27,746 matches
-
societățile ai căror cetățeni au o încredere relativ mai ridicată în instituții. Cele mai multe din restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
culturii, majoritatea savanților recunosc că participarea poate fi rezultatul conformării la norme sociale sau seturi de obligații colective (Hechter, 1987). Participarea la acțiunea colectivă ca rezultat al presiunii normative este recunoscută și de Calhoun (1991) și Elster (1989), care se plasează pe poziții paradigmatice opuse. Palmaresul metodologic al culturalismului este însă puțin convingător: a fost acuzat de idealism sau de exces de metafizică (Alexander, Smith, 1993), iar rezultatele empirice au subliniat mai degrabă contradicțiile dintre atitudini și comportamente sau incapacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din cele trei categorii nu sunt întotdeauna clare, ci mai degrabă variabile, astfel că putem vorbi despre un continuum al unor dimensiuni discursive variate ale căror combinații produc specificitatea interviurilor furnizate de reprezentanții celor trei categorii. Mai concret, liderii sunt plasați la una dintre extremele acestui continuum, iar membrii inactivi la celălalt capăt, în timp ce membrii activi se situează undeva, la mijloc, manifestând în discurs caracteristici ale ambelor categorii extreme. Voi detalia această caracterizare în rândurile care urmează. În primul rând, discursurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
național, cât și internațional. Instituțiile pentru copii era organizate pe un model de tip „cazarmă”, izolându-i pe copii de lumea exterioară, de comunitate, de regulă oferindu-le condiții de viață foarte proaste. Adopția copiilor nu a fost încurajată, aceasta plasându-se la un nivel foarte scăzut. După 1989 s-au produs schimbări substanțiale în sistemul instituțional pentru copil. În prima perioadă (1990-1997), a avut loc o îmbunătățire evidentă a situației copilului în instituții. Unele instituții au fost desființate, altele au
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau „proastă” practică în domeniu. Centrarea atenției pe dezinstituționalizare și promovarea alternativelor la instituții devine evidentă prin ignorarea instituțiilor și a necesității lor de restructurare. În toate țările există instituții pentru protejarea copiilor care, din motive diferite, nu pot fi plasați în alte părți. Instituțiile rămân, prin restructurare și regândirea lor după un model de tip familial, încă un complement la plasament sau la alte forme alternative de îngrijire a copiilor. Din păcate, nu există în prezent o preocupare strategică pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politici unitare, integrate devine, astfel, posibilă, ea fiind sprijinită și de legea-cadru a asistenței sociale apărută în 2001. Legea-cadru a asistenței sociale are, de fapt, la bază o nouă filosofie, care se centrează pe sprijinul direct acordat familiei și comunității, plasând serviciile de ajutor social în proximitatea nevoilor beneficiarului. În acest context, se deschide o perspectivă optimistă privind dezvoltarea unui sistem public național de servicii specializate în asistența socială, care să acopere activități orientate către prevenirea și soluționarea multiplelor nevoi individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigurări a lăsat o parte din populație, care după diverse estimări se ridică la 5-10% din populație, fără asigurare, deci nebeneficiari de servicii Pe fondul acestor probleme economice, de politică socială, inclusiv sanitară, unii indicatori de mortalitate și morbiditate ne plasează pe ultimele locuri din Europa. Boli ale mizeriei precum TBC au crescut îngrijorător de mult în România, plasându-ne pe primele locuri în Europa, în sens negativ. Mortalitatea infantilă și maternă ridicată în România este un indicator al problemelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asigurare, deci nebeneficiari de servicii Pe fondul acestor probleme economice, de politică socială, inclusiv sanitară, unii indicatori de mortalitate și morbiditate ne plasează pe ultimele locuri din Europa. Boli ale mizeriei precum TBC au crescut îngrijorător de mult în România, plasându-ne pe primele locuri în Europa, în sens negativ. Mortalitatea infantilă și maternă ridicată în România este un indicator al problemelor de acces al unor mame și copii nou-născuți la asistență medicală, al calității reduse a serviciilor oferite, precum și al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încetățenită plata