27,810 matches
-
respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât diminuarea indemnizației polițistului pus la dispoziție este o măsură specială, proporțională, are caracter temporar, se aplică în mod nediscriminatoriu și este motivată de protejarea interesului general și a prestigiului profesiei. De altfel, legiuitorul a prevăzut că, în cazul în care s-au dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor
DECIZIE nr. 122 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 65 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271781_a_273110]
-
a principiului egalității de tratament în salarizare, care implică recunoașterea acelorași obiective și elemente de salarizare tuturor persoanelor aflate într-o situație comparabilă. În concluzie, se susține că această posibilă interpretare a textelor de lege criticate, ca măsură punitivă a legiuitorului, determină neconstituționalitatea acestora, prin raportare la art. 11, art. 16, art. 20 și art. 41 alin. (2) din Constituția României. 6. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin nici prevederilor
DECIZIE nr. 122 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului şi ale art. 65 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271781_a_273110]
-
și stabilitatea regulilor instituite prin acestea" (a se vedea în acest sens Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Or, apreciază că, în cazul de față, legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 , un termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României pentru intrarea în vigoare a legii, termen în care părțile aveau posibilitatea autentificării respectivelor
DECIZIE nr. 147 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271783_a_273112]
-
sau prelungit împrumutul în raport cu dobânda legală. Se susține că, în comparație cu aceste reglementări, dispozițiile art. 351 din Codul penal în vigoare nu prevăd suficiente elemente ale laturii obiective ale infracțiunii de camătă, care să asigure posibilitatea unei interpretări neunivoce a voinței legiuitorului. Se arată că, potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin "îndeletnicire" se înțelege o activitate de durată mai mare sau mai mică de care se ocupă o persoană, meserie, profesie, ocupație. În acest context se arată că se pune, în
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
în aplicarea art. 351 din Codul penal. Este dată, ca exemplu, Decizia Curții de Apel București nr. 282/2013. În ceea ce privește susținerea autorilor excepției conform căreia infracțiunea de camătă ar trebui reglementată în raport cu nivelul dobânzii, se arată că nimic nu împiedică legiuitorul să reglementeze infracțiuni în funcție de dinamica relațiilor sociale ocrotite. Se susține că, de obicei, infracțiunea de camătă este urmată de cea de șantaj și că, așa fiind, legiuitorul a incriminat faptele de camătă având în vedere pericolul social al acestora, indiferent
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
camătă ar trebui reglementată în raport cu nivelul dobânzii, se arată că nimic nu împiedică legiuitorul să reglementeze infracțiuni în funcție de dinamica relațiilor sociale ocrotite. Se susține că, de obicei, infracțiunea de camătă este urmată de cea de șantaj și că, așa fiind, legiuitorul a incriminat faptele de camătă având în vedere pericolul social al acestora, indiferent de dobânda pretinsă de autorul infracțiunii de la persoana împrumutată. Referitor la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se susține că doctrina și practica
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
în cuprinsul textului criticat printre condițiile în care poate fi dispusă achitarea. 7. Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că maniera în care legiuitorul a înțeles să incrimineze infracțiunea de camătă, la art. 351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat imprecizie, neclaritate sau lipsă de previzibilitate referitoare la conduita care ar putea cădea
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
camătă nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei. În ceea ce privește prevederile art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală se arată că nici acestea nu încalcă standardele de calitate a legii, anterior arătate, iar aspectul că legiuitorul nu a preluat în cuprinsul dispozițiilor criticate prevederile art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală din 1968 nu este de natură a afecta claritatea, precizia sau previzibilitatea normei și de a încălca, în acest fel, dreptul
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
aplicabil activității de creditare, care poate fi desfășurată numai în condițiile prevăzute prin legislația în materie, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. Se arată că, în aceste condiții, nespecificarea de către legiuitor a frecvenței sau a numărului în care trebuie înfăptuite pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii de camătă nu conferă normei un caracter echivoc, imprecis sau imprevizibil, ci, dimpotrivă, subliniază că repetarea unui act de dare de bani cu dobândă determină
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește modalitatea de reglementare a infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal, Curtea constată că aceasta constă în darea de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau constant. Astfel, legiuitorul a lăsat instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei penale o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii, superior celui legal, denotă faptul că legiuitorul a avut în vedere cu prilejul reglementării textului criticat pericolul social sporit al faptei de a da bani cu împrumut atunci când autorul ei nu deține o autorizație în acest sens. 16. De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 351 din
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
o autorizație în acest sens. 16. De asemenea, Curtea reține că prevederile art. 351 din Codul penal constituie rezultatul unei anumite dinamici a nevoilor de protecție a relațiilor sociale prin intermediul normelor de drept penal, dar și că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale, și au fost reglementate cu respectarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de norma constituțională anterior referită. 17. Prin urmare, Curtea constată că maniera de reglementare a infracțiunii de
