27,540 matches
-
și acținilor de caritate asociate cu "hajj"-ul. în 778 el a recondiționat Kaaba și a preluat extinderea moscheii sale, ceea ce includea adăgarea mosaicului decorativ. El a îmbunătățit drumul de pelerinaj din Irak spre Mecca, construind popasuri mai bune pentru călători de-a lungul drumului, era excesiv de generos cu donațiile pe care le făcea locuitorilor Meccăi, iar în anul 782 a adăugat o rețea poștală între Mecca, Medina și Yemen. Toată acestă atenție s-a adăugat practicilor deja stabilite ale califilor
Muhammad al-Mahdi ibn al-Mansur () [Corola-website/Science/331078_a_332407]
-
eliberare națională. Mustafa Kemal l-a invitat pe M. Akif la Ankara, pentru a scoate revista acolo. M. Akif ajunge la Ankara pe 24 aprilie 1920, a doua zi după deschiderea parlamentului. A participat la lupta națională ca poet, orator, călător, ziarist și politician. După sosirea la Ankara, Mustfa Kemal îl introduce în parlament ca deputat de Burdur apoi de Biga. A participat la lucrările primului parlament între 1920-1923. Prima sa misiune a fost aceea de a încerca să potolească spiritele
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
al-Fityan" (Frăția Tinerilor). Această organizație, a apărut în Asia Mică imediat după înfrângerea Selgiukizilor de Rum de către mongoli, când starea generală a administrației era una de dezordine și anarhie. O foarte importantă descriere a scopurilor și obiceiurilor ei provine de la călătorul de origine africană Ibn Battuta, care a avut ocazia de a vizita mai mult de doisprezece lăcașuri ale organizației în Anatolia, de-a lungul călătoriilor sale din secolul al XIV-lea. Lăcașurile lor, numite "zawiya", nu reprezentau doar sediul principal
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
ale organizației în Anatolia, de-a lungul călătoriilor sale din secolul al XIV-lea. Lăcașurile lor, numite "zawiya", nu reprezentau doar sediul principal al Frăției, ci și un centru religios și cultural deschis oricui, și chiar un o pensiune pentru călători. Acolo aveau loc întâlnirile de seară, mesele în comun și adunarea bunurilor rezultate din munca zilnică. Din banii strânși, erau asigurate mesele și găzduirea oaspeților și întreținerea lăcașului. În fruntea acestuia, se afla un conudcător ales de către grup, numit "Akhi
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
belgian, Hardkoop. Luke Halloran, un tânăr belgian bolnav de tuberculoză, trecea de la o familie la alta, deoarece nimeni nu avea timp să se ocupe de el. Pentru a face publicitate noului traseu, Hastings a trimis câțiva călăreți cu scrisori pentru călători. În 12 iulie Reed și Donner au primit una dintre scrisori. Hastings îi avertiza că în California s-ar putea aștepta la ostilități din partea autorităților mexicane și îi sfătuia să se organizeze în grupuri mari. De asemenea, el susținea că
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
specialitate nu consemnează apariția anterioară într-o revistă SF gen Amazing Stories sau Astounding a unei opere literare cu o temă asemănătoare cu cea a romanului lui Aderca. Anterior, în romanul "Un român în Lună" (1914) al lui Henric Stahl, călătorul român spre Lună se întrebase cu îngrijorare ce s-ar întâmpla pe Pământ dacă razele Soarelui nu ar mai ajunge până la planeta noastră: „Mi se impuse întrebarea: dar dacă Soarele nu s-ar mai lumina? Dacă s-ar fi stins
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Northeast Regional 188, circulând între Washington DC și New York, tras de locomotiva Siemens ACS64 cu numărul 601, cu o garnitură formată din vagoane Amfleet, a deraiat la ora 21:20 UTC-05:00 într-o curbă. La acel moment, 238 de călători erau în tren alături de echipa trenului, 5 în număr. Oamenii au descris cum trenul a început să se zguduie, ulterior oprindu-se. Deraierea a avut loc în zona Frankford Junction, cunoscută pentru un alt accident feroviar care a avut loc
Catastrofa feroviară de la Philadelphia din 2015 () [Corola-website/Science/334177_a_335506]
-
stupină, vizitatorii vor afla cum arătau coșnițele vechi din nuiele de curpen frumos împletit, știubeiele din trunchiuri de arbori, cioplite cu barda sau rămase în forma în care prisăcarii din Codru le-or fi găsit. Acolo i se vor oferi călătorului grăbit faguri picurând pe frunze răcoroase de varză, sau de viță sălbatică trăitoare până astăzi, în sihlă, pe coastele însorite, și nu doar în mit”. Sătenii din Măriuș au donat 60 ha din pământul strămoșesc în acest scop. Nume de
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Riḥla este un gen literar ce a cunoscut evoluții și transformări dea-lungul secolelor. Unii critici consideră acest gen ca fiind o formă de autobiografie: „autorul, naratorul și călătorul sunt una și aceeași persoană; aventura lor nu începe cu o naștere, ci trebuie să fie completată de o revenire” . Riḥla poate apărea sub forma unui jurnal personal, sub forma unei autobiografii sau a unui roman. A scrie acest tip
