KorAP: Find »[drukola/base=legiuitor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1093 1094 1095 ...1113 >

27,810 matches

Corola-website/Law/271724_a_273053

interes legitim" al persoanei, ca o condiție esențială pentru a avea acces la justiție, precum și cu prevederile art. 129 din Constituție, stabilesc că "părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". 19. Rațiunea pentru care legiuitorul nu a reglementat calitatea de titular al dreptului la contestație, în această materie, și pentru partea vătămată, este aceea că această parte din procesul penal nu justifică un interes legitim în exercitarea căii de atac a contestației prin care se

DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271724_a_273053]
a) din Codul de procedură penală], cât și de a formula și exercita contestațiile și căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești [art. 55 alin. (3) lit. f) din același cod]. 20. De altfel, este competența exclusivă a legiuitorului de a stabili care sunt căile de atac și în ce condiții pot fi exercitate acestea, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție făcând referire la "condițiile legii" atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor

DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271724_a_273053]
condițiile legii" atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute "numai prin lege". Așadar, stabilirea căilor de atac și a încheierilor care sunt supuse acestora este un drept ce aparține exclusiv legiuitorului și se aplică deopotrivă tuturor celor ce se adresează justiției. 21. Cât privește invocarea de către autorul excepției a dispozițiilor art. 16 din Constituție, Curtea constată că nu se poate reține, nici în acest caz, o inegalitate de tratament în ceea ce privește accesul

DECIZIE nr. 202 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) şi (3) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271724_a_273053]
Corola-website/Law/271741_a_273070

procesului, cât și în etapa dezbaterilor, nu are o motivare obiectivă și rezonabilă. De asemenea precizează că, prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a punerii concluziilor asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental. În plus, prin condiționările impuse, este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al

DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271741_a_273070]
judiciară. În consecință, prin efectul dispozițiilor criticate se produce un dezechilibru în defavoarea justițiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile sau sancțiunile procedurale, după caz. Arată că, în vederea atingerii standardului de creștere a calității actului de justiție pe care legiuitorul și l-a propus, trebuie stabilite remedii corelative obligațiilor impuse justițiabililor pentru a nu îngreuna situația procesuală și financiară a acestora. Astfel, statul trebuie să prevadă un mecanism de asistență judiciară pentru a asigura accesul efectiv la instanță atunci când este

DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271741_a_273070]
979 din 7 decembrie 2006. 16. Prin deciziile menționate, Curtea a constatat că limitele și condițiile în care poate fi exercitat mandatul de reprezentare, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Curtea a reținut, totodată, că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a

DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271741_a_273070]
asemenea, în punctul său de vedere în sensul neconstituționalității textelor de lege criticate, Avocatul Poporului precizează că, "prin instituirea obligativității reprezentării și asistării părților prin avocat ca o condiție de admisibilitate a punerii concluziilor asupra excepțiilor procesuale și asupra fondului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiție, care se constituie într-o veritabilă intervenție a statului în configurarea și structurarea acestui drept fundamental". Acest considerent referitor la admisibilitatea concluziilor este preluată tale quale din considerentele Deciziei nr. 462

DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271741_a_273070]
apela la justiție și de a îndeplini personal toate actele procesuale și procedurale apte să îi servească interesele în fața instanței de judecată. 24. De altfel, norma criticată nu face altceva decât să dea substanță prevederilor art. 24 din Constituție, intenția legiuitorului fiind aceea ca partea reprezentată să beneficieze de o apărare adecvată, profesionistă, realizată de o persoană calificată în domeniu (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 144 din 18 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I

DECIZIE nr. 77 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 83 alin. (1) teza a doua şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271741_a_273070]
Corola-website/Law/271665_a_272994

art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane". Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană, ca subiect pasiv, a făcut-o prin titlul I

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de incriminare a infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană, ca subiect pasiv, a făcut-o prin titlul I intitulat "Infracțiuni contra persoanei", cap. II intitulat "Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății unei persoane" din Partea specială a Codului penal". În unanimitate, s-a

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
care a pus în discuție admisibilitatea cererii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiției în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept motivat de succesiunea în timp a normei penale și de modul în care legiuitorul a înțeles să incrimineze în conținutul art. 371 din Codul penal o parte din conținutul constitutiv al infracțiunii din vechea reglementare a art. 321 din Codul penal, respectiv dacă pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal se

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
să existe violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor. Interpretând gramatical cuvintele și expresiile folosite în conținutul art. 371 din Codul penal, se ajunge la concluzia că pluralul folosit în două rânduri de către legiuitor nu este întâmplător, creând în opinia apărării o condiție de existență a acestei infracțiuni - pluralitatea pasivă ce este vizată, fie de violențe, fie de amenințări sau atingeri grave aduse demnității. Aplicând criteriul per a contrario se ajunge la concluzia că

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de drept va lămuri dacă în situația unui conflict fizic ori verbal între două persoane, victimă - agresor, în loc public, fără a fi vătămate în mod direct și nemijlocit alte persoane, sunt incidente dispozițiile art. 371 din noul Cod penal. Voința legiuitorului trebuie interpretată în sensul protejării obiectului juridic special al infracțiunii, în situația în care activitatea materială incriminată vatămă mai mult decât ocrotește obiectul juridic special al infracțiunilor de loviri sau alte violențe, prevăzute de art. 193 din Codul penal, ori

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de art. 321 din Codul penal anterior făcea parte din același capitol cu infracțiunile care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială. S-a menționat, de asemenea, că incriminarea infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal dă expresie preocupării legiuitorului pentru asigurarea unui climat de conviețuire pașnică și demnă, întemeiat pe respect și considerație reciprocă între membrii colectivității, obiectul juridic special constituindu-l relațiile sociale de conviețuire a căror existență și dezvoltare sunt condiționate de respectarea bunelor moravuri în relațiile

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
precizat dacă actele sau gesturile ori expresiile sau orice altă manifestare prin care se aducea atingere bunelor moravuri ori se tulbura liniștea și ordinea publică trebuiau comise împotriva unuia sau mai multor persoane sau bunuri, sub imperiul noului Cod penal legiuitorul a stabilit că fapta persoanei comisă în public prin violență trebuie îndreptată "împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave asupra demnității persoanelor", urmarea imediată constând în crearea unei stări de pericol pentru relațiile de conviețuire socială ca

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
elementul material: violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor. S-a mai susținut că, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluralitatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Aceasta a fost și interpretarea dată art. 321 din Codul penal anterior

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
nr. 5/1985, statuându-se că atunci când manifestările lipsite de respect sunt adresate unei singure persoane în urma unui conflict personal nu există infracțiunea de tulburare a ordinii și liniștii publice. În acest sens, instanța de apel a constatat că voința legiuitorului se impune a fi interpretată în sensul protejării obiectului juridic special în situația în care activitatea materială incriminată de art. 371 din Codul penal aduce atingere unor valori sociale diferite de cele care ocrotesc obiectul juridic special al infracțiunilor de

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de natură să exonereze pe făptuitor de infracțiunea comisă asupra unei singure persoane sau asupra unui singur bun, cerința esențială a textului fiind aceea de tulburare a ordinii și liniștii publice săvârșită prin violențe, indiferent de numărul de persoane. Când legiuitorul a vrut să prevadă un număr minim de persoane vătămate, a prevăzut în mod expres acest lucru în modalitatea formei simple sau a formei agravante (art. 192 sau art. 196 din Codul penal). Ceea ce se protejează în principal prin incriminarea

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane, în textul incriminator regăsindu-se termenul "persoane" folosit la plural, nu la singular. Așadar, din interpretarea gramaticală a normei de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii fiind necesară pluralitate de subiecți pasivi. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
de incriminare rezultă că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea este îndreptată împotriva mai multor persoane, pentru existența infracțiunii fiind necesară pluralitate de subiecți pasivi. Când legiuitorul a vrut să ocrotească o singură persoană ca subiect pasiv, a făcut-o în titlul I intitulat "Infracțiuni contra persoanei" în cap. II "Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății". În unanimitate, s-a arătat că, în situația în care acțiunea

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
Dolj, Judecătoria Luduș, Judecătoria Rupea, Judecătoria Târgu Secuiesc, Judecătoria Sfântu Gheorghe, Judecătoria Satu Mare, Judecătoria Carei, Judecătoria Moreni, Judecătoria Segarcea, interpretând gramatical conținutul normei de incriminare a infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal, au apreciat că pluralul folosit de legiuitor conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii doar în situația în care acțiunea incriminatoare este îndreptată împotriva mai multor persoane, pluritatea pasivă fiind necesară pentru existența infracțiunii. Curtea de Apel Iași a trimis mai multe hotărâri pronunțate de instanțele

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
terminis între această cerință și cea privind săvârșirea faptei în loc public, această din urmă cerință putând fi îndeplinită chiar dacă violențele, amenințările sunt îndreptate împotriva unei singure persoane. Folosirea pluralului "împotriva persoanelor sau bunurilor" nu este o cerință de ordin numeric, legiuitorul indicând generic valorile materiale a căror periclitare este de natură să genereze tulburarea ordinii și liniștii publice, generând sentimente de teamă, de insecuritate, de dezaprobare etc. Față de formularea destul de imprecisă a elementului material al infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
și tulburarea liniștii publice în cuprinsul art. 321 alin. 1 din Codul penal anterior, în sensul că făptuitorul "săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri", legiuitorul noului Cod penal a indicat generic, dar precis, valorile sociale a căror vătămare tulbură ordinea și liniștea publică dacă faptele sunt săvârșite în public. Față de conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzute de

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
drept penal au susținut că pentru realizarea elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 371 din Codul penal nu este necesar ca acțiunea din structura laturii obiective să fie îndreptată asupra mai multor persoane ori bunuri. Cu alte cuvinte, deși legiuitorul a folosit pluralul în conținutul normei de incriminare referindu-se la "persoane" și "bunuri", nu înseamnă că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii atunci când acțiunea de lovire ori de amenințare vizează o singură persoană, atâta vreme cât se poate identifica pe lângă

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]
scopul special al "fraudării creditorilor". Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-a evidențiat în mod corect că acțiunea materială din structura laturii obiective se poate realiza și pentru fraudarea unui singur creditor, independent de sintagma generală utilizată de legiuitor; - art. 374 din Codul penal care sancționează, printre altele, accesarea de "materiale pornografice" cu minori. În cazul tuturor acestor infracțiuni, deși legiuitorul a utilizat pluralul, este evident faptul că portul unei singure arme neletale ori al unui singur dispozitiv pentru

DECIZIE nr. 9 din 12 aprilie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara, Secţia penală, în Dosarul nr. 5.287/290/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "Dacă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice prevăzute de art. 371 din Codul penal trebuie îndreptat împotriva mai multor persoane şi dacă în situaţia în care acţiunea descrisă a vizat o singură persoană operează dezincriminarea conform art. 4 din Codul penal". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271665_a_272994]