27,608 matches
-
despre o „bisexualitate” propriu-zisă; În plus, pot fi date și alte explicații (Steiner, 1966), cum ar fi, de exemplu, o aparentă identitate de nume, În spatele căreia se află divinități diferite (este cazul ideogramei DLAMMA pentru care cunoaștem cel puțin două lecturi: Inaraxe "Inara", o zeiță și Kuruntaxe "Kurunta", un zeu). Uneori la numele divine se adaugă o expresie care precizează o anumită funcție: avem astfel „zeul furtuniixe "zeul furtunii" armatei”, „zeul furtunii altarului”, „Iștarxe "Iștar" a câmpului”, „Iștar a bătăliei”, „zeul-Soarexe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identificarea lui Ares, a Artemisei și a lui Hermes, două tăblițe din Pilos (PY Xa 102, Xb 1419) au restituit fără incertitudini numele lui Dionysosxe "Dionysos" (diwonuso), anticipând intrarea acestei divinități În panteonul grecesc În perioada miceniană. La rândul ei, lectura erinu pe trei tăblițe de la Cnossos a sugerat cu ușurință o identificare cu Demetraxe "Demetra" Erinysxe "Demetra Erinys" din Telpusa În Arcadia (Pausanias, VIII, 25, 4-8). Termenul ipemedeja trebuie poate citit ca formă arhaică a Ifigeniei, fiica lui Agamemnonxe "Agamemnon
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unele absențe și diferențe, și să facă suspecte identificările prea facile. Este, oricum, probabil ca lumea miceniană să fi Început să elaboreze un panteon construit conform unei scheme de generare, așa cum va fi mai târziu În Grecia, dacă este corectă lectura unei tăblițe din Pilos (PY Tn 316), unde, după Zeus și Hera, destinatarul ofrandelor ar fi „Drimiosxe "Drimios", fiul lui Zeus”. Dar ne scapă Încă posibilitatea reconstruirii unei mitologii pe care micenienii o aveau cu siguranță. Ea ar putea lămuri
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiul lui Zeus”. Dar ne scapă Încă posibilitatea reconstruirii unei mitologii pe care micenienii o aveau cu siguranță. Ea ar putea lămuri ariile funcționale ale panteonului redat de tăblițe. a) Personalul și forme ale cultului Ceea ce s-a Întâmplat cu lectura teonimelor, martori ai unui panteon deja grecesc, s-a repetat cu personalul dedicat cultului. Termenii ijereu și ijereja, redați de unele tăblițe, au fost reduși, fără prea multe dificultăți, la corespondenții grecești hierèus, „preot”, și hièreia, „preoteasă”. Nu este Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o ceremonie de „pregătire a paturilor” care putea avea ca scop o hierogamie, ca În antesteriile ateniene, sau pregătirea „paturilor” pentru un banchet comun cu zeii, ca În acel lectisternium latin. Poate că la Pilos existau „misterii”, dacă este acceptată lectura muterija (gr. mysteria) pe o tăbliță (PY Un 443), o probabilă sărbătoare care trebuia să servească și ca indicație calendaristică. La rândul ei, expresia mujomeno epi wanakate (PY Un 2) poate indica „inițierea” sau „ungerea” regelui. Rămâne Însă nesigur ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și mai Înspăimântătoare În cazul unor asemenea fapte din partea servitorilor cu complicitatea stăpânilor. Ne aflăm În prezența unei dezvoltări cu totul coerente a unei culturi sacerdotale oligarhice care, ancorată În logica scrierilor, este orientată În Întregime spre mantică, funcțională prin lectura minuțioasă a semnelor voinței divine și prin observarea scrupuloasă a ritualurilor. Fragmentele acestei literaturi ne permit să abordăm mai Îndeaproape unele trăsături fundamentale ale mentalității religioase etrusce. Zeii sunt departe, retrași În ale lor sedes unde, fie singuri, fie ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este importantă din trei puncte de vedere. Filozofia, În totalitatea ei, devine tot mai mult un mijloc de reflecție și organizare. În mod diferit de acțiunile simbolice, ea elaborează discursuri verbale de natură distinctă (prezentarea unei doctrine, Învățătură, discuție, polemică, lectură, explicație, alegoreză). Unele afirmații ale filozofiei se referă În mod direct la religie, la rituri determinate și la destinatarii lor. Deja filozoful „italic” antic Xenofan (cca 570-470 Î.Hr.) a formulat o argumentație care a devenit una dintre obiecțiile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
utilizate cu prudența necesară. Dar, cine refuză a priori să ia cu sine un astfel de „manual” nu poate să cutreiere astăzi aceste peisaje fără să se rătăcească. Ba mai rău, nu va putea să se cațăre pe abrupturile unei lecturi inteligente a Bibliei în lumea de azi. Distincția simplă dintre „lumea povestirii” și „lumea autorului” este fundamentală. Poate nu o vom adopta mereu în mod explicit, dar va fi întotdeauna pe fundalul cercetărilor noastre. Un al doilea element util va
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
al adevărului și al libertății, nu avem motiv să ne temem că vom „pierde” ceva esențial în timpul călătoriei. Putem pierde numai ceea ce a devenit inutil sau care de mult timp era inutil. Credința se întărește numai în acest exercițiu de lectură riguroasă și în această căutare a unui adevăr puternic. Credința noastră este precum trupul nostru. Are nevoie de exerciții pentru a se întări. Dacă lipsesc exercițiile, credința, ca și trupul, slăbește. Unul dintre exercițiile care întăresc credința este acela de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
concluzie, trebuie să admitem că există diferite moduri de a scrie „istoria”. Din acest motiv este oportun să ne întrebăm ce putea sau nu putea să cunoască cel care povestește. Această carte e lipsită de note pentru a permite o lectură mai ușoară. Cine e obișnuit cu acest domeniu nu va avea nici o dificultate în a recunoaște autorii sau operele la care se va face referință pe parcursul expunerii. Cine este mai puțin familiar însă nu-i va fi distrasă atenția de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
expunerii. Cine este mai puțin familiar însă nu-i va fi distrasă atenția de nume și titluri necunoscute, adesea în limbi străine. Oricum, volumul este prevăzut cu o scurtă bibliografie care va permite celui care dorește să-și completeze această lectură sau să obțină informații mai multe despre ceea ce îl interesează mai mult. Capitolul 2 Creația, potopul, turnul din Babilon, relatarea originilor și originile povestirii Pentru a determina mai bine ce fel de povestire ne prezintă Biblia, trebuie să parcurgem cu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Legătura există și cu siguranță continuă să existe. Un lucru se schimbă totuși: legătura este mai puțin strânsă, mai puțin directă și mai complexă decât mai înainte. III. Cartea lui Iosue și spiritul fericirilor Cititorul creștin nu preferă prea mult lectura Cărților lui Iosue și Judecătorilor. Ba mai mult, se scandalizează pentru că sunt cărți violente în care Dumnezeu cere poporului său să extermine crunt pe oricine se opune cuceririi. Iosue primește ordine precise cu privire la cetățile cucerite: trebuie să anihileze toată populația
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Domnului în 2Rg 19,35? Întreaga povestire din 2Rg 18,17-19,37 (Is 36-37) descrie invazia asiriană cu un ton aparte pentru că vrea să „citească” evenimentele după criterii religioase. Conform mijloacelor literare ale epocii, sugerează un „al doilea nivel de lectură” ca să nu confundăm simpla cronică a evenimentelor precum cea pe care o găsim, de exemplu, în scurta povestire din 2Rg 18,9-12. Realitatea este că Senaherib nu a cucerit Ierusalimul. Descrierea din 2Rg 19,35-36 nu vrea să dea un
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IOAN POPASU”, asociație înființată în 1868 la Caransebeș. Constituită ca instituție a „junimii studioase” de la Institutul Teologic-Pedagogic, societatea are ca membri profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
precădere asupra poeziei și criticii. Ani de-a rândul, poezia românească a avut în el pe unul dintre cei mai avizați și mai sensibili comentatori. Textele trădează mai întâi pe degustătorul subțire. Într-o a doua instanță, plăcerea ingenuă a lecturii se convertește în luciditate analitică. Dincolo de diversitatea universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
mea de împărțire în două volume a fi fost una nu neapărat inspirată. În al doilea rând, ordonarea cărții în patru capitole (având o întindere substanțială) în limbaj natural, urmate de alte patru capitole în limbaj formal, părea a îngreuna lectura. Această nouă ediție rezolvă problemele menționate. Cartea apare acum într-un singur volum, iar capitolele au fost reordonate în așa fel încât fiecare problemă prezentată în limbaj natural să fie urmată imediat de prezentarea ei în limbaj formal. În acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
