29,552 matches
-
bas, voce, O. Lipan - percuție, E. Krauser - chitară electrică, voce, sub titlul de „Winter” sau „Snow Dancing” - versiune neapărută pe vreun disc. Nume sub care apar pe discul „Cei ce ne-au dat nume” din 1972 două dintre piese. Vezi Primăvara și Iarna. Piesă complexă, compusă de Nicolae Covaci, Josef Kappl și Mircea Baniciu în iarna 1974-1975 pe muntele Semenic; versurile aparțin lui Șerban Foarță și lui Andrei Ujică. Înregistrată în 1975 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, double-six
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
este comercializat atât în țară cât și peste hotare. Compania "DK-Intertrade" SRL din Federația Rusă a devenit din 2004 noul proprietar. "Săniș Vin" SRL este o fabrică mai veche și se ocupă de prelucrarea inițială. Criză exporturilor de vinuri din primăvară 2006 a avut efecte negative și asupra activității acestor două întreprinderi prin reducerea volumului de producție. Localitatea nu dispune de cale ferată și distanța până la cea mai apropiată stație (orașul Bucovăț) este de 36 km, iar până la cel mai apropiat
Nisporeni () [Corola-website/Science/305046_a_306375]
-
este un oraș în Republica Moldova, reședința Raionului . Istoria orașului Dondușeni este strâns legată de construcția căii ferate Bălți-Ocnița, care s-a început în primăvara anului 1888 și s-a finalizat în toamna anului 1893. În toamna anului 1893 începe circulația trenurilor pe calea ferată nou construită și, ca urmare, această dată poate fi considerată începutul Dondușenilor, care inițial apăruse ca o stație pe traseul
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
de locuitori. Din unele date statistice ale anului 1940 aflăm că la Dondușeni populația constituia circa 1314 suflete. Un primar, un șef de post și unul de gară, 4 jandarmi, un preot și 3 învățători alcătuiau toată intelectualitatea dondușenenilor. În primăvara anului 1932 pe actualul teren dintre cinematograful „Zorile” și biserica creștină s-a sfârșit construcția edificiului unei hale pentru expoziții de realizări agricole, care a jucat un rol economic și cultural valoros în viața Dondușenilor. Aici își demonstrau exponatele - cai
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Telenești în anul 1941, iar în august au fost deja restabilite organele administrării publice românești. În perioada războiului, în Telenești au fost reparate școli, străzi, poduri, case. Funcționau 4 mori, spitalul, școli, 16 meseriași independenți (frizer, tâmplar, croitor, fierar...). În primăvara anului 1944 au început din nou operații militare pe teritoriul Basarabiei, după care a fost restaurată puterea sovietică. În anul 1940-41 și 1949 autoritățile sovietice au masacrat și deportat 117 persoane din Telenești, dintre care mai mult de jumătate au
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
o suprafață de circa 0.94 kilometri pătrați, cu un perimetru de 4.77 km. Temperatura medie a aerului în iulie atinge nivelul de +23 C°. Cantitatea de precipitații atmofserice constituie în medie pe an, de obicei precipitațiile căzând în timpul primăverii și verii. Relieful terenurilor agricole este neuniform: în partea de jos a satului sunt lunci inundabile; sunt prezente ramificații muntoase ale unor vâlcele; văgăuni lungi, străvechi sunt terase neinundabile. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația satului constituia 703 oameni
Pohrebea, Dubăsari () [Corola-website/Science/305115_a_306444]
-
baraje pentru a forma iazuri destinate pescuitului. La marginea de est a satului se află un afluent mai mic la Ciulucului, care se alimentează din mai multe pârâiașe. Clima locală are un caracter continental temperat, evindețiindu-se cele patru anotimpuri: iarna, primăvara, vara și toamna. Temperatura medie a aerului oscilează vara între +18° și + 30 °C, iar iarna între -3° și -13 °C . Pe întreg parcursul anului predomină vânturile cu direcțiile dinspre nord-vest și nord și, precum și din sud și sud-est. Vânturile
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
prezent numărul acestora a crescut considerabil. Structura etnică a satului Băcioi conform recensământului populației din 2004: În 1867 în Băcioi a fost construită biserica Sf. Apostoli Mihail și Gavriil. Este deschisă până în prezent, a activat și în timpul regimului comunist. În primăvara anului 2007 au luat start lucrările de reparație a fațadei, care a fost finisată la începutul lui 2008. În ziua de azi Băcioiul este o comună foarte importantă datorită apropierii de capitală. O problemă primordială este legată de ocrotirea mediului
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
a satului, dar a dat o epidemie strașnică și au pierit aproape toți locuitorii lui. Cei rămași au hotărît să se mute de aici, că locul, cică, era blestemat, dar au hotărît să se mute în partea, din care în primăvară vor auzi primul tunet de ploae. Satul e în imediata vecinătate cu Ucraina și "tunet" în ucr. înseamnă "grim". Tunetul a răsunat dinspre sud-est, adică de unde este situat satul astăzi, și încolo s-au mutat. La început, cică, satul chiar
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
de aer arctic provoacă adesea schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii până dincolo de limitele normale.Temperatura medie anuală are valori pozitive,temperaturi negative se înregistrează doar în perioada de iarnă,deși în ultimii ani se observă temperaturi scăzute și primăvara târziu,chiar prin luna mai.Cantitatea de precipatații pe teritoriul satului Tartaul este insuficientă,mai ales vara. Această cantitate cade neuniform. Satul Tartaul este așezat de-a lungul râului Larga de la nord spre sud, având aproximativ 3 k în lungime
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
nomazi veniți din stepele asiatice Parc (5 ha). Biserică Sf. Arhanghel Mihail (sec. XIX). În Bălăbănești predomină o climă temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
temperată. Ca și în multe localități din Republica Moldova, satul beneficiază de o climă blândă cu foarte mici variațiuni în timpul iernii și primăverii. Ploile căzute sunt benefice pentru culturile păioase și cele prășitoare, dacă sunt semănate de timpuriu. Vânturile timpurii de primăvară produc înghețuri ducând la nimicirea semănăturilor. Pe dealuri sunt prezente terenuri cu viță de vie și livezi. Satul este scăldat de râul Nistru. Prin localitate curge râuletul Recea. La recensământul din anul 2004, populația satului constituia 2081 de locuitori, 49
Bălăbănești, Criuleni () [Corola-website/Science/305153_a_306482]
-
ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor de primăvară și iarnă. Temperatura variază vara între +230 C și +370 C, iar iarna între -30 C și -280 C. Localitatea este bogată în ape subterane, reprezentate sub formă de izvoare și fântâni. În anul 1904, populația satului Mașcăuți a fost
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare, fiind aproape în jumătate ca cea de acum 20 de ani în urmă, ceia ce înseamnă o
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
culturi agricole etc., care duc la degradarea continuă a terenurilor arabile. Pe lîngă om o mare contribuție în acest sens o are și natura, și anume: ploile torențiale din perioada caldă a anului, care spală stratul de sol, înghețurile de primăvară și toamnă. O altă problemă cu care se confruntă autoritățile locale este cea a defrișării pădurilor. Satul dispune de un procent foarte mic de păduri, însă oamenii nu înțeleg că dacă vor continua în acest fel “plămînii” satului cu timpul
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
culturi agricole iubitoare de căldură. Factorul negativ este că cantitatea de precipitații care pe teritoriul Colibașului este foarte mică 450-500 mm, ceia ce creează un mare deficit de umeditate. Un alt fenomen negativ sînt ploile torențiale, grindina, secetele, înghețurile de primăvară și toamnă, care afectează în primul rînd agricultura. Cantitatea mică de precipitații atmosferice a determinat într-o oarecare măsură repartiția și prezența resurselor acvatice. Resursele de apă reprezintă o problemă foarte mare pentru unii din locuitorii satului. Unica arteră fluvială
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
moșiei Nicoreni (sau Ochiul Alb), care aparține domnului Moldovei Mihail Sturdza, în vederea strămutării obștii acestui sat”. Așadar, potrivit acestui act de arhivă, satul Baraboi nu exista nici la 1839. El urma să fie întemeiat, precum se menționează în contract, în primăvara lui 1840, dacă avea loc strămutarea pe proprietatea funciara a domnului Moldovei Mihail Sturdza a locuitorilor din satul Scăieni. Data întemeierii satului trebuie considerată ziua de 3 ianuarie 1843, când pentru prima dată este atestat documentar. În 1859 statisticile indică
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
componentele naturii și activitatea umană. Pe teritoriul actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele erozionale sînt condiționate de caracterul torențial al ploilor în timpul sezoanelor ploioase și a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna între -3 C și -5 C. Satul Ciuciuleni este traversat de râul Cogîlnic de la nord la sud, râu care izvorăște din Codrii Moldovei și are o lungime
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
mari sau micșora permeabilitatea membranelor celulare. Gutația este procesul fiziologic de eliminare a apei în stare lichidă, sub formă de picături. Acest fenomen se datorește diferenței de temperatură dintre aer și sol și are loc în primele ore ale dimineții, primăvara și vară, cănd după zilele foarte călduroase urmează nopți răcoroase. Aceasta se explică prin dezechilibrul care se produce între absorbția radiculara, intensă noaptea datorită temperaturii relativ ridicate la nivelul rădăcinii și transpirația redusă dată de temperaturile scăzute din aer, iar
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
administrația rusă să pregătească rezerve de fân pentru cavalerie și au predat în 1854 aproximativ 5000 de puduri de fân. Pe lângă fân, magazia a eliberat pentru armata rusă 697 centnere de grâu de toamnă și 60 centnere de grâu de primăvară. Principile Mihai Sturza mai era proprietar aici și la începutului anului 1859, proprietar și pe moșie și pe sat. Satul avea 212 de familii cu 955 de locuitori: 499 de bărbați și 456 de femei. Tot în 1859, se deschide
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
Elena și „Comoara satului”, format din femeile satului, conducător artistic Ursachi Efrosenia. Este la început de cale crearea muzeului satului, asupra căruia a lucrat Ion Știrbu, tot odată fiind și coautorul primei monografii a istoriei localității, scoasă de sub tipar în primăvara anului 2007. Populația satului în mare majoritate este de confesie ortodoxă, activează parohia Sf.Arhenghel Mihail și Gavriil. Biserica a fost redeschisă la începutul anilor nouăzeci cu ajutorul enoriașilor din sat. În sat activează și Biserica Creștină Evanghelică Baptistă ”Vino și
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
pe unele sectoare bine dezvoltată. La ieșirea din sat se formează o luncă largă și se varsă într-o serie de barine artificiale. O bună parte din lunca râului reprezintă vatra satului. Cele mai mari niveluri ale apei se înregistrează primăvara când se topesc zăpezile. Vara nivelul apei scade datorită evaporării, iar după timpurile ploioase se înregistrează o creștere a nivelului apei, dar pe o perioadă scurtă. Iarna, odată cu prezența gerurilor râulețul îngheață. Toamna și iarna, în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice care
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
vite cornute mari și 90 de oi și capre. Peste 12 ani sătenii aveau 91 de vite cornute mari, dar vara dă peste ele o molimă și multe pier. Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]