275,845 matches
-
termenul "scleroză multiplă malignă" este folosit pentru a descrie pacienții cu SM care ating un grad ridicat de invaliditate într-o perioadă scurtă de timp. Forma clinică recurent-remitentă debutează de regulă cu un sindrom clinic izolat (SCI). În cazul SCI, pacientul are un atac care indică un episod de demielinizare, dar care nu întrunește criteriile pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă. 30-70% dintre pacienții cu SCI dezvoltă ulterior SM. SM secundar progresivă apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de timp. Forma clinică recurent-remitentă debutează de regulă cu un sindrom clinic izolat (SCI). În cazul SCI, pacientul are un atac care indică un episod de demielinizare, dar care nu întrunește criteriile pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă. 30-70% dintre pacienții cu SCI dezvoltă ulterior SM. SM secundar progresivă apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma recurent-remitentă a bolii și care au suferit o deteriorare neurologică progresivă între atacurile acute, fără perioade clare de remisiune. Pot apărea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
În cazul SCI, pacientul are un atac care indică un episod de demielinizare, dar care nu întrunește criteriile pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă. 30-70% dintre pacienții cu SCI dezvoltă ulterior SM. SM secundar progresivă apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma recurent-remitentă a bolii și care au suferit o deteriorare neurologică progresivă între atacurile acute, fără perioade clare de remisiune. Pot apărea totuși recidive ocazionale și remisiuni minore. De regulă, perioada cuprinsă între debutul bolii și
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
clare de remisiune. Pot apărea totuși recidive ocazionale și remisiuni minore. De regulă, perioada cuprinsă între debutul bolii și trecerea de la forma recurent-remitentă la forma secundar progresivă a bolii este de 19 ani. Forma primar progresivă apare la 10-20% dintre pacienți, aceștia neprezentând niciun fel de remisiune după simptomele inițiale. Acest subtip se caracterizează prin creșterea gradului de invaliditate chiar de la debutul bolii, fără niciun fel de remisiuni sau ameliorări ale stării de sănătate sau doar cu remisiuni și ameliorări ocazionale
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
primar progresivă a bolii apare de regulă la o vârstă mai înaintată decât forma recurent-remitentă. Același lucru se întâmplă și în cazul formei secundar progresive care apare de regulă în jurul vârstei de 40 de ani. Scleroza multiplă progresiv-recidivantă apare la pacienții care, de la debutul bolii, prezintă o deteriorare neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse. Această formă clinică este cel mai puțin frecventă. Au fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza concentrică Balo, scleroza difuză
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
eficacitatea. Scopul principal al tratamentului constă în restabilirea funcțiilor după un atac, prevenirea altor atacuri și eliminarea formelor de invaliditate. Ca în cazul oricărui tratament medical, medicamentele folosite în abordarea terapeutică a sclerozei multiple au anumite efecte adverse. Există și pacienți care recurg la tratamente alternative, în ciuda faptului că nu există dovezi care să susțină eficiența acestora. În timpul atacurilor simptomatice, tratamentul constă de regulă în administrarea intravenoasă de corticosteroizi, cum ar fi metilprednisolon, corticosteroizii cu administrare orală prezentând aceeași eficiență și
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Instituirea precoce a tratamentului de lungă durată influențează pozitiv evoluția bolii. Natalizumabul reduce frecvența recidivelor mai mult decât medicamentele de elecție; cu toate acestea, din cauza efectelor sale adverse, natalizumabul rămâne un medicament de linia a doua, care se administrează doar pacienților care nu răspund la alte tratamente sau care prezintă o formă gravă a bolii. Mitoxantrona, a cărei utilizare este limitată din cauza efectelor sale secundare grave, reprezintă o opțiune de linia a treia pentru pacienții care nu răspund la alte medicamente
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
a doua, care se administrează doar pacienților care nu răspund la alte tratamente sau care prezintă o formă gravă a bolii. Mitoxantrona, a cărei utilizare este limitată din cauza efectelor sale secundare grave, reprezintă o opțiune de linia a treia pentru pacienții care nu răspund la alte medicamente. Tratamentul sindromului clinic izolat (SCI) cu interferon reduce posibilitatea evoluției către SM. Eficiența interferonului și a glatiramer acetatului la copii s-a dovedit comparabilă cu cea valabilă în cazul adulților. Rolul anumitor medicamente mai
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