teoriei nozickiene a dreptății, pentru a oferi doar câteva exemple. De asemenea, am clarificat unele dintre argumentele și notațiile care mi-au fost semnalate a fi fost neclare. Sper ca toate aceste modificări să ofere o experiență mai plăcută a lecturii. București, 1 februarie 2013 „Libert arianismul nu este reprezentabil printr-o regulă de alegere colectivă.” [Vallentyne, 1989, p. 222] Introducere Orice proiect de cercetare începe cu identificarea unui spațiu, a unei arii, în care cunoașterea actuală poate fi considerată a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Cu excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând abandonate ale discursului despre limită (istorică, hermeneutică și exegetică), paginile acestea alcătuiesc o carte fără bibliografie (nici un nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte inventată din gândurile, pasiunile și lecturile uitate ale autorului; și uneori chiar din mizeria vieților noastre și a istoriei petrecute în această parte a lumii. Acest discurs despre limită năzuiește de asemenea să fie o construcție și, în acest sens, el este o carte de filozofie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mici se desprind din raza ideii care le-a precedat și care s-a alcătuit lent în vederea unei realizări viitoare. Orice biografie importantă care povestește isprăvile deosebite ale unei vieți este în aceeași măsură istoria formării proiectelor acelei vieți, istoria lecturilor, a contactelor umane și a experiențelor de viață din care proiectele premergătoare s-au alcătuit în vederea faptei viitoare. Proiectul care nu riscă să devină refugiul prostiei este în permanență supus instanțelor critice ale celui care își așază viața sub el
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
douăsprezece trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic. Ei formulează ultrasavant frământări existențialiste, exprimă algebric coordonate ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
ruperea Bucovinei de Moldova, Iorga a avut primul contact cu istoria României, și aceasta înainte de a deveni elev de școală primară. A învățat geografie și istorie din cărți și romane, mai ales franțuzești 14. Lumea lui s-a modelat prin lecturile din școala primară, gimnaziu și liceu, ca un învățămînt paralel. Legăturile lui Iorga cu cărțile vor deveni o poveste romantică de o viață. Nimic nu-i era mai drag lui decît biblioteca. Și-a petrecut toată viața în arhive și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici dragoste, nici mîndrie"15. Era mult înaintea celor de vîrsta lui și tot timpul singuratic. S-a înscris la școală știind deja să citească și să scrie și stăpînind limba franceză, cufundat într-o lume de vis clădită pe lecturile lui tot mai extinse. Singurătatea și lipsa prietenilor s-au perpetuat în anii de liceu și în cei petrecuți în universitățile românești (și străine)16. După absolvirea universității, o celebritate timpurie l-a catapultat și mai departe față de contemporanii săi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Xenopol avea să devină protectorul lui și, în ciuda suișurilor și coborîșurilor relației dintre ei, un prieten sincer. Iorga s-a concentrat asupra limbilor străine, intensificînd studierea limbilor germană, franceză, greacă, latină, italiană și a altor limbi romanice. Și-a continuat lecturile. În această privință, cum își amintea Iorga, "bunul Emanuil Hayman", un evreu, l-a ajutat, împrumutîndu-i studentului lipsit de mijloace materiale multe cărți din librăria lui pentru cîțiva bănuți. I-a permis și să împrumute gratuit cărți netăiate cu condiția
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre universitățile din străinătate, de unde Iorga urma să se întoarcă cu titlul de doctor. Cît de mult a contribuit educația oficială a lui Iorga la formarea sa? Așa cum am văzut, și-a dobîndit cea mai mare parte a cunoștințelor prin lecturi de o anvergură extraordinară. Prin însuși volumul acestora, le putem atribui o influență hotărîtoare în această privință. Prin memoria lui fenomenală și prin imaginația sa evocatoare, Iorga era capabil să se plaseze în însăși inima oricărei situații despre care citea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o anvergură extraordinară. Prin însuși volumul acestora, le putem atribui o influență hotărîtoare în această privință. Prin memoria lui fenomenală și prin imaginația sa evocatoare, Iorga era capabil să se plaseze în însăși inima oricărei situații despre care citea. Aceste lecturi și contactele pe care le-a avut la universitate și ulterior în Franța și Germania (ca și în timpul călătoriilor pe care le-a făcut în cadrul cercetărilor sale) au avut asupra lui o influență mult mai durabilă asupra formației sale decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]