, pref. Blaje Koneski, Skopje, 1985; Eternitatea clipei, Craiova, 1986; Mască pentru voce, Cetinje
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
că ești de-aici și cari în spate, ca un melc blestemat, toți turcii, rușii, ceaușeștii, țiganii, toți minerii și hoții”. Odată cu Marilena și câteva voluptăți (1999), resentimentele se vindecă și iese la iveală în forță capacitatea de plasticizare a destinelor pe care scenariul de serial cu femei, de aici, o etalează. Marilena... împlinește lungul șir al personajelor feminine din romanul românesc. După personaje precum Elena, Sașa Comăneșteanu, Chiajna și Vitoria Lipan, după Matilda lui Victor Petrini și Vica Delcă, seria
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
execuția finală de la Târgoviște. Asociată cu motivul „lumii pe dos”, tema geloziei pustiitoare sare din individual și bate către parabola istoriei. O istorie care, la rândul ei, sare din parabolă și își intră de-a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni în bejenie, romanul dezrădăcinării forțate. Demobilizat din armata română în 1940, eroul „fără țară” de aici este acuzat de ruși pentru propagandă românească, este deportat la Odessa, scapă de moarte dovedind
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
relațiilor internaționale românești”. Afiliată de critica literară la tehnicile romanului picaresc, la celiniana „călătorie la capătul nopții” ori la un film zguduitor precum Siberiada, odiseea acestui Ilie fără țară este cea mai coerentă și mai convingătoare pledoarie românească pentru tragismul destinului basarabeano-bucovinean, depășind literatura lui Paul Goma. SCRIERI: Pisica ruptă, București, 1997; Marilena și câteva voluptăți, București, 1999; Șchiopul binemirositor, postfață Miruna Runcan, București, 1999; Apa din cizme, București, 2000; Doi pinguri, București, 2000; Strigoi fără țară, București, 2001; Carlo Carlini
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
8; Al. Ioanide, Acum ca și-atunci, RL, 2000, 9; Dan C. Mihăilescu, Gelozie cu ghivent, „Ziarul de duminică”, 2000, 12; C. Rogozanu, Pisici, cizme, voluptăți, RL, 2002, 39; Constantin Dram, Sub semnul textului lacunar, CL, 2003, 3; Nicolae Oprea, Destinul lui „Ilie fără țară”, „Ziua literară”, 2003, 41. D.C.M.
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
1855, nereflectată în Amintiri..., a biografiei scriitorului. Simbolic vorbind, C. a fost toată viața (ba chiar și după moarte) un urmărit. De nenoriciri, de neîmpliniri, de ghinioane, de răzbunare și ură, de dușmănii, ingratitudine și neînțelegere, de sărăcie și boală. Destinul l-a gonit și prigonit, gata-gata să-l înhațe și să dea de pământ cu el, definitiv, să-l nimicească. Scapă, nu o dată în ultima clipă, și o ia de la capăt. Nici nu încep bine Amintirile... și eroul-narator are deja
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Rezuș, Ion Creangă. Mit și adevăr, București, 1981; Amintiri despre Ion Creangă, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1981; Ioan Holban, Ion Creangă. Spațiul memoriei, Iași, 1984; Vasile Lovinescu, Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Valeriu Cristea, Despre Creangă, București, 1989; Destinul unui clasic. Studii și articole despre Ion Creangă, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1989; Teodor Tanco, Lumea transilvană a lui Ion Creangă, Cluj-Napoca, 1989; Dumitru Furtună, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Pavel Dan, VR, 1974, 10; Ovidiu Papadima, Lecția lui Pavel Dan, MS, 1975, 3; Stănuța Crețu, Filon folcloric și neliniști expresioniste. Pavel Dan - proza fantastică, ALIL, t. XXVIII, 1981-1982; Craia, Orizontul, 142-145; Ion Vlad, Pavel Dan. Zborul frânt al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Valeriu Cristea, Pavel Dan, RL, 1987, 22; Arșavir Acterian, Pavel Dan, RL, 1988, 15; Cornel Ungureanu, Pavel Dan al proiectelor, O, 1989, 8; Velea, Interferențe, 33-48; Holban, Literatura, 107-116; Vlad, Lect. prozei, 124-132; Negoițescu, Ist. lit., I, 240-241
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]