29,552 matches
-
dă peste ele o molimă și multe pier. Localnicul P. C. Scurtu scrie în 1892 că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
că în satul Buzdugeni primăvara prețul unui cal era de 40-45 ruble, iar toamna abia de-1 vindeai cu 10-30 ruble, că prețul unei vaci primăvara era 35-45 ruble, iar toamna - de 9-30 ruble, că prețul unei perechi de boi primăvara era de 100 ruble, iar toamna - nu¬mai de 45-55 ruble. La l oct. 1897 sătenii aveau mari datorii față de zemstvă: Deomid Tăutu - de 175 ruble, Măria Teutul -de 163 ruble, Iosif și Măria Formund - de 207 ruble, urmașii Mariicii
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
Drujba este un sat ce face parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a decis alocarea unui teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
de pe cealaltă parte a rîului. Erau nevoiți să se lupte căci puteau fi jefuiți. Nistrul fiind cel mai mare rîu de pe teritoriul Republicii și din acele timpuri, avea un regim hidric bogat pe tot parcursul anului, iar în urma inundațiilor de primăvară și de toamnă inunda lunca și totodată și casele care se aflau în luncă. În urma inundațiilor respective rămîneau niște lagune umplute cu apă, iar pe lîngă aceste lagune creșteau niște flori destul de frumoase de culoarea cerului senin, pe care locuitorii
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Mare. Se spune că după atîtea războaie cu turcii și tătarii, în urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai adusese și Dumnezeu o secetă cumplită. Oamenii se hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele erau pustii. Cînd a venit primăvara, nu aveau semințe pentru a semăna, Ștefan Vodă, plin de înțelepciune, le-a spus: „Grijiți voi de altele, că D-zeu a avut grijă să pună la păstrare semințe.” Tot atunci domnitorul a dat ordin pîrcălabilor să are grabnic toate
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
varză, ceapă, ridiche, usturoi, cartofi, ardei), fructele (prune, pere, mere, caise) și, bineînțeles carnea și produsele lactate erau componente ale mîncării. Totuși alimentația țăranilor depindea și de anotimp. În fiecare sezon erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
erau bucate specifice. De exemplu, printre bucatele tradiționale, consumate primăvara erau: tocana de urzici, borșul verde, zeama din carne de miel, cașul ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era influențat și de interdicțiile religioase. Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara preponderent vegetale. Se respecta postul înaintea Сrăciunului și înaintea Sfintelor Paști. La începutul secolului trecut cele mai răspîndite bucate la Alcedar erau: borș gros sau borș scăzut (borș des cu varză și crupe de porumb, cu untdelemn sau untură), serbușcă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna târziu la debarcader ancorau 2-3 barge(șlepuri), primăvara erau încărcate cu cereale și când nivelul apei în Prut se ridica ele își luau calea spre țările Europei de Sud. În perioada 1812-1918, cu excepția perioadei 1856-1878, care conform Tratatului de pace de la Paris din 1856, când județele din sudul
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
Sibiu, Făgăraș și Brașov. După 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei, toți etnicii germani din Regatul României sunt declarați colaboratori ai lui Hitler. Tatăl lui, Felix Schlattner, a fost deportat în Rusia, la muncă silnică. În primăvara anului 1945, sașii și șvabii (populații de etnie germană) sunt expropriați. Nici familia lui Schlattner nu e cruțată de necazuri, fiind azvârliți în stradă într-o noapte de noiembrie 1948. În perioada 1952-1953 a studiat timp de două semestre, la
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
1820 ("Vedeți și: Războiul de independență al Grecie") și haosul provocat de mișcarea Filikí Eteria în Moldova și Muntenia, ca și insurecția condusă de Tudor Vladimirescu în 1821, au dus la încetarea numirii de domnitori din rândul familiilor fanariote. În primăvara lui 1822, de la București și Iași au fost trimise delegații pentru a cere Înaltei Poarți domni pământeni. Din aceste delegații au făcut parte printre alții: Ioniță Sandu Sturdza, un coborâtor al lui Vlad Țepeș, Grigorie Dimitrie Ghica, nepot de frate
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
stabili despre care Mircea este vorba în hrisov: Alexandru al II-lea Mircea, care a domnit între 1568-1574, Mircea Ciobanul care a condus țara în trei rânduri, între 1545 și 1559, acel Mircea care a cârmuit doar câteva luni în primăvara lui 1442 și numai câteva zile, în toamna lui 1481, sau Mircea cel Bătrân (1386-1418), ultimele două posibilități putând printr-o logică istorică, să schimbe atestarea documentară a localității. Tot Mihai Viteazul elibera, la 5 iunie 1598, o carte domnească
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
elită a armatei a ostaticilor israelieni ce fuseseră luați cu avionul francez la al cărui bord se aflau și duși în Uganda de un grup de teroriști germani și arabi palestineni.De asemenea, perioada președinției sale a fost marcată în primăvara 1977 de alegerile care, pentru întâia dată în Israel,au fost câștigate de o coaliție de partide nesocialiste, liberale și naționaliste în frunte cu Menachem Beghin, care a devenit prim ministru. În timpul cadenței sale au funcționat trei guverne - ultimul condus
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
culege nuci, alune și semințe. Unele specii sau specializat: pisicile cu coadă inelată ("Bassariscus") și olingo ("Bassaricyon") sunt în mare parte carnivore, kinkaju ("Potos flavus") sunt frugivori, dar toate speciile consumă plante sau animale, în funcție de sezon sau disponibilitate. Se reproduc primăvara sau pe tot parcursul anului în regiunile sudice. Femelele nasc o dată pe an, de obicei primăvara, după o perioadă de gestație de 60-118 de zile. Masculii nu au grijă de pui. Procionidele sunt răspândite în regiunile tropicale și temperate din
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
Bassaricyon") sunt în mare parte carnivore, kinkaju ("Potos flavus") sunt frugivori, dar toate speciile consumă plante sau animale, în funcție de sezon sau disponibilitate. Se reproduc primăvara sau pe tot parcursul anului în regiunile sudice. Femelele nasc o dată pe an, de obicei primăvara, după o perioadă de gestație de 60-118 de zile. Masculii nu au grijă de pui. Procionidele sunt răspândite în regiunile tropicale și temperate din America (America de Sud, America Centrală și America de Nord). Procionidele sunt vânate pentru carnea și blana lor sau omorâte ca
Procionide () [Corola-website/Science/306090_a_307419]
-
8 octombrie 1946 a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică și degradare civică pe timp de cinci ani. În anul 1952, generalul Nicolae Stoenescu avea să fie acuzat și judecat într-o altă cauză, pentru faptul că în primăvara anului 1944, în calitate de comandant al Corpului 4 Armată ar fi aprobat executarea a trei ostași dezertori. Stoenescu a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. După expirarea pedepsei, la 26 august 1958 nu a fost pus în libertate, ci
Nicolae Scarlat Stoenescu () [Corola-website/Science/306092_a_307421]
-
Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
Primăvara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcând tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
tranziția de la iarnă spre vară. Din punct de vedere astronomic, marcarea începutului primăverii este, de cele mai multe ori, legată de echivalența dintre durata temporală zilei și a nopții, timp al anului numit echinox în astronomie. Astfel, în emisfera nordică, echinoxul de primăvară este datat astronomic în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
în jur de 21 martie al fiecărui an, în timp ce în emisfera sudică, același echinox este în jurul datei de 23 septembrie. Simultan cu existența unui echinox într-una din cele două emisfere ale Terrei, echinoxul "opus" marchează cealaltă emisferă. Similar, terminarea primăverii și începutul verii astronomice este considerată a fi în jurul datei când ziua devine maximă, iar noaptea minimă, timp al anului numit solstițiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
al anului numit solstițiu de vară. Astfel, în emisfera nordică, solstițiul de vară este datat în jurul datei de 21 iunie, respectiv în emisfera sudică, același solstițiu este plasat temporal în jurul datei de 21 decembrie. Similar cu "antinomia" echinoxurilor de la începutul primăverii, simultan cu existența unui solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul "opus" marchează cealaltă emisferă. În realitate, datorită condițiilor specifice geografice și climatice ale diferitelor locuri care aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
solstițiu într-una din cele două emisfere ale Terrei, solstițiul "opus" marchează cealaltă emisferă. În realitate, datorită condițiilor specifice geografice și climatice ale diferitelor locuri care aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvară. Aceste diferențieri specifice au marcat profund viața oamenilor din diferite zone ale planetei din punct de vedere agricultural, existențial, filozofic și cultural. Întotdeauna, primăvara și echivalentul său conceptual, filozofic și ideatic au însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață, reînoirea și
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
locuri care aparțin zonelor temperate, există foarte multe criterii care trebuie considerate pentru a marca anotimpul primăvară. Aceste diferențieri specifice au marcat profund viața oamenilor din diferite zone ale planetei din punct de vedere agricultural, existențial, filozofic și cultural. Întotdeauna, primăvara și echivalentul său conceptual, filozofic și ideatic au însemnat dezghețul, topirea, trezirea la viață, reînoirea și renașterea naturii, vieții și a societății.
Primăvară () [Corola-website/Science/306109_a_307438]
-
Finți, care fusese fluierat de niște huligani la București. Actorul a încercat să le explice că el e Finteșteanu și nu Finți, dar gazetarul evreu Luță Luțescu (tatăl compozitorului Aurel Giroveanu) a spus că Finți sau „Fințișteanu” este totuna. În primăvara anului 1939, auzind de la un comerciant de încălțăminte evreu că Finteșteanu ar fi „ovrei”, actrița Natașa Alexandra i-a cerut să-i aducă și ei niște „humăntaș”, deoarece se apropia Purimul. Finteșteanu a avut de mic copil înclinații către teatru
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]
-
aducă și ei niște „humăntaș”, deoarece se apropia Purimul. Finteșteanu a avut de mic copil înclinații către teatru, recitând poezii și jucând în câteva piese puse în scenă la școală. A urmat apoi cursurile Liceului Mihai Viteazul din București. În primăvara anului 1916 a început să se pregătească cu Radu Demetrescu-Cluceru (viitorul soț al Soniei Cluceru) în vederea admiterii la Conservator în toamnă. Ocuparea Bucureștiului de către armatele germane în iarna anului 1916 a determinat refugierea sa în Moldova, mai întâi la Dorohoi
Ion Finteșteanu () [Corola-website/Science/306112_a_307441]