clar în 2011. Până în prezent, nu s-a putut dovedi că tratamentele existente pot schimba evoluția sclerozei multiple primar progresive, iar în anul 2011 a fost aprobat un singur medicament, mitoxantrona, pentru scleroza multiplă secundar progresivă. Datele provizorii referitoare la pacienții cărora li se administrează mitoxantronă indică o încetinire moderată a evoluției bolii și o scădere a frecvenței recidivelor în decurs de doi ani. Terapiile de modificare a bolii au și reacții adverse. Cea mai frecventă este iritarea locului de injectare
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
în cazul injecțiilor subcutanate și până la 33% în cazul injecțiilor intramusculare). În timp, la locul injectării poate apărea o scobitură, ca urmare a distrugerii locale a țesutului gras, proces cunoscut sub numele de lipoatrofie. Interferonul poate genera simptome similare gripei; pacienții al căror tratament include glatiramer pot prezenta anumite reacții alergice după injectare, precum hiperemie facială, durere toracică, palpitații, dispnee și anxietate care, de regulă, nu durează mai mult de treizeci de minute. Alte reacții adverse mai periculoase, dar mult mai
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
mai periculoase, dar mult mai puțin frecvente, includ: leziuni hepatice datorate interferonului, disfuncție sistolică (12%), infertilitate, și leucemie mieloidă acută (0,8%) datorate mitoxantronei, și leucoencefalopatie multifocală progresivă în cazul tratamentului cu natalizumab (incidența fiind de 1 la 600 dintre pacienții tratați). Fingolimodul poate cauza hipertensiune și bradicardie, edem macular, nivel ridicat al enzimelor hepatice sau scădere a numărului limfocitelor. Datele provizorii demonstrează protecția pe termen scurt pe care o asigură teriflunomida, care include printre cele mai frecvente efecte secundare: cefaleea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
multidisciplinară este importantă pentru îmbunătățirea calității vieții; cu toate acestea, o echipă „de bază” este greu de stabilit întrucât, în timp, pot fi necesare diferite tipuri de servicii medicale. Programele multidisciplinare de reabilitare cresc nivelul de activitate și implicare a pacienților cu SM, dar nu modifică gradul de invaliditate a acestora. Există puține dovezi referitoare la eficacitatea generală a diferitelor discipline terapeutice, deși s-a dovedit că anumite metode, precum exercițiile fizice și psihoterapia, în special abordările cognitiv-comportamentale, sunt eficiente. Peste
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
dar nu modifică gradul de invaliditate a acestora. Există puține dovezi referitoare la eficacitatea generală a diferitelor discipline terapeutice, deși s-a dovedit că anumite metode, precum exercițiile fizice și psihoterapia, în special abordările cognitiv-comportamentale, sunt eficiente. Peste 50% dintre pacienții cu SM apelează la medicina complementară și alternativă, deși procentajul variază în funcție de modul în care este definită medicina alternativă. În cele mai multe dintre cazuri, dovezile privind eficiența acestor tratamente sunt puțin numeroase sau inexistente. Deși datele provizorii curente indică faptul că
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
dovezile privind eficiența acestor tratamente sunt puțin numeroase sau inexistente. Deși datele provizorii curente indică faptul că vitamina D ar putea fi utilă, nu există suficiente dovezi pentru formularea unei concluzii certe. Printre tratamentele fără beneficii dovedite la care recurg pacienții cu SM se numără și: suplimentele și regimurile alimentare, tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga, medicina naturistă (inclusiv canabisul medicinal), terapia cu oxigen hiperbaric, autoinfestarea cu viermi paraziți, reflexologia și acupunctura. Pacienții care recurg la acest tip de tratamente
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
tratamentele fără beneficii dovedite la care recurg pacienții cu SM se numără și: suplimentele și regimurile alimentare, tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga, medicina naturistă (inclusiv canabisul medicinal), terapia cu oxigen hiperbaric, autoinfestarea cu viermi paraziți, reflexologia și acupunctura. Pacienții care recurg la acest tip de tratamente sunt mai frecvent femei, persoanele care suferă de SM de mai mult timp, au un grad de invaliditate mai crescut, și sunt nemulțumite de tratamentele convenționale. Evoluția preconizată a bolii depinde de subtipul
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de mai mult timp, au un grad de invaliditate mai crescut, și sunt nemulțumite de tratamentele convenționale. Evoluția preconizată a bolii depinde de subtipul acesteia; de sexul, vârsta și simptomele inițiale; și de gradul de invaliditate a persoanei în cauză. Pacienții femei, subtipul recurent-remitent, nevrita optică sau simptomele senzoriale la debut, numărul redus de atacuri în primii ani de la instalarea bolii și, în special, debutul SM la o vârstă tânără sunt asociate cu o evoluție mai favorabilă. Speranța medie de viață
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
boală. Aproximativ 40% dintre persoanele cu SM ating vârsta de șaptezeci de ani. Pe de altă parte însă, două treimi dintre decese se datorează consecințelor bolii. Suicidul este destul de frecvent, în timp ce infecțiile și alte complicații sunt periculoase în special pentru pacienții cu un grad mai mare de invaliditate. Deși majoritatea persoanelor afectate de boală își pierd capacitatea de a merge înainte de sfârșitul vieții, 90% dintre acestea se pot deplasa singure în primii 10 ani de la debutul bolii, iar 75% dintre acestea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
de scleroză multiplă cunoscute în prezent ca triada Charcot sunt nistagmusul, tremorul de acțiune, și vorbirea sacadată (vorbire explozivă), deși acestea nu sunt specifice exclusiv pentru SM. Charcot a identificat totodată și apariția unor tulburări cognitive, și și-a descris pacienții ca având o „slăbire pronunțată a memoriei” și „dificultăți de percepție”. Înaintea lui Charcot, Robert Carswell (1793-1857), profesor britanic de patologie, și Jean Cruveilhier (1791-1873), profesor francez de anatomie patologică, au descris și ilustrat mai multe dintre manifestările clinice ale
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
tratamente potențiale. Utilizarea lor a fost însoțită însă și de efecte secundare potențial periculoase, în special infecții oportuniste. Acestor cercetări li se adaugă și cele care vizează crearea unui test pentru anticorpii antivirusului JC, care ar putea ajuta la identificarea pacienților care prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de leucoencefalopatie multifocală progresivă atunci când li se administrează natalizumab. Deși este posibil ca anticorpii monoclonali să joace în viitor un anumit rol în tratamentul bolii, se crede că utilizarea acestora
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
se datorează degenerării neuronilor, rolul proteinelor care indică o pierdere a țesutului nervos, cum ar fi neurofilamentele, proteina tau și N-acetil aspartatul, se află în curs de cercetare. În același timp, se încearcă identificarea unor biomarkeri care să diferențieze pacienții care vor răspunde la tratament de cei care nu vor răspunde la tratament. Se speră că îmbunătățirea tehnicilor de neuroimagistică, cum ar fi tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), va facilita stabilirea diagnosticului și
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
apoptoza sau remielinizarea. În 2008, chirurgul vascular Paolo Zamboni a susținut că scleroza multiplă implică un proces de îngustare a vaselor care irigă creierul, proces pe care l-a denumit insuficiență venoasă cronică cerebrospinală (CCSVI). Zamboni a descoperit că toți pacienții cu SM incluși în studiul său prezentau CCSVI, i-a supus unei intervenții chirurgicale pentru a remedia problema, intervenție denumită ulterior în media „procedură de eliberare”, și a afirmat că 73% dintre pacienții respectivi au cunoscut o ameliorare a stării
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
cerebrospinală (CCSVI). Zamboni a descoperit că toți pacienții cu SM incluși în studiul său prezentau CCSVI, i-a supus unei intervenții chirurgicale pentru a remedia problema, intervenție denumită ulterior în media „procedură de eliberare”, și a afirmat că 73% dintre pacienții respectivi au cunoscut o ameliorare a stării de sănătate. Această teorie s-a bucurat de o atenție specială în media și în rândul pacienților care sufereau de SM, în special în Canada. Cercetările lui Zamboni au ridicat semne de întrebare
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
remedia problema, intervenție denumită ulterior în media „procedură de eliberare”, și a afirmat că 73% dintre pacienții respectivi au cunoscut o ameliorare a stării de sănătate. Această teorie s-a bucurat de o atenție specială în media și în rândul pacienților care sufereau de SM, în special în Canada. Cercetările lui Zamboni au ridicat semne de întrebare întrucât studiile clinice realizate nu au fost nici studii oarbe și nici studii controlate, ipotezele referitoare la factorii declanșatori ai bolii nefiind susținute de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
relație similară între SM și CCSVI sau au identificat o relație nu la fel de evidentă între acestea, astfel că ipoteza lui Zamboni a ridicat obiecții serioase. „Procedura de eliberare” a fost criticată datorită faptului că a generat complicații grave și decesul pacienților, fără a avea niciun fel de beneficii dovedite. În anul 2013, această abordare nu este recomandată în tratamentul sclerozei multiple. În prezent, se desfășoară cercetări suplimentare privind ipoteza CCSVI.
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
cordului), "vasodepresoare" (emotive și reflexe), "posturale" (hipotensiunea ortostatică). Din alterările de conștiență de lungă durată fac parte obnubilarea, soporul, stuporul, coma. Deși această stare clinică de gravitate extremă se aseamănă cu somnul, ea se particularizează prin aceea, că în comă pacientul devine areactiv la stimuli de orice natură. Fiziopatologia comei se bazează fie pe o distrucție mecanică a teritoriilor cheie din trunchiul cerebral sau a cortexului (coma anatomică), fie pe o dereglare globală a proceselor metabolice cerebrale (coma metabolică). Medicamentele depresoare
Conștiență () [Corola-website/Science/318699_a_320028]