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
și călătorind după aceea din loc în loc, căutând cunoașterea. Prin intermediul acestor călătorii, au apărut mari opere în Irak, Mecca și Siria care s-au transmis și s-au dezvoltat ulterior și în Andaluzia sau Magreb Asia Centrala, și în alte zone. Călătorii au început să scrie relatări personale despre drumurile lor, scrieri care aveau să se dezvolte sub genul literar riḥla, acestea descriind unde trăiau oamenii, cum se rugau, cum făceau comerț, ce fel de medicină și farmacie practicau, cum se îmbrăcau
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
aceasta pentru că literatura de călătorie regrupează tipuri de opere foarte diferite, iar subiectul operei este departe de a fi unic” . Constatăm că literatura de călătorie a avut o întrebuințare practică și anume a ajutat la descoperirea a noi rute prin intermediul călătorilor care au străbătut continente de la Nord la Sud și de la Est la Vest. Alte jurnale de călătorie au fost folosite de navigatori pentru a reface drumul deja străbătut de alții înaintea lor. În Evul Mediu apar jurnalele de călătorie ale
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
prima jumătate a secolului al XVII-lea putem să ne referim la literatura de călătorie și să vorbim despre un gen literar „anul 1632 marchează momentul în care literatura de călătorie este recunoscută, atât de cititorii contemporani, cât și de călători ei înșiși, ca un gen literar clar constituit, dotat cu un stil, cu o poetică și o retorică ce îi sunt proprii”. În acest secol, jurnalul de călătorie cunoaște un mare succes, însă secolul al XVIII-lea, care este secolul
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
său. „Istoria și călătoria sunt unite printr-o legătură naturală: deplasarea în spațiu și în timp. Și una și cealaltă constituie sursele vii ale experienței omenești”. Există totuși o diferență între aceste două domenii deoarece literatura de călătorie evocă impresiile călătorului pe durata unei perioade limitate, iar aceasta nu poate acoperi toate aspectele vieții unui popor, pe când istoria studiază dezvoltarea societăților de-a lungul secolelor. Literatura de călătorie poate fi considerată așadar „o unealtă a istoriografiei” . Muḥammad Al-Manūn împarte în 3
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
Marocului în care cel care călătorea nu depășea granițele statului; riḥla ḥiğăziyya rezultată din raporturi scrise sau orale despre pelerinaj și riḥla sifăriyya care era scrisă de ambasade și misiuni în care scriitorul își povestea călătoriile . Diversitatea acestora corespunde diversității călătorilor care le scriu (scriitori, călători, studenți în misiuni științifice, exilați, misionari, turiști, comercianți, diplomați sau militari). Atâtea tipuri de scriitori, atâtea tipuri de opere: fiecare povestește în felul specific, fiecare folosește proprii termeni, scriitura poate fi descriptivă, narativă sau reflexivă
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
călătorea nu depășea granițele statului; riḥla ḥiğăziyya rezultată din raporturi scrise sau orale despre pelerinaj și riḥla sifăriyya care era scrisă de ambasade și misiuni în care scriitorul își povestea călătoriile . Diversitatea acestora corespunde diversității călătorilor care le scriu (scriitori, călători, studenți în misiuni științifice, exilați, misionari, turiști, comercianți, diplomați sau militari). Atâtea tipuri de scriitori, atâtea tipuri de opere: fiecare povestește în felul specific, fiecare folosește proprii termeni, scriitura poate fi descriptivă, narativă sau reflexivă, în plus, acest gen de
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
creditori fiind uciși accidental de o explozie petrecută în timpul pornirii. El ia în balon o pisică și doi porumbei în scop științific. Călătoria durează nouăsprezece zile, iar narațiunea include descrieri ale Pământului din spațiu, precum și coborârea sa pe satelitul vulcanic. Călătorul descoperă că Luna este locuită de oameni mici de statură, urâți și fără urechi: "„(...) agățându-mă cu amândouă mâinile de plasă, abia dacă mai avui vreme să-mi dau seama că întregul ținut, atât cât vedeam cu ochii, era presărat
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
zile. Cosmonautul are ca tovarăș de călătorie un papagal vorbitor pe nume Coco. În timpul drumului, aerosfredelul intră în câmpul de atracție al unui bolid ("„un bloc de zgură, mare cât o casă”"), devenind un fel de satelit al acestuia, iar călătorul este martorul unei eclipse de soare și apoi al unei eclipse de lună, făcând o serie de observații critice. În cele din urmă, aparatul de zbor aselenizează la polul nordic lunar, un loc luminat permanent de Soare. Aerosfredelul coboară pe
