29,295 matches
-
a început orele de engleză... Semne bune! Scrisoare Din izolarea asta rareori ieși. În țară, pe câteva străzi sunt sute de români... sau mii! Aici sunt câteva sute sau mii într-un oraș. Fiecare își vede de treaba și de dorul lui și de cercul său. Acum câteva luni am fost fericită alături de o familie de români. O zi memorabilă. Într-o după-amiază oarecare m-am trezit mâncând șuncă afumată din Ardeal, castraveți murați și gogoșari cu aroma soarelui din grădină
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
țara mea! Scrisoare Între timp, prin vară, politicienii aceștia s-au mai gândit că ar fi bine să se înființeze o taxă de 1% care să se aplice pe banii intrați în țară din străinătate. Acest 1% ar fi plata dorului? Acest 1% ar fi o pedeapsă pentru că îndrăznim să ne ajutăm familiile? Între timp, Băsescu cel cu ochi căprui a declarat: — Mulțumim celor plecați că sunt plecați! Dacă ar fi fost aici, nu am fi putut oferi nici măcar ajutorul de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
vocea președintelui țării spunând: Timp de mai bine de patru ani m-am gândit că mă voi în toarce peste o lună, peste șase luni, peste un an, peste... Timp de mai bine de patru ani m-am luptat cu dorul, cu dispe rarea de a-ți fi pierdut lumea ta... România mea e o rană deschisă! Îmi e dor de cea care eram acolo, dar nu mai pot fi nici odată! În Italia sunt, în România am fost! Am ales
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
peste o lună, peste șase luni, peste un an, peste... Timp de mai bine de patru ani m-am luptat cu dorul, cu dispe rarea de a-ți fi pierdut lumea ta... România mea e o rană deschisă! Îmi e dor de cea care eram acolo, dar nu mai pot fi nici odată! În Italia sunt, în România am fost! Am ales: o ascult pe mama!
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
vedem și după susținerea doctoratului. Am scris împreună lucrări științifice, ne făcea plăcere să discutăm în fața unei cafele care de multe ori rămânea nebăută ... S-a mutat la București, dar aerul de aici și poate nostalgia Iașului căruia îi ducea dorul, lipsa plimbărilor prin Copou unde zeci de pălării îl salutau când trecea nu i-au priit. A lăsat în sufletul multora din cei care l-au cunoscut imaginea unui generos și competent profesor, apropiat de discipolii săi. Profesorul Vasile Petrescu
O şcoală în care “excelenţa” generează excelenţă ....... In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Florin Teodor Tănăsescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_957]
-
subiectul e unul extrem de intim și dureros de intens. Poemul e străpuns ca un fier roșu de neputința de a strânge în palmă acea esență a iubirii și tandