27,746 matches
-
la un poet precum Jules Laforgue, care abordează tema în Moralități legendare (1887). Salomeea acompaniindu-se de o liră ține un discurs fantast oaspeților. Odată "livrat" capul sfântului Ioan, nimfeta îl supune unei serii de "operații estetice", sfârșind prin a plasa în gura Sfântului o piatră prețioasă, un opal. Salomeea încearcă revificarea mușchilor feței prin "pase electrice", naratorul subliniind caracterul pseudoștiințific al acestor experimente. Estetica decadentă a fost depășită la Jules Laforgue printr-o parodiere a scenei climactice a sărutului pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
neotestamentară a decapitării sfântului Ioan oferă reperul în jurul căruia este construit tabloul care anexează episodul secundar al dansatoarei. Aura sfântului reprezintă singura sursă luminoasă, care creează haloul de vizibilitate în care intră și dansatoarea. Ca și von Stück, Vermont a plasat brățările la nivelul încheieturii brațului și umărului fetei. Extazul constituie un numitor comun al Salomeelor lui von Stück și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dezirabilă, călătoria, sau de o temporară dorință de recluziune austeră, chilia, în interiorul propriei sale locuințe, capabilă să suporte metamorfoza dorită. Des Esseintes își amenajează permanent locuința sa din Fontenay, adăugând nu numai piese noi colecțiilor sale de artă, dar și plasându-le într-o combinație unică de gust, relevând armonii noi, proprii ritmurilor sensibilității sale. Una din camere devine un interior de corabie, cu toate accesoriile necesare, în acest fel, estetul călătorește stând pe loc în spațiul virtual deschis oricărei posibilități
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vreme vecin cu Petrașcu în casa doctorului Steiner. La parter se regăsesc două medalioane ovale, în relief, înfățișând câte un putto, foarte asemănătoare în concepție cu decorația plafonului casei lui G. Petrașcu. Lângă un tablou de Grigorescu, Țărancă torcând, este plasată o vedere din Veneția, "plină de nostalgia orașului acela", și "o impresie după femeia cu părul roșu al lui Henner" realizate de G. Petrașcu. Salonul este decorat în stilul lui Ludovic al XVI-lea, cu mobilă de Aubusson, cu fotoliile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
O descriere elocventă a acestui spațiu o realizează Günter Metken. "Podeaua marelui său atelier este acoperită de un mozaic alb, cu fântână și bazin. Contra zidului se ridică faimosul altar al lui Hypnos. Zeul somnului, divinitatea tutelară a casei, este plasat pe axa coridorului, prin urmare vizibil de peste tot. El se află deasupra unei vitrine semnată Tiffany cu o dată în plus deviza artistului: "Nu te ai decât pe tine". Este locuința lui Narcis. Două cercuri de bronz descriu unul constelația sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei plastice, cu excepția efemerei, dar nu mai puțin interesantei reviste Ileana, de interesul tardiv arătat artei plastice simboliste, așezată de către istoricii de artă sub semnul minoratului. Majoritatea monografilor unor pictori precum Nicolae Vermont, Arthur Garguromin Verona, Ion Theodorescu-Sion, Theodor Pallady, plasează sub semnul secundarului partea de operă marcată de sensibilitatea simbolistă. Îi revine meritul lui Theodor Enescu de a fi întreprins un prim studiu despre simbolismul românesc în artele plastice inclus în cele două volume Scrieri despre artă, și despre rolul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de artă, pentru literatură, să creeze emulație. Mihai Eminescu făcea elogiul pionierilor literaturii române, Paris Mumuleanu, Scavinschi etc., pe care George Călinescu îi reconsideră, nu fără o doză de malițiozitate, în Istoria literaturii române de la origini până în prezent, unde sunt plasați sub semnul atât al anecdoticului care suplinește absența unei opere, cât și al caracterului fondator de climat cultural, în ciuda șovăielilor începuturilor. Există însă și o fascinație în ceea ce-i privește pe "oamenii începutului de drum", cum îi numea Paul Cornea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind În continuă creștere, ea rafinându-se și Îmbogățindu-se inclusiv cu metodologii de culegere a conținutului reprezentărilor sociale. În viziunea lui S. Moscovici reprezentările sociale sunt fenomene, procese reale În legătură cu un anumit mod de cunoaștere și comunicare. A. Neculau plasează conceptul de reprezentare socială În contextul gândirii sociale ce contribuie prin cunoașterea senzorială și cunoașterea rațională, dar și prin luarea În considerare a raporturilor sociale și a contextului social, la construirea realității sociale (A. Neculau, 2000, apud Caluschi, Mariana, 2001
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pe care o fac. Oamenii interacționează mediat, prin intermediul semnelor și simbolurilor - concepție articulată sub numele de „interacționalism simbolic”. După C. Stephan și W. Stephan (1950) există câteva postulate ale acestei orientări: a) pentru a Înțelege un comportament trebuie să-l plasăm În context și În planul Înțelesului pe care evenimentul Îl are pentru individ; b) expresia „interacționalism simbolic” desemnează cele două fațete ale realității socioumane - oamenii interacționează pe baza simbolurilor și aceste simboluri Își au originea În interacțiuni; c) oamenii nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În dorința individului de a evita evenimentele sociale negative, ca dezaprobarea. R. Arkin (1981) a arătat că persoanele timide adoptă strategii de autoprezentare menite să le