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
că a venit de pe planeta Marte (pe care o numește Șîrî), iar între cele două ființe se înfiripă o relație prietenească. Refugiați de noaptea lunară în galeriile din craterul vulcanului, pământeanul și marțianul încep să facă schimb de cunoștințe. Astfel, călătorul terestru află că viața pe Marte era tot mai grea din cauza frigului puternic și a apei tot mai puține; în aceste condiții, marțienii au trimis un sol pentru a căuta o planetă mai apropiată de Soare care să aibă condiții
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
vegetație adaptată la aceste condiții meteorologice. În timpul nopții lunare care durează 14 zile temperaturile scad foarte mult și ninge (ca în romanul "Primii oameni în Lună" (1901) al lui H. G. Wells), zăpada topindu-se odată cu apariția Soarelui. Pe parcursul călătoriei spațiale călătorul în Lună rememorează legendele populare legate de geneza, forma și denumirea astrelor, relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
un anacronism instituțional, depășită de problematica socială, ecologică și politică actuală. Locuitorii zonei au obținut cetățenie americană deplină și au fost asimilați de-a lungul următoarei jumătăți de secol de societatea americană. Principala amenințare la adresa păcii și siguranței coloniștilor și călătorilor din regiune erau raidurile indienilor Apache. Armata americană a preluat controlul asupra teritoriilor achiziționate în 1854 dar abia în 1856 au fost staționate trupe. În iunie 1857, s-a înființat Fort Buchanan la sud de Gila la capătul văii pârâului
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Golfului. Cardul de identitate include urmărirea prin GPS, amprentele posesoarei și elemente care o fac foarte greu de falsificat. Femeile nu au nevoie de permisiunea unui bărbat pentru a aplica pentru card, dar au nevoie de aceasta pentru a putea călători în străinătate. Suporterii noilor carduri afirmă că acestea le permit femeilor să-și îndeplinească activitățile cu ușurință și previn falsurile comise în numele femeilor. Femeile au avut pentru prima dată dreptul să facă parte din Adunarea Consultativă a Arabiei Saudite în
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
modernă și contemporană tot atât de mult precum cultură sau artă noastră. Palatul de la Mogoșoaia, împodobit cu operele pictorului român, folosește pentru ocazie drept labirint identitar: foișorul găzduiește Coloana, cuhnia expune Ruină, lapidarium-ul arată Pasul, iar etajele palatului sunt spațiile Bisericii. Călătorul Sorin Dumitrescu are un cufăr, pe etichetă căruia scrie identitate națională. Deschizându-l, afli că timp de 23 de ani, pictorul a adunat probe concrete ale arheologiei stilisticii bizantine. El are curajul civic de a ne spune ca ignorăm o
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
cartierul La Défense și a liniei de tramvai T4 care leagă gările Aulnay-sous-Bois și Bondy. „Transilien”, la fel ca și „TER” sau „TGV”, este o marcă a SNCF Mobilités. Creată pe 20 septembrie 1999, ea se aplică doar trenurilor de călători și gărilor administrate de „Direcția Île-de-France” a SNCF Mobilités. De aceea, liniile feroviare exploatate de RATP (o parte din liniile A și B a RER) nu fac parte din Transilien. Rețeaua de căi ferate, care este proprietatea SNCF Réseau (ex-RFF
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
feroviare exploatate de RATP (o parte din liniile A și B a RER) nu fac parte din Transilien. Rețeaua de căi ferate, care este proprietatea SNCF Réseau (ex-RFF, azi parte a noii companii), este de asemenea folosită de trenurile de călători pe distanțe lungi, inclusiv serviciile TGV, Intercités, precum și de alți operatori de transport (Renfe, DB, Eurostar, Thalys, Venice-Simplon-Orient-Express etc.) și de trenurile de marfă. Mărirea costului caselor în urma lucrărilor baronului Haussmann (de redesenare a Parisului) și condițiile de igienă din
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]
-
spectaculoasă a traficului, care o conduce la saturație în mai puțin de un deceniu. Pe 1 septembrie 1999, clasa I a fost scoasă din toate trenurile rețelei de suburbie, ca și din RER, deoarece nu reprezenta decât 1% din numărul călătorilor. Ea fusese scoasă din metroul din Paris în 1991. În ciuda investițiilor făcute în ultimele 3 decenii ale secolului al XX-lea, rețeaua de suburbie suferă de o imagine proastă față de călători, decidenți și colectivități. În timp ce RATP beneficiază de imaginea RER
Transilien () [Corola-website/Science/335131_a_336460]