28,662 matches
-
combustibil/oxidant era modulat, pentru a se folosi optim cantitatea rămasă în rezervoare. În partea de jos a fiecărui rezervor existau 5 senzori de nivel. Cand 2 dintre acești senzori rămâneau descoperiți computerul de bord iniția procedura de desprindere a treptei S-II. Separarea avea loc la 1 secundă după oprirea motoarelor, iar după alte 100 de milisecunde se aprindea motorul celei de-a treia trepte. Mini rachete cu combustibil solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Cand 2 dintre acești senzori rămâneau descoperiți computerul de bord iniția procedura de desprindere a treptei S-II. Separarea avea loc la 1 secundă după oprirea motoarelor, iar după alte 100 de milisecunde se aprindea motorul celei de-a treia trepte. Mini rachete cu combustibil solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta se prăbușea în mare la 4.200 de km de locul lansării. Treaptă a treia avea un prim timp de ardere de 2,5 minute
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
a treptei S-II. Separarea avea loc la 1 secundă după oprirea motoarelor, iar după alte 100 de milisecunde se aprindea motorul celei de-a treia trepte. Mini rachete cu combustibil solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta se prăbușea în mare la 4.200 de km de locul lansării. Treaptă a treia avea un prim timp de ardere de 2,5 minute. Ea rămânea atașată în timp ce astronava orbită de două ori și jumătate în jurul Pământului. În
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
după alte 100 de milisecunde se aprindea motorul celei de-a treia trepte. Mini rachete cu combustibil solid, orientate în sens invers, asigurau desprinderea rapidă a treptei. Aceasta se prăbușea în mare la 4.200 de km de locul lansării. Treaptă a treia avea un prim timp de ardere de 2,5 minute. Ea rămânea atașată în timp ce astronava orbită de două ori și jumătate în jurul Pământului. În acest timp echipajul examina vehiculul pentru a vedea dacă toate sistemele sunt în stare
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
timp de ardere de 2,5 minute. Ea rămânea atașată în timp ce astronava orbită de două ori și jumătate în jurul Pământului. În acest timp echipajul examina vehiculul pentru a vedea dacă toate sistemele sunt în stare de funcționare. Secțiunea intermediară dintre treptele 2 și 3 se desprindea odată cu treaptă a doua, deși ea fusese construită ca parte componentă a treptei a treia. La 10 minute și 30 de secunde după lansare Saturn V se află la o altitudine de 164 de kilometri
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Ea rămânea atașată în timp ce astronava orbită de două ori și jumătate în jurul Pământului. În acest timp echipajul examina vehiculul pentru a vedea dacă toate sistemele sunt în stare de funcționare. Secțiunea intermediară dintre treptele 2 și 3 se desprindea odată cu treaptă a doua, deși ea fusese construită ca parte componentă a treptei a treia. La 10 minute și 30 de secunde după lansare Saturn V se află la o altitudine de 164 de kilometri. Astronava se află pe o orbită eliptica
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
în jurul Pământului. În acest timp echipajul examina vehiculul pentru a vedea dacă toate sistemele sunt în stare de funcționare. Secțiunea intermediară dintre treptele 2 și 3 se desprindea odată cu treaptă a doua, deși ea fusese construită ca parte componentă a treptei a treia. La 10 minute și 30 de secunde după lansare Saturn V se află la o altitudine de 164 de kilometri. Astronava se află pe o orbită eliptica de 180 pe 165 de kilometri. Era o orbită destul de joasă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
stabilă din cauza interacțiunilor dintre vehicul și atmosfera Pământului. În cazul misiunilor Apollo 9 și Skylab orbită a fost mult mai înaltă. În tot acest timp echipajul pregătea astronava pentru înscrierea pe traiectoria spre Luna. La 2 ore după lansare motorul treptei S-IVB era repornit pentru a propulsa vehiculul spre Luna. După 6 minute de ardere, în momentul opririi motorului, se atingea o viteză de 10 km/s, destul de mare pentru a scăpa de atracția gravitațională a Pământului. După încă 2
