28,509 matches
-
119) observă că, în unele limbi caucaziene, nu există verbul a fi (vezi infra, 3.2., pentru situația verbului a avea), însă există numeroase exemple de verbe corespunzătoare lui a fi pentru celelalte valori (Feuillet 2006: 156). Feuillet (2006: 201) remarcă absența generalizată a lui a fi din limbile altaice, din unele limbi din Caucaz și din limbile fino-ugrice, subliniind că limbile care folosesc a avea ca auxiliar au și construcții cu a fi (Feuillet 2006: 170). 2.3. Date din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactico-semantice de tip special, încadrarea sa în clasa tranzitivelor nefiind satisfăcătoare. Punctul de pornire pentru numeroase studii este observația lui Benveniste (1966a), care a arătat că a avea este un verb pseudotranzitiv. Comportamentul atipic al verbului a avea a fost remarcat și în studii românești de tip istoric - Graur (1960) - și de tip sintactic - Pană Dindelegan (2003: 106; și 2008a [2005a]: 345), care îl așază pe a avea pe prima treaptă de tranzitivitate slabă, pentru că acceptă testul dublării complementului direct (O
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
concepția sintactică a autorilor dicționarului): cea de verb pregnant, pe care o vom avea în vedere în detaliu, și cea de verb auxiliar pentru formarea perfectului și a mai-mult-ca-perfectului perifrastic. Din descrierea ipostazei de verb auxiliar, reținem numai asemănarea semantică remarcată de autorii dicționarului între contexte ca: (a) Am la mine o scrisoare scrisă de ieri și (b) Am scris ieri o scrisoare care este la mine, diferența constând numai în situarea punctului de interes: în (a), important este că acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să fim călători într-această lume. În afară de semantica apropiată (dar, în multe contexte, destul de vagă), cele două verbe au în comun și construcția cu subiect nonagentiv, subiectul Agent putând apărea doar în contexte speciale. Din punct de vedere sintactic, am remarcat, pentru ambele verbe, imposibilitatea pasivizării (care se poate explica prin absența proiecției v sau prin absența unui tip anume de proiecție v) și acceptarea adjectivizării participiului, însă nu pentru toate aparițiile celor două verbe. Deși tradiția lingvistică separă clar cele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
in Tibeto-Burman", Linguistics of the Tibeto-Burman Area, 6, 1, p. 83−101, apud Nash (1997: 135). 28 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: burushaski, persană, kashmiri, hindi, răjăstanī, sumeriană, armeană, yucatec, chiukotă, chorti, newari, päri, kuikúro, marubo. 29 Tchekhoff (1979: 44) remarcă prezența obligatorie a agentului la aspectul perfectiv în limbi ergative precum avarul și tongana. Autoarea lansează și ideea că, în toate limbile, aspectul perfectiv se obține prin adăugarea agentului în enunț. 30 Limbile folosite pentru exemplificare sunt: shokleng, tsimshian. 31
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
J. Williamson, "Patient Marking in Lakota and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Chicago Linguistics Society, 15, p. 353−365. 18 I. Laka, "Unergatives that Assign Ergative", MIT Working Papers in Linguistics, 18, p. 149−172. 19 Alexiadou (2001: 167) remarcă corespondențele foarte diferite stabilite între ergativ și alte structuri: grupul cu by 'de (către)' (Hale 1970 − K. Hale, "The Passive and Ergative in Language Change: The Australian Case", în: S. Wurm și D. Layscock (eds.), Pacific Linguistic Studies in Honour
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de deznaționalizare forțată, de colonizări cu alte neamuri, de deportări etc. În raport cu situația din Vechea Românie, rolul minorităților etnice a crescut, în cadrul unui proces complex de acceptare sau înțelegere, totală sau parțială, a noii realități. Dincolo de unele asperități, este de remarcat faptul că la realizările epocii și-au adus contribuția specifică atât românii, cât și minoritarii, ținând seama de particularitățile tradiționale de viață economică, cultural-confesională etc. Numărul românilor din afara granițelor stabilite după război este greu de estimat; se aprecia, la mijlocul deceniului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
după ei. Culturalicește, a fost o generație pe de-a-ntregul sacrificată. Noi am cunoscut singurul miracol care a fost posibil în istoria politică: «neutralismul» sau, mai exact, dialogul liber între oameni de credințe opuse”. Întregirea unității de stat a condus - remarcă Al. Zub - „la reforme structurale și la o efervescență fără precedent a culturii, opera fiind comparabilă sub acest unghi doar cu aceea a marilor clasici. Reformele au primenit radical peisajul vieții social-politice, iar «explozia» produsă pe tărâmul culturii a făcut
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
6 ianuarie 1857, conferința a adoptat un protocol, cuprinzând acordul intervenit după atâtea discuții. Întruniți în conferință pentru a pune capăt dificultăților pe care Comisia de delimitare, însărcinată cu executarea art. 20 din Tratatul de la Paris, le-a întâlnit - se remarca de la începutul Protocolului - plenipotențiarii Austriei, Franței, Marii Britanii, Prusiei, Rusiei, Sardiniei, Turciei, au hotărât, după examinarea rapoartelor comisiilor delimitatorii, ca respectiva frontieră să fie trasată după planul 1, anexat protocolului. Se preciza, cu detalii de teren, traseul frontierei de la țărmul Mării Negre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de dominație țaristă. Etapele autonomiei și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unei localități, a unui județ sau a unei provincii în perioada interbelică nu poate fi tratată izolat, în afara întregului din care făcea parte integrantă. Caracterul național-unitar al statului nu trebuie înțeles în mod simplist. Expresia unitate armonică a pământului românesc - remarca Vintilă Mihăilescu - nu-i o simplă vorbă, „ci o realitate pe care o demonstrează modul cum se îmbină relieful, clima, apele, vegetația, zonele de populație, felurile de a trăi, adică elementele geografice, care alcătuiesc o unitate naturală și politică. Dar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest principiu. De altfel, trebuie remarcat că „Sfatul Țării” a fost ales în mod liber într-o epocă când încă nu era deloc vorba de unirea cu România. 2) Nu există, după cunoștința guvernului român, nici o regiune din Basarabia unde populația să se fi declarat ucraineană
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cursul ultimilor 25 de ani și aceeași creștere a fost constatată de asemenea și la țăranii români din Transilvania. Este deci mai mult decât probabil că populația română din Basarabia de asemenea nu s-a micșorat, a crescut. S-a remarcat în sfârșit de către toți cei care au călătorit prin Basarabia că limba română e vorbită acolo în general de către toți locuitorii, săteni și orășeni, ceea ce în mod sigur n-ar fi cazul dacă majoritatea populației ar fi format-o acolo
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ce i s-a acordat în 1816, nici maniera brutală cu care a fost despuiată de această autonomie în 1871, și redusă la starea de district rusesc. Cât pentru necesitățile strategice și necesitățile economice, guvernul regal are onoarea de a remarca că, în absența oricărui motiv plauzibil, numitele necesități au fost din toate vremile argumentul final invocat pentru a justifica toate acaparările și toate cuceririle. De curând însă, politica țaristă nu avea alte argumente pentru a justifica pretențiile sale de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
estul Europei. Ea a fost favorizată de transformările înnoitoare inițiate în Uniunea Sovietică, după anul 1985, precum și de eșuarea recentei tentative de lovitură de stat a forțelor conservatoare de inspirație stalinistă, care urmăreau perpetuarea dominației imperiale sovietice. Sunt demne de remarcat vocația democratică și deschiderea umanistă a Declarației de independență de la Chișinău, care garantează exercitarea drepturilor politice, sociale, economice și culturale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru toate grupurile naționale, etnice, religioase și lingvistice de pe teritoriul acesteia, în conformitate cu principiile și normele statuate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aceea e bine să fim conștienți de acest aspect. În al doilea rând, este dezvoltată tema răspunderii personale. Predispozițiile înnăscute trebuie exersate printr-un efort continuu și conștient, pentru a fi amplificate și puse în valoare. În al treilea rând, remarcăm tema blamului și a pedepsei pentru cel care nu lucrează la sporirea zestrei date. Este un semn de nerecunoștință față de Dumnezeu dacă nu faci ceea ce se cuvine cu ceea ce El îți dăruiește. A fi dăruit nu atrage în mod automat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal „combinația dintre un anumit mediu natural și o tehnologie generează un anumit tip de cultură”. Această lege cauzală, remarcă autorul, pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică de organizare socială, fundată pe un număr restrâns de familii -, apare, la un nivel scăzut de tehnologie, în medii naturale foarte diferite: atât în jungla africană, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de clare pentru observator. Unul dintre cele mai curioase fenomene cu care sunt confruntate țările lumii a treia este marcata tendință de creștere a tribalismului după dobândirea independenței. Aceasta nu poate fi interpretată ca o „supraviețuire” întâmplătoare reactivată, ci, după cum remarcă G. Chavunduca, el primește o nouă funcție: a devenit o armă ideologică în conflictul politic și în competiția economică. Pentru mulți politicieni africani, tribalismul oferă un instrument în competiția pentru resursele rare și pentru obținerea puterii politice (Wilson, 1980). Același
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de afirmații ca aceea a lui William Gorham că nu avem încă argumente solide să credem că persoanele care primesc îngrijire medicală regulată sunt, din această cauză, mai sănătoase decât persoanele care nu beneficiază de aceasta (Drew, 1969). Este incontestabil, remarcă el, că persoanele care primesc mai multă îngrijire medicală sunt mai sănătoase decât cele care primesc mai puțină. O asemenea constatare nu reprezintă însă un test al eficienței îngrijirii medicale. Alte cauze pot fi responsabile de o asemenea diferențiere. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi vindecată total sau parțial, împărțite la costul pe persoană al programului respectiv. Analizându-se câteva zeci de programe din cele cinci domenii, s-a putut determina eficiența lor diferită, evident, în limitele criteriilor luate în considerare, destul de fragile după cum remarcă înșiși autorii. Astfel, cele mai eficiente programe au părut cele referitoare la sporirea securității circulației (stimularea utilizării centurilor de siguranță, căști de motocicliști), urmate de tratamentul artritelor, cancerului uterin, prevenirea cancerului uterin, prevenirea cancerului de plămân, tratarea cancerului de sân
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
părere Freud, este regizată de structurile inconștiente și devine inteligibilă prin acestea: morala, arta, religia, manifestările psihopatologice. Un alt exemplu de reducție structurală ni-l furnizează Robin Williams Jr. (1980) în analiza pe care o întreprinde asupra etnicității. Mult timp, remarcă el, s-a crezut că etnicitatea va descrește rapid în societatea modernă, înalt industrializată. Ultimele decenii au scos însă în evidență faptul că o asemenea așteptare a fost eronată. Manifestările etnice nu numai că au persistat, dar adesea s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
state, fiecare dintre ele având finalități specifice mult mai pregnante decât obiectivele lor comune. În anumite condiții, suprasistemul poate să dezvolte și el unele finalități proprii, globale. Dar acestea sunt mereu secundare, derivate, finalitățile sistemelor componente fiind primare, fundamentale. După cum remarcă Raymond Boudon (1979), aceste finalități ale suprasistemelor reprezintă tot o reacție a sistemelor componente orientată spre controlul efectelor emergente ale interacțiunii lor. Pentru a promova sau descuraja efectele emergente ale interacțiunii lor, sistemele elaborează norme, reguli; se cristalizează finalități globale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiective presupun că procesele de cunoaștere, individuale și colective, exprimă până la urmă concret situația obiectivă, Blumer și alți colegi ai săi fac complet abstracție de această dependență. Subiectivitatea colectivă, mecanismele ei de constituire reprezintă singurele surse ale explicării socialului. După cum remarcă Jonathan H. Turner (1978), o asemenea opțiune duce la o perspectivă indeterministă asupra cauzalității: „Variabilele care influențează definiția situației și acțiunea unei persoane sunt rezultatul «propriei alegeri» a acesteia și aparent nu reprezintă obiectivul unei analize cauzale clare”. Dacă am
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
socială. Idealul neutralității și al colaborării sociologului cu toate părțile interesate (patronat și muncitori) s-a dovedit a nu fi, în acest caz, atât de neproblematic, pe cât părea (Ehn și Sandberg, 1979). De cele mai multe ori, proiectele sociologice din sfera industrială, remarcă specialiștii suedezi, sunt inițiate de patronat. De abia într-o fază ulterioară, atunci când proiectul este deja cristalizat, când s-au acumulat și structurat o mulțime de cunoștințe și dateempirice, este solicitat și sindicatul pentru a se pronunța în numele muncitorilor. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asigurat mereu de critica intern-științifică, dar și extern-socială a diferitelor presupoziții ideologice particulare. Angajarea deschisă este un remediu. La ea trebuie adăugată autoanaliza ideologică orientată spre identificarea contaminărilor ideologice mistificatoare care abat analiza de la standardele de științificitate. Important este, după cum remarcă Lazăr Vlăsceanu (1982, p. 172), să se treacă de la adoptarea implicită a valorilor unui grup sau clasă, de la subordonarea necritică față de acestea la opțiunea motivată pentru un sistem de valori sau altul și la includerea sa explicită în procesul cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]