suplimentară. Cheltuielile cu sănătatea publică drept procent din PIB au fost doar de 2,8% în 1997 și de 3,8% în 2000 (Vlădescu, 2004). Astfel, totalul cheltuielilor pentru sănătate ca procent din PIB și ca venit net plasează România „la un nivel inferior între țările central-europene și între țările cu PIB/per capita similar. Cheltuielile publice cu sănătatea reprezintă mai puțin de jumătate comparativ cu multe țări europene. Prin urmare, prin introducerea asigurărilor sociale resursele au crescut doar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indivizi. Un document al UN (2002) arată însă că situația mai comună a fost aceea în care creșterea economică accentuată a fost însoțită de creșterea inegalității distribuției veniturilor și a avuției în lume. Autori precum Coatsworth (2004) și Williamson (2002) plasează începuturile procesului de globalizare la momentul debarcării lui Columb în America de Sud. De atunci au fost identificate patru etape ale acestui proces: 1492-1820, 1820-1913, 1913-1950 și perioada de după 1950. În cea din urmă etapă se disting două subperioade: înainte și după
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca bază pentru inferențe despre influența migrației asupra dezvoltării, respectiv a dezvoltării asupra migrației. Prin alegerea subiectului nu ne plasăm așadar într-un spațiu de originalitate. Un studiu despre efectele migrației asupra dezvoltării în România ar putea fi justificat pentru că realitatea îl impune, pentru că este și va rămâne, probabil, un element de interes și în viitor, pentru că migrația este legată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest punct de vedere. Tipurile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracteriza segregarea romilor în sistemul educațional românesc ca fiind o segregare de facto. Segregarea de facto, în cazul românesc, nu este o consecință a legii/a unei politici oficiale, ci o manifestare a tradiției, prejudecăților și inerției. Școlile segregate sunt plasate de regulă, în vecinătatea unor comunități compacte de romi, în care adesea există și un grad ridicat de sărăcie. Deși nu există bariere legale în transferul sau înscrierea copiilor la alte școli, în practică există o serie de bariere economice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosirii indicatorilor în practica actuală a instituțiilor internaționale, publice și nonguvernamentale cu preocupări în zona dezvoltării sociale, sistemele de măsurare au fost utilizate pe larg în activitatea întreprinderilor economice. Specificul indicatorilor sociali poate fi delimitat prin faptul că accentul este plasat pe măsurarea condițiilor de viață ale indivizilor, comunităților, colectivităților. Calitatea și evoluția condițiilor de viață sunt un scop sau un efect al interacțiunii dintre alte caracteristici, privite ca mijloace (profitul economic) sau cauze (starea sistemului natural); chiar atunci când se măsoară
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
A doua opțiune ca frecvență a fost crearea unei direcții (18,8%), a unui grup interdepartamental stabilit prin ordinul conducătorului instituției (11,5%) sau a unui serviciu (9,9%). Principalul responsabil pentru implementare Pentru majoritatea programelor/proiectelor, principalul responsabil este plasat chiar la nivelul instituției (ministerului sau agenției), al sistemului instituțional creat la nivel central sau la nivelul structurilor instituției în teritoriu. În timp ce pentru programele permanente principalii responsabili pentru implementare sunt, în majoritate, chiar instituțiile guvernamentale intervievate, pentru programele nepermanente și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la dispozițiunile luate referitor la evreii civili strânși din diferite localități. Am onoare a vă comunica măsurile luate de Guvernământ prin acest Inspectorat. S'au format 4 puncte de trecere a evreilor civili din Basarabia în Transnistria și vor fi plasați astfel: Punctul 1 Moghilev Regiunea de plasare Mitki " 2 Iampol " " Obadovka Belanovka " 3 Râbnița " " Bobrik Crivoe " 4 Tiraspol " " Bogdanovka. Convoaiele de evrei se primesc la trupele de trecere de către unitățile de jandarmi însărcinate cu primirea lor și transferați în regiunile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
plasare Mitki " 2 Iampol " " Obadovka Belanovka " 3 Râbnița " " Bobrik Crivoe " 4 Tiraspol " " Bogdanovka. Convoaiele de evrei se primesc la trupele de trecere de către unitățile de jandarmi însărcinate cu primirea lor și transferați în regiunile indicate. În regiunea stabilită vor fi plasați în diferite comune unde vor fi dați în primire autorităților comunale cari îi vor întrebuința la orice muncă în schimbul hranei. Este interzis evreilor a părăsi localitatea ce li se fixează ca domiciliu obligator, iar cei cari vor fugi din aceste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități peste granițele Reichului, în valori reale, scăpându-le de contribuțiile de război. 4/. Evreii au început să caute și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941, f. 119. Documentul nr. 150 Subcentrul Nr. 4 Balta NOTĂ CONTRAINFORMATIVĂ Nr. 247 din 19 Noembrie 1941 I. METODE ÎNTREBUINȚATE DE JIDANI SPRE A NU LI SE INTERNA COPIII ÎN LAGĂRE 1. În ultimul timp, jidanii din Transnistria își plasează copiii la familiile creștinilor, retribuindu-le această bună voință cu sume mari de bani, giuvaericale sau obiecte de valoare. Pentru aceasta, se adresează comuniștilor, simpatizanților fostului regim și în special populației sărace. 2. Metoda de mai sus a fost întrebuințată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin Moghilev. 47.545. b. Idem Iampol. 30.981. c. Ribnița. 27.113. d. Tiraspol. 163. e. Jeska. 2.200. În total 110.002 evrei. 4. Comunele unde sunt aceste lagăre, nu mai pot suporta alt număr de internabili evrei, plasându-se un număr mult mai mare decât capacitatea de cartiruire a comunelor. Efective de pază nu sunt destinate, evreii sunt predați în supravegherea primăriilor și a Plotoanelor de jandarmi respective, care prin patrulările ce fac asigură paza lor. INSPECTOR JANDARMI
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
motive de ordine și siguranță, a trupelor, administrației și populației; În virtutea deplinelor puteri acordate prin Decretul Nr. 1 din 19 August 1941689; ORDONĂM Art. 1. Toți evreii aflați în Municipiul Odessa și împrejurimi se evacuează din acest oraș și se plasează în regiunea de Nord a județului Oceacov și sudul județului Berezovca, în localitățile stabilite de administrație. Art. 2. Evreii sunt îndatorați să lichideze avutul lor, numai prin intermediul birourilor instituite în circumscripțiile polițienești și în conformitate cu instrucțiunile stabilite. Art. 3. Toate bunurile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ovidiopol 15 Râbnița 1674 Evreii din Odessa răspândesc zvonul că armatele germane sunt respinse din direcția Moscovei și că va veni timpul când se vor putea și ei răzbuna. Se constată că evreii caută să fugă din satele unde sunt plasați, mai ales din Bogdanovca, îndreptându-se spre țară, deși prin Ordonanța Nr. 23760 a Guvernământului Transnistriei toți aceștia sunt socotiți ca spioni și tratați ca atare. S'au dat ordine unităților de jandarmi pentru urmărirea și prinderea evreilor dispăruți din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lagărul de evrei dela Cunievca, un număr de 650 evrei, pe care i-a scos în marginea comunei și executat prin împușcare. Poliția civilă germană din Comuna Bernandovca au executat prin împușcare un număr de 483 evrei ce au fost plasați în acea comună din Odessa. În toate aceste cazuri Poliția germană a ridicat obiectele și efectele dela evreii executați pe care le-a împărțit populației de origine etnică germană. Executările arătate mai sus s'au adus la cunoștința Guvernământului și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Dvs. Nr. 500.875/CBBT din 3 Aprilie 19431470, cu care ni s'a trimis în copie adresa Corpului Grănicerilor Nr. 7787/9431471 relativ la paza Ghettourilor evreești din Transnistria, am onoare a raporta următoarele: Evreii evacuați în Transnistria au fost plasați în comunele fixate de Guvernământul Transnistriei, înființându-se ghettouri-adică delimitându-se o parte a comunei pentru cazarea evreilor. Termenul generic pentru aceste domicilii forțate ale evreilor este de "ghettou". În primăvara anului 1942, Guvernământul Transnistriei a înființat un ghetou la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
patrulele posturilor și prin controalele inopinate și apelurile ce se fac la aceste ghettouri. Pentru a se face paza specială a fiecărui ghettou în parte ar trebui efective foarte mari și gărzi răspândite în cele 133 localități, în care sunt plasați evreii. Dealtfel evacuarea evreilor în Transnistria nu a impus lagăre, ci simpla evacuare și pentru controlul lor au fost grupați și obligați să nu părăsească localitățile, unde li s'a fixat domiciliul. Relativ la fuga evreilor din localitățile fixate și dela
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]