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
pentru a scăpa de atracția gravitațională a Pământului. După încă 2 ore modulul de comandă se desprindea de rachetă, efectua o întoarcere de 180 de grade, si se conecta la modulul lunar, care era transportat dedesubt. Urma apoi desprinderea de treaptă a treia a rachetei. Combustibilul rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu ar fi putut prezenta un pericol pentru misiune. Toate treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
se desprindea de rachetă, efectua o întoarcere de 180 de grade, si se conecta la modulul lunar, care era transportat dedesubt. Urma apoi desprinderea de treaptă a treia a rachetei. Combustibilul rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu ar fi putut prezenta un pericol pentru misiune. Toate treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost îndreptate intenționat spre suprafață Lunii. Undele seismice rezultate în urma impactului au fost înregistrate de seismografele
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
conecta la modulul lunar, care era transportat dedesubt. Urma apoi desprinderea de treaptă a treia a rachetei. Combustibilul rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu ar fi putut prezenta un pericol pentru misiune. Toate treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost îndreptate intenționat spre suprafață Lunii. Undele seismice rezultate în urma impactului au fost înregistrate de seismografele plasate în misiunile anterioare, putându-se determina astfel structura internă a Lunii. Treptele
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost îndreptate intenționat spre suprafață Lunii. Undele seismice rezultate în urma impactului au fost înregistrate de seismografele plasate în misiunile anterioare, putându-se determina astfel structura internă a Lunii. Treptele S-IVB folosite înainte de Apollo 13, cu excepția celor din misiunile Apollo 9 și Apollo 12, au fost trimise pe langă Luna, pe o orbită în jurul Soarelui. Treaptă S-IVB din misiunea Apollo 9 a fost pusă direct pe o orbită
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
seismografele plasate în misiunile anterioare, putându-se determina astfel structura internă a Lunii. Treptele S-IVB folosite înainte de Apollo 13, cu excepția celor din misiunile Apollo 9 și Apollo 12, au fost trimise pe langă Luna, pe o orbită în jurul Soarelui. Treaptă S-IVB din misiunea Apollo 9 a fost pusă direct pe o orbită solară. Treaptă S-IVB din misiunea Apollo 12 a avut altă soarta. Pe 3 septembrie 2002, Bill Yeung a descoperit un asteroid căruia i-a dat denumirea
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
IVB folosite înainte de Apollo 13, cu excepția celor din misiunile Apollo 9 și Apollo 12, au fost trimise pe langă Luna, pe o orbită în jurul Soarelui. Treaptă S-IVB din misiunea Apollo 9 a fost pusă direct pe o orbită solară. Treaptă S-IVB din misiunea Apollo 12 a avut altă soarta. Pe 3 septembrie 2002, Bill Yeung a descoperit un asteroid căruia i-a dat denumirea temporară de "J002E3". Acesta părea că se află pe o orbită în jurul Pământului, si, după
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
orbită în jurul Pământului, si, după o analiză mai amănunțită, s-a descoperit că este acoperit de o vopsea bogată în dioxid de titaniu, același tip de vopsea folosit pentru Saturn V. Specialiștii de la centrul de control au vrut să trimită treaptă pe o orbită solară, dar arderea a durat prea mult, si aceasta a ajuns pe o orbită instabilă în jurul Pământului și al Lunii. În 1971, datorită unor perturbații gravitaționale, aceasta a intrat pe o orbită solară, si a ajuns înapoi
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
de utilizare în scopuri științifice a echipamentelor rămase nefolosite în urmă Programului Apollo de aselenizare. Majoritatea planurilor convergeau spre ideea unei stații spațiale, ceea ce a dus la construcția laboratorului spațial Skylab. Skylab a fost lansat cu ajutorul unei versiuni cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
cu 2 trepte a rachetei Saturn V, Saturn INT-21. Această a fost singura lansare a rachetei Saturn V care nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
nu a avut legătură cu Programul Apollo pentru aselenizare. Inițial s-a dorit folosirea metodei "wet workshop" care presupunea lansarea unei trepte de rachetă, modificarea și dotarea acesteia în spațiu. Această idee a fost abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei Saturn V. O versiune de rezervă, obținută tot în urmă conversiei unei trepte de tip S-IVB, este expusă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
abandonată în favoarea conceptului "dry workshop": o treaptă S-IVB rămasă de la rachetă Saturn IB a fost transformată în stație spațială și a fost lansată pe orbită cu ajutorul rachetei Saturn V. O versiune de rezervă, obținută tot în urmă conversiei unei trepte de tip S-IVB, este expusă la Național Air and Space Museum. Trei echipaje au locuit la bordul stației spațiale din 25 mai 1973 până pe 8 februarie 1974. Skylab a rămas pe orbită până în luna mai 1979. NAȘĂ a sperat
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
că Skylab nu ar fi fost foarte util deoarece nu a fost proiectat ca să poată fi ușor recondiționat și realimentat cu provizii. A doua serie de rachete Saturn V urma să fie echipată cu motoare de tip F-1A pe prima treaptă, ceea ce ar fi dus la o imbunatatire substanțială a performanțelor vehiculului. Aripioarele de stabilizare urmau să fie scoase, deoarece beneficiile aduse stabilității erau prea mici comparate cu greutatea lor. Treaptă S-IC trebuia să fie latița pentru a putea să
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
să fie echipată cu motoare de tip F-1A pe prima treaptă, ceea ce ar fi dus la o imbunatatire substanțială a performanțelor vehiculului. Aripioarele de stabilizare urmau să fie scoase, deoarece beneficiile aduse stabilității erau prea mici comparate cu greutatea lor. Treaptă S-IC trebuia să fie latița pentru a putea să facă față noilor motoare și motoarele J-2 urmau să fie înlocuite de versiunea mai nouă J-2s. Au existat mai multe propuneri de vehicule bazate pe Saturn V. Printre ele se
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
pentru a putea să facă față noilor motoare și motoarele J-2 urmau să fie înlocuite de versiunea mai nouă J-2s. Au existat mai multe propuneri de vehicule bazate pe Saturn V. Printre ele se aflau: Saturn INT-20 care avea o treaptă S-IVB montată direct peste treaptă S-IC și Saturn V-23(L) care avea cinci motoare de tip F-1 montate pe prima treaptă și în plus patru propulsoare auxiliare cu câte 2 motoare F-1 fiecare, deci, în total 13
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
noilor motoare și motoarele J-2 urmau să fie înlocuite de versiunea mai nouă J-2s. Au existat mai multe propuneri de vehicule bazate pe Saturn V. Printre ele se aflau: Saturn INT-20 care avea o treaptă S-IVB montată direct peste treaptă S-IC și Saturn V-23(L) care avea cinci motoare de tip F-1 montate pe prima treaptă și în plus patru propulsoare auxiliare cu câte 2 motoare F-1 fiecare, deci, în total 13 motoare F-1 la lansare. Naveta spațială
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
propuneri de vehicule bazate pe Saturn V. Printre ele se aflau: Saturn INT-20 care avea o treaptă S-IVB montată direct peste treaptă S-IC și Saturn V-23(L) care avea cinci motoare de tip F-1 montate pe prima treaptă și în plus patru propulsoare auxiliare cu câte 2 motoare F-1 fiecare, deci, în total 13 motoare F-1 la lansare. Naveta spațială a fost concepută inițial pentru a funcționa în tandem cu Saturn V. Au fost propuse mai multe configurații
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
lansare. Naveta spațială a fost concepută inițial pentru a funcționa în tandem cu Saturn V. Au fost propuse mai multe configurații în care naveta era lansată cu ajutorul rachetei Saturn V, s-a luat în considerare și posibilitatea de a reutiliza treaptă S-IC. Naveta urma să se fie folosită pentru logistică și rachetă pentru plasarea componentelor pe orbită. Întreruperea programului a lăsat NAȘĂ fără un vehicul de lansare de mare capacitate. Ar fi fost necesare doar câteva zboruri pentru lansarea Stației
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]