protejeze de feedback-urile sociale negative. Ele optează pentru comportamente moderate, urmând să se plaseze cât mai puțin În focarul atenției celorlalți - numai ocolirea extremelor de orice fel face posibilă preîntâmpinarea dezaprobării. Susie Scott (2005, 91) menționează că timiditatea apare În situații În care cei din jur sunt percepuți ca fiind mai abili În interacțiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ochii vii...” „O prea frumoasă fată...” evidențiază unicitatea fetei de Împărat, cu un alt Înțeles decât cel din basmul „Fata În grădina de aur”. Superlativul din ultimul vers al primei strofe o detașează pe fata de Împărat de lumea pământeană, plasând-o Într-un spațiu aflat În imediata apropiere a lumii astrelor. Pentru a ajunge la acest vers, oarecum abstractizat, Eminescu a renunțat la multe alte versuri menite să sublinieze frumusețea fetei, la epitetele metaforă: „Un grangure de fată...”, „O pasăre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e fecioara Între sfinți / Și luna Între stele...” Această comparație dezvoltată are menirea de a adânci, cum s-a mai spus, perspectiva frumuseții absolute a fetei de Împărat. Sugestiile au putut veni din lirica populară, dar Eminescu, prin aceste versuri, plasează dintr-o dată pe fata de Împărat În lumea cosmică și, deopotrivă, În lumea angelicului. Comparația cu luna justifică o Înclinare a fetei spre visare, iar cea cu „fecioara”, În lumea ideală. Comparația aceasta Îl timite pe receptor și la erotica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din limba rusă , Al. Pușkin. „Alexandru Lăpușneanul” este capodopera nuvelisticii de inspirație istorică din literatura noastră. Ea „ar fi devenit o scriere celebră ca și Hamlet, dacă literatura română ar fi avut În ajutor prestigiul unei limbi universale” Costache Negruzzi plasează acțiunea nuvelei „Alexandru Lăpușneanul” În Moldova celei de-a doua jumătăți a veacului al XVIlea, Între anii 1564-1569, când Alexandru Vodă a ocupat pentru a doua oară tronul țării. Timpul aparține sferei realului și așa sunt și unele personaje pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
din județul Teleorman, aflată la circa 20 de km. spre nord de Roșiorii de Vede. Ceea ce caracterizează acțiunea este autenticitatea lumii prezentate. Cele mai multe dintre personajele romanului au o existență absolut reală: Țugurlan, Cocoșilă, Moromete, Bălosu etc, etc. Primul volum Își plasează acțiunea În preajma celui de-al doilea Război Mondial, Într-o aparentă stare de liniște În care se consuma existența oamenilor: „se pare că timpul era răbdător cu oamenii; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” Mai precis, timpul la care
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare a unor astfel de strategii. Programe de dezvoltare socială s-au dezvoltat la toate nivelurile: internațional, național, regional, local, sectorial. Paradoxal, orientarea spre dezvoltare socială nu s-a manifestat în țările plasate la vârful evoluției - în țările cele mai dezvoltate, aflate într-un proces neproblematic de perfecționare, sau în comunitățile prospere -, ci în cele confruntate cu situații de criză ale dezvoltării. Societățile capitaliste occidentale au cunoscut un proces rapid de dezvoltare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de manifest a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală în cazul în care colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate caracteristicile unei probleme sociale, dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate caracteristicile unei probleme sociale, dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o problemă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale După cum s-a văzut, o problemă socială se poate plasa pe diferite niveluri: potențială, latentă, manifestă, centrală. Problema socială cunoaște o continuă dinamică: ea poate avansa pe scara de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî, părăsind starea de centralitate și regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
posibilitățile de a reduce problema se epuizează, efortul continuu nemaiducând la rezultate semnificative. În această situație, problema se retrage din centralitate, trecând în stare manifestă sau chiar în latență. Aceasta este situația cea mai frecventă. Teorema 4: O problemă socială plasată în centalitate/manifestă, după ce își epuizează capacitatea de a fi redusă semnificativ prin efort, este trecută în latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere, întemeietorul sociologiei poporaniste, a formulat modelul structural de tip agrarian-romantic al societății românești de la începutul acestui veac: „O țărănime
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai reduse în Est, iar încrederea în instituții urmează același trend (vezi figura 2). În medie, 62% dintre nordici declară că au încredere în cei mai mulți dintre oameni, 59% dintre olandezi sunt în aceeași poziție, în restul Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se plasează în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
declară că au încredere în cei mai mulți dintre oameni, 59% dintre olandezi sunt în aceeași poziție, în restul Europei de Vest cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se plasează în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale României și Portugaliei. În ce privește încrederea în instituțiile ordinii sociale, am
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se numără din nou printre societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]