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege; c) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea; d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate. 19. Din această perspectivă, având în vedere noua concepție a legiuitorului în reglementarea materiei penale, Curtea a apreciat că trebuie analizat dacă situația de achitare precizată de autorul excepției de neconstituționalitate se încadrează în una dintre cele prevăzute expres de noua reglementare. Astfel, Curtea a reținut că prin elementele constitutive ale
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
exhaustive. Astfel, numeroase legi se folosesc prin forța lucrurilor de formule mai mult sau mai puțin vagi, pentru a evita o rigiditate excesivă și pentru a se putea adapta schimbărilor de situație." 21. Așa fiind, pentru a detalia anumite situații, legiuitorul poate recurge la acte normative inferioare (norme metodologice), adoptate în executarea unui act normativ cu putere de lege. Prin urmare, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la lipsa de precizie și claritate a
DECIZIE nr. 140 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 221^3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271811_a_273140]
-
motiva urgența în cuprinsul acestora. În jurisprudența în materie a Curții Constituționale s-a reținut că pentru îndeplinirea acestei cerințe este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Legiuitorul delegat poate reglementa prin intermediul unei ordonanțe de urgență atunci când, în mod necesar și neechivoc, circumstanțele obiective ce determină existența unei situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, impun o intervenție normativă rapidă ( Decizia nr. 255 din 11 mai
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
legal existent la acel moment nu permitea organizarea concomitentă a referendumului local și a alegerilor locale. Rezultă că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 a fost, practic, determinată de adoptarea celor două acte administrative ale autorităților locale, legiuitorul delegat urmărind eliminarea "restricțiilor" din Legea nr. 3/2000 ce afectează autonomia locală și principiul consultării populației la nivel local. Or, subliniază Avocatul Poporului, principiul autonomiei locale nu conferă autorității locale putere de decizie politică majoră, ruptă de decizia politică
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
referendumurilor locale la o altă dată decât cea stabilită de consiliile locale menționate, precum și de necesitatea eliminării eventualelor disfuncționalități care pot apărea în dezvoltarea colectivităților locale din unitățile administrativ-teritoriale menționate în cazul neorganizării referendumurilor locale la datele stabilite de către acestea, legiuitorul delegat apreciază, în final, că restricțiile menționate reprezintă o ingerință atât în autonomia locală, cât și în principiul consultării cetățenilor pentru soluționarea unor probleme locale de interes deosebit, care trebuie eliminate, toate acestea vizând interesul public și constituind o situație
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
instrumentele de legiferare obișnuite. 35. Având în vedere cele arătate, Curtea Constituțională constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2016 nu respectă, în mod cumulativ, toate cele trei condiții prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție pentru ca legiuitorul delegat să poată adopta ordonanțe de urgență. 36. Acestea sunt condiții de constituționalitate extrinsecă, astfel că, în situația nerespectării lor, întregul act normativ este lovit de viciul de neconstituționalitate constatat. Prin urmare, examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate prin raportare la
DECIZIE nr. 361 din 26 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272337_a_273666]
-
va reține o singură infracțiune contra patrimoniului, cu mai multe persoane vătămate, iar nu atâtea infracțiuni câte victime sunt, parchetul a precizat că, deși este principial corectă, nu este incidentă în cauzele ce formează obiectul prezentei analize, nefiind valabilă când legiuitorul și-a exprimat, în mod neechivoc, intenția de a ocroti prin incriminare un anumit patrimoniu, cum este cazul infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , care incriminează, exclusiv, lezarea bugetului general al Uniunii Europene sau a
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
a fondurilor, fără a mai fi necesară vreo analiză privind maniera în care aceste fonduri au fost efectiv folosite. 11.3. Apreciind incriminarea inducerii în eroare comise în vederea obținerii unor finanțări publice ca fiind "simetrică", parchetul a considerat că intenția legiuitorului a fost de a sancționa fapta distinct, în funcție de proveniența fondurilor, prin dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , în cazul finanțărilor ce provin din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
indisolubil legată de dispoziția înscrisă în art. 31 alin. (5) din Constituție, potrivit căreia organizarea serviciilor publice de radio și televiziune, precum și controlul parlamentar asupra activității acestora, se reglementează prin lege organică, ca expresie a importanței și valorii pe care legiuitorul constituant o conferă serviciilor publice de radio și televiziune. De altfel, aceste servicii constituie una dintre modalitățile principale de exercitare a două drepturi fundamentale într-un stat de drept, respectiv libertatea de exprimare și dreptul la informație, aflate în strânsă
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
în materie, Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptată cu majoritate absolută. Or, din perspectiva valorilor și principiilor constituționale, serviciul public de radio beneficiază de o recunoaștere deosebită, majoră, legiuitorul constituant lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar să decidă modalitatea de organizare a acestui serviciu și de exercitare a controlului parlamentar asupra sa. 13. Referitor la aspectele invocate "în subsidiar" prin care se susține "încălcarea de către Parlamentul României a principiului colaborării
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptată cu majoritate absolută. Or, din perspectiva valorilor și principiilor constituționale, serviciul public de radio beneficiază de o recunoaștere deosebită, majoră, legiuitorul constituant lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar să decidă modalitatea de organizare a acestui serviciu și de exercitare a controlului parlamentar asupra sa. 13. Referitor la aspectele invocate "în subsidiar" prin care se susține "încălcarea de către Parlamentul României a principiului colaborării loiale în raport cu autoritatea publică autonomă
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]