27,930 matches
-
Formal: { : 2 \ }XS Sχ = ∈ ∅ . [d.1.x.2*]: O relație binară slabă de preferință (R) pe X este o relație între oricare două alternative x și y din X, se notează cu R și are forma xRy, i.e. x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x este preferat slab lui y. [d.1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.x.3*]: Relație de preferință strictă (P) și relație de indiferență (I). Dată fiind oricare relație R, putem construi două relații binare asociate, P și I. P indică fie că x este preferat lui y, fie că y este preferat lui x, iar I specifică echivalența în termeni de preferință a două alternative. [d.1.x.4 *]: O alternativă x din S este o alternativă maximală a lui S cu privire la o relație de preferință slabă R, dacă și numai dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
celei de-a doua, fie că aceasta din urmă este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferată celei dintâi. [d.1.x.7*]: Tranzitivitate (T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
T). O relație slabă de preferință este tranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată slab celei de-a doua, a doua este preferată slab celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
celei de-a treia, atunci prima este preferată slab celei de-a treia. [d.1.x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x.8*]: Cvasitranzitivitate (Qt). O relație slabă de preferință este cvasitranzitivă, dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, a doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doua celei de-a treia, atunci prima este preferată strict celei de-a treia. [d.1.x.9*]: Aciclicitate (A). O relație de preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință este aciclică dacă și numai dacă, într-o mulțime finită de alternative, dacă prima alternativă este preferată strict celei de-a doua, cea de-a doua celei de-a treia ș.a.m.d., atunci prima alternativă trebuie să fie preferată slab ultimei alternative din șir. [d.1.x.10*]: Un profil de preferință individuală ( )iR este o mulțime a alternativelor ordonată printr-o relație de preferință binară, i.e. relația de preferință este reflexivă completă și tranzitivă. [d.1.x.11
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1.2.1*]: O regulă de decizie socială este regula majorității (RM) dacă, este numărul indivizilor pentru care. [d.1.2.2*]: Un învingător Condorcet ( cI ) este o alternativă care, comparată prin regula majorității simple cu fiecare altă alternativă, este preferată strict de fiecare dată. [d.1.2.3*]: O regulă de decizie socială este regula Condorcet dacă, într-o competiție între n-alternative 1) atunci când există un învingător Condorcet va da un rezultat identic cu acesta, 2) atunci când nu există
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
da un rezultat identic cu acesta, 2) atunci când nu există un învingător Condorcet luăm fiecare șir ordonat de alternative și definim sprijinul<footnote Sprijinul față de un șir poate fi exemplificat în modul următor: luăm șirul xyz, unde 20 de indivizi preferă pe x lui y, 30 pe y lui z și 40 pe x lui z. Sprijinul pentru șirul xyz este de 90 de voturi/preferințe. footnote> pentru acel șir prin suma preferințelor pe care le indică. [d.1.2.4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
conceptul adițional de „aproape decisivitate”, în vreme ce în demonstrația din (1995) acesta nu mai este necesar. Iată o formulare a acestui concept: o mulțime de indivizi V este aproape decisivă pentru x împotriva lui y, dacă și numai dacă, x este preferat social lui y ori de câte ori x este preferat de cei din V, lui y și y este preferat lui x de toți cei care nu sunt în V. Cele două concepte, cel de aproape decisivitate și cel de decisivitate, trebuie înțelese
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
demonstrația din (1995) acesta nu mai este necesar. Iată o formulare a acestui concept: o mulțime de indivizi V este aproape decisivă pentru x împotriva lui y, dacă și numai dacă, x este preferat social lui y ori de câte ori x este preferat de cei din V, lui y și y este preferat lui x de toți cei care nu sunt în V. Cele două concepte, cel de aproape decisivitate și cel de decisivitate, trebuie înțelese ca în Sen (1970a): „în sens larg
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
formulare a acestui concept: o mulțime de indivizi V este aproape decisivă pentru x împotriva lui y, dacă și numai dacă, x este preferat social lui y ori de câte ori x este preferat de cei din V, lui y și y este preferat lui x de toți cei care nu sunt în V. Cele două concepte, cel de aproape decisivitate și cel de decisivitate, trebuie înțelese ca în Sen (1970a): „în sens larg, o persoană este aproape decisivă dacă învinge atunci când există opoziție
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială are un domeniu nerestricționat dacă include toate profilele de preferință individuală. [d.1.3.2*]: O funcție de bunăstare socială îndeplinește condiția Pareto slabă (P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y și invers dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.1.3.3*]: Condiția independenței față de alternativele irelevante (I), presupunând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toate profilele de preferință individuală. [d.1.3.2*]: O funcție de bunăstare socială îndeplinește condiția Pareto slabă (P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y și invers dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.1.3.3*]: Condiția independenței față de alternativele irelevante (I), presupunând că R și 'R sunt două relații de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcție de bunăstare socială îndeplinește condiția Pareto slabă (P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y și invers dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.1.3.3*]: Condiția independenței față de alternativele irelevante (I), presupunând că R și 'R sunt două relații de preferință socială aflate în codomeniul lui f, corespunzând mulțimilor de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P), dacă și numai dacă, pentru oricare două alternative, x și y, dacă toți indivizii preferă pe x lui y atunci societatea va prefera pe x lui y și invers dacă toți indivizii preferă pe y lui x, societatea va prefera pe y lui x. [d.1.3.3*]: Condiția independenței față de alternativele irelevante (I), presupunând că R și 'R sunt două relații de preferință socială aflate în codomeniul lui f, corespunzând mulțimilor de ordini individuale și domeniul lui f), dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de Sen în (1986), și cu folosirea condiției Pareto împreună cu lema de contracție a grupului și cea de expansiune a câmpului. [d.1.3.5*]: Un grup de indivizi G este decisiv pentru x împotriva lui y, dacă x este preferat strict lui y când i.e. G este decisiv, indiferent dacă există sau nu opoziție. [l.1.3.1*]: Lema de expansiune a câmpului<footnote Prin câmp se înțelege aria de cuprindere a decisivității: de la o pereche ordonată la toate. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen, 1995, p. 4] footnote>. Presupunem că grupul G este decisiv pe (x,y). Trebuie demonstrat că G este decisiv și asupra (a,b). Prin domeniul nerestricționat, toți indivizii din G au preferința exprimată în următorul șir: axyb, i.e. a preferat lui x, lui y și lui b, x preferat lui y și lui b ș.a.m.d. La fel, prin domeniul nerestricționat, toti indivizii care nu sunt în G preferă pe a lui x și pe y lui b, dar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
G au preferința exprimată în următorul șir: axyb, i.e. a preferat lui x, lui y și lui b, x preferat lui y și lui b ș.a.m.d. La fel, prin domeniul nerestricționat, toti indivizii care nu sunt în G preferă pe a lui x și pe y lui b, dar ierarhizează celelalte perechi în orice alt mod. Prin decisivitatea lui G pe (x,y), x este preferat social lui y. Prin condiția Pareto însă, a este preferat social lui x
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d. La fel, prin domeniul nerestricționat, toti indivizii care nu sunt în G preferă pe a lui x și pe y lui b, dar ierarhizează celelalte perechi în orice alt mod. Prin decisivitatea lui G pe (x,y), x este preferat social lui y. Prin condiția Pareto însă, a este preferat social lui x și y este preferat social lui b. Prin tranzitivitatea solicitată de funcția de bunăstare socială, a este preferat social lui b. În cuvintele lui Sen: „dacă acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sunt în G preferă pe a lui x și pe y lui b, dar ierarhizează celelalte perechi în orice alt mod. Prin decisivitatea lui G pe (x,y), x este preferat social lui y. Prin condiția Pareto însă, a este preferat social lui x și y este preferat social lui b. Prin tranzitivitatea solicitată de funcția de bunăstare socială, a este preferat social lui b. În cuvintele lui Sen: „dacă acest rezultat este influențat de preferințele individuale asupra altei perechi decât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
x și pe y lui b, dar ierarhizează celelalte perechi în orice alt mod. Prin decisivitatea lui G pe (x,y), x este preferat social lui y. Prin condiția Pareto însă, a este preferat social lui x și y este preferat social lui b. Prin tranzitivitatea solicitată de funcția de bunăstare socială, a este preferat social lui b. În cuvintele lui Sen: „dacă acest rezultat este influențat de preferințele individuale asupra altei perechi decât (a,b), atunci condiția independenței față de alternativele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]