29,398 matches
-
cum remarca Sorin Titel), autoarea folosește un ton discret, evită, de regulă, melodrama și exploatează faptul insignifiant cu subtext poetic. Trecută prin școala reportajului, ea dovedește înzestrare, verism, dar și un simț dramatic al detaliului. Încearcă să descopere oameni și destine, provoacă monologul confesiv și câștigă în autenticitate prin gesturi și replici. Și în proza din volumul În căutarea Penelopei (1978) e o ambianță colocvială, se poartă dialoguri „de la om la om”, sunt „culese” personaje din cotidian și se configurează un
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
o guvernantă de origine elvețiană. Revelatoare sunt paginile despre tânărul E. Lovinescu, despre eroinele lui Anton Holban, în fine, portretul făcut lui Vasile Lovinescu. O altă carte, Orașul muzelor (2002), subintitulată Case și locuri memoriale la Fălticeni, extinde cercetarea urmărind destine ale unor personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel George Stino, Nicolae Labiș ș.a. Edițiile Simion Florea Marian și corespondenții săi (1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
versul când se prăvale/ lângă soclul statuilor bombardate cu festivale”, și în fine, în Bod, unde ironizează indicațiile de genul: „De astăzi treci la regim pe deplin vertical”. Cu toată simplitatea ei aparentă, poezia este marcată de interogațiile existenței și destinului omului, în linia lui Tudor Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre prezentul cotidian, creionând
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
carte. / În seara răzvrătită care vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Iar la D., poemul Destin cu cioburi începe așa: „Crâșmarul aplecat peste tejghele / Înfige-n noapte șiș, până-n prăsele; / La masa cu clondire de răvac / S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu, ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg, până la mine
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
gravă din care autorul și-a plăsmuit de-a lungul anilor versurile. Amintirea copilăriei stăruie. Autorul creează interesante imagini citadine, cu toate că ele nu sunt decât punctări expresive ale ideii poetice. Se pot reține câteva motive sentimentale, semnificative pentru înțelegerea unui destin uman. Mica antologie Neodihna cuvintelor (1986) este opera creatorului ajuns la vârsta senectuții, când simte cu spaimă și liniște, în același timp, apropierea sfârșitului. Părinții și prietenii de odinioară revin, nostalgic, în mintea și sufletul poetului. Drama existențială a creatorului
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
literare”, „Viața românească”, „Caiete critice”, „România literară” ș.a. Din 1997, este redactor-șef al revistei „Viața românească”. Intimitatea verbului anunță un lirism reflexiv, retractil, livresc, abstractizant, de care autorul nu se va despărți nici în volumele următoare. Temele predilecte sunt destinul, dragostea, cunoașterea, adevărul, memoria, existența/inexistența, moartea, timpul/eternitatea, jertfa, idealul/realul, tăcerea/cuvintele, toate puse interogativ sub semnul principiului coincidenței contrariilor („Drumul în sus și drumul în jos, sunt unul și același?”). Poemele, multe cu o ritmică muzicală, chiar dacă
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
lui Eminescu, Arghezi și Minulescu, la aceea a lui Panait Istrati (declarat „maestru, frate, tată”), însă supremul model pe care îl recunoaște este E. A. Poe, asociat cu descendența lui europeană, decadentă (Baudelaire, Verlaine). Înger condeier e spovedania unei generații cu destin vitreg, iar autorul ciclurilor Mlaștina cu nuferi, Antares, Paznicul florilor, Alcool și Edgar Allan Poe își mărturisește aderența la o poetică a cotidianului, a notației autobiografice, a tristeților provinciale, totul privit din perspectiva epatantă a boemului, a „poetului blestemat”: „Pe
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
ce polemizează cu clișeele prozei despre perioada proletcultistă, adolescența și studenția în anii ’50 ale unui tânăr oscilând între nevoia angajării și tentația evaziunii erotice. La D. experiența personală marchează și romanele scrise după plecarea lui din țară. Alvis și destinul (1993) propune reconstituirea, poate insuficient exploatată epic, a existenței unui evreu martor la transformarea României după al doilea război mondial. Tema dramei iudaice petrecute în spațiul românesc este reluată de autorul care conștientizează tot mai acut statutul său de supraviețuitor
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Catedrala, București, 1969; Anchetatorul apatic, București, 1971; Deruta, București, 1973; Al doilea pasaj, București, 1975; Cora, București, 1977; Măștile, București, 1979; Războiul amintirilor, București, 1981; Hărțuiala, București, 1984; Oglinda salvată, București, 1986; România, sfârșit de decembrie, București, 1991; Alvis și destinul, București, 1993; A trăi în păcat, București, 1996; Viață cu efect întârziat, București, 1998; Șase femei, București, 2002. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 123-128; Dimisianu, Prozatori, 170-175; Sorianu, Contrapunct, 176-179; Nicolae Manolescu, Vocația romancierului, RL, 1973, 11; Georgescu, Printre cărți, 157-163
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
autobiografic cu ecouri din Panait Istrati și Maxim Gorki. Personajul principal, Tiberiu Posadu, bastard sensibil și melancolic, evoluează în atmosfera socială a mahalalei brăilene. Inteligența nativă și cultura în formare, dar îndeosebi trăirile sentimentale îl îndreaptă treptat spre asumarea unui destin de intelectual, dar drumul lui include aderarea la mișcarea comunistă, închisoare etc. Țărmul fugar (1982), care urmează același tipar ideologic, ar fi putut fi un bun roman al mediilor sociale din satele și orașele de la Dunărea de Jos, iar Drumul
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
vacanțe petrecute la Balcic în compania sculptoriței Cecilia Storck. Într-o atmosferă crepuscular-orientală oarecum clișeizată, „tablourile” de aici dobândesc valoarea unor poeme în proză tocmai prin ornamentația retorică. Dedicată în întregime memoriei soțului ei, autoarea alcătuiește, sub titlul Poezie sau destin, un notabil ciclu memorialistic: Bacovia. Viața poetului (1962), Viața poetei (1971), George Bacovia. Ultimii săi ani (1981), conținând date importante referitoare la viața literară din perioada interbelică și din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
din anii imediat următori încheierii celui de-al doilea război mondial. SCRIERI: Armonii crepusculare, București, 1923; Muguri cenușii, București, 1926; Pe culmi de gând, București, 1934; Terase albe, București, 1938; Bacovia. Viața poetului, București, 1962; ed. 2 (Bacovia. Poezie sau destin), București, 1972; Lumină, București, 1965; Poezie și proză, pref. Mihail Petroveanu, București, 1967; Cu tine, noaptea, București, 1969; Versuri, București, 1970; Poezie sau destin. Viața poetei, București, 1971; Efluvii, București, 1977; Șoaptele iubirii, București, 1979; Poezie sau destin. George Bacovia
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
București, 1934; Terase albe, București, 1938; Bacovia. Viața poetului, București, 1962; ed. 2 (Bacovia. Poezie sau destin), București, 1972; Lumină, București, 1965; Poezie și proză, pref. Mihail Petroveanu, București, 1967; Cu tine, noaptea, București, 1969; Versuri, București, 1970; Poezie sau destin. Viața poetei, București, 1971; Efluvii, București, 1977; Șoaptele iubirii, București, 1979; Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani, București, 1981. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 281-286, 526; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 309, 313; Al. Botez, „Bacovia. Viața
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
Poezie sau destin), București, 1972; Lumină, București, 1965; Poezie și proză, pref. Mihail Petroveanu, București, 1967; Cu tine, noaptea, București, 1969; Versuri, București, 1970; Poezie sau destin. Viața poetei, București, 1971; Efluvii, București, 1977; Șoaptele iubirii, București, 1979; Poezie sau destin. George Bacovia. Ultimii săi ani, București, 1981. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 281-286, 526; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 309, 313; Al. Botez, „Bacovia. Viața poetului”, ST, 1963, 1; Camil Baltazar, „Bacovia. Viața poetului”, VR, 1963, 1; Ion Apetroaie
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
1965, 20; Eugeniu Sperantia, Buchetul pasiunii, TR, 1965, 52; Al. Buliga, „Poezie și proză”, VR, 1968, 2; Radu Cârneci, „Poezie și proză”, ATN, 1968, 4; Baconsky, Marginalii, 179-183; Ciopraga, Lit. rom., 130, 385-386; Micu, Început, 450; Nicolae Balotă, „Poezie sau destin. Viața poetului”, RL, 1971, 37; Radu Voinea, „Șoaptele iubirii”, O, 1980, 17; Dicț scriit. rom., II, 454-455. C.M.B.
GRIGORESCU-BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287358_a_288687]
-
fantasticul, pe căi diferite: fie că, odată construit, este invalidat prin explicație logică (Două lumi), fie că - izvorât din mintea tulburată a unui personaj - este echivalat cu o metaforă a morții (Ursul). Memorabilă este povestirea Salcâmul. Sugestia morții, ideea unui destin neiertător căruia personajul i se opune cu tărie dau fragmentului închegarea cuvenită. În broșura Fata cea frumoasă (1916), cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul persuasiv al jurnalistului. Și în satirele din Obraze și
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
lui G. continuă în studiile introductive la edițiile Poezii (I-II, 1983) și Poezii alese (1996), îndeosebi aceasta din urmă recuperând o parte notabilă din lirica religioasă scrisă de V. Voiculescu după 1944. St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin (1985) revizuiește, într-o tonalitate polemică proprie criticului, opinii tradiționale și mai ales poncife provenite din definirea poetului „prin ceea ce nu are el și au ceilalți”. Miezul demonstrației stă în interpretarea doinei ca pattern al întregii creații și în decelarea
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
în acest sens, și a recuperărilor. Recuperatorie pe termen lung este și rubrica sa radiofonică „Scriitori la microfon”, pe care o susține de aproape două decenii. SCRIERI: Poezia lui Vasile Voiculescu, Cluj-Napoca, 1977; St. O. Iosif. Doinirea ca vocație și destin, București, 1985; G. Topîrceanu sau Chiriașul grăbit al literaturii române, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Poezii, I-II, introd. edit., București, 1983, Poezii alese, introd. edit., București, 1996. Repere bibliografice: Emil Manu, „Poezia lui Vasile Voiculescu”, SPM, 1977, 363; Al.
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
București, 1936; Lumini de seară, București, 1936; Două fete dintr-un neam, București, 1941. Repere bibliografice: Dragomirescu, Scrieri, 263; Constantinescu, Scrieri, III, 95-104; Octav Șuluțiu, „La poarta din urmă”, F, 1934, 4; Cioculescu, Aspecte, 144-146; Papadima, Creatorii, 411-423; Camil Baltazar, Destinul poeziei lui George Gregorian, F, 1936, 7-8; Streinu, Pagini, I, 71-74; Lovinescu, Scrieri, VI, 105-106; Călinescu, Ist. lit. (1941), 580-581, Ist. lit. (1982), 657-658; Dicț. scriit. rom., II, 448-449. O.I.
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
nonconformist, violent rebel, impactul negativ al biografiei asupra (lecturii) operei, activitatea pamfletarului, debutul editorial tardiv al poetului, discrepanțele dintre receptarea de către poeți și receptarea de către critici, relația cerere-ofertă, evoluția gustului/modei literare, conflictul dintre generații. Mihail Sebastian sau Ironia unui destin (1986) este, deopotrivă, o carte despre un autor, despre o operă și despre o generație, îmbinând perspectiva monografică și aceea asupra ideologiilor. „Ironia” destinului lui Sebastian vine dintr-o suită de neconcordanțe: între aspirație și realizare, vocație și succes, spirit
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
de către critici, relația cerere-ofertă, evoluția gustului/modei literare, conflictul dintre generații. Mihail Sebastian sau Ironia unui destin (1986) este, deopotrivă, o carte despre un autor, despre o operă și despre o generație, îmbinând perspectiva monografică și aceea asupra ideologiilor. „Ironia” destinului lui Sebastian vine dintr-o suită de neconcordanțe: între aspirație și realizare, vocație și succes, spirit genuin raționalist și lirism al creației. Cercetarea aplicată, bazată pe despuieri de periodice și documentări în arhive, își găsește o nouă ilustrare în volumul
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
și articolele micromonografice despre scriitori interbelici și ai generației ’60 din Dicționarul general al literaturii române întregesc portretul unui istoric literar care refuză să se limiteze la o epocă anume. SCRIERI: „Bătălia” Arghezi, Cluj-Napoca, 1984; Mihail Sebastian sau Ironia unui destin, București, 1986; Caragiale în presa vremii, București, 2002. Repere bibliografice: Alexandru George, „«Bătălia» Arghezi”, RL, 1984, 32; Al. Piru, Receptarea lui Tudor Arghezi, FLC, 1984, 35; Traian Ungureanu, Victoria de la Arghezi, AFT, 1984, 12; Nae Antonescu, O luptă de durată
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
Bătălia» Arghezi”, VR, 1985, 1; Pavel Țugui, „«Bătălia» Arghezi”, VR, 1985,1; D. Micu, „«Bătălia» Arghezi”, LL, 1985, 1; Traian Ungureanu, Sebastian, oximoronicul, AFT, 1986, 12; Dan C. Mihăilescu, O monografie Mihail Sebastian, ST, 1987, 1; Valeriu Râpeanu, Ironia unui destin, FLC, 1987,17; Nae Antonescu, „Mihail Sebastian”, T,1987, 6; Emil Manu, „Mihail Sebastian sau Ironia unui destin”, CNT, 1987, 31; Constantin Teodorovici, „«Bătălia» Arghezi»”, ALIL, 1985-1987, 244-247; Grigurcu, Peisaj, II, 293-300; Dicț. scriit. rom., II, 443-444; Al. Săndulescu, „Caragiale
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
1; Traian Ungureanu, Sebastian, oximoronicul, AFT, 1986, 12; Dan C. Mihăilescu, O monografie Mihail Sebastian, ST, 1987, 1; Valeriu Râpeanu, Ironia unui destin, FLC, 1987,17; Nae Antonescu, „Mihail Sebastian”, T,1987, 6; Emil Manu, „Mihail Sebastian sau Ironia unui destin”, CNT, 1987, 31; Constantin Teodorovici, „«Bătălia» Arghezi»”, ALIL, 1985-1987, 244-247; Grigurcu, Peisaj, II, 293-300; Dicț. scriit. rom., II, 443-444; Al. Săndulescu, „Caragiale în presa vremii”, ALA, 2003, 653; Raluca Dună, „Caragiale în presa vremii”, LCF, 2003, 4; Cornelia Ștefănescu, Citirea
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
montată în 1996, parabolă a puterii care depersonalizează prin fascinație și descompune moral indivizii dependenți de ea până la a-i transforma în fantoșe, Miss... Tranziția (comedie a unei lumi ușuratice, fără sens și motivație), Jaguar Party („comedie stranie” a unor destine de fapt tragice în absurdul lor) și Valsul lebedelor. Cinci comedii inedite alcătuiesc culegerea Estul sălbatic (1997): Demolarea Sfântului Duh, „apocalipsă comică”, pune în scenă personaje ale sacralității creștine, prinse în jocul absurd al răsturnării demonice și al demolării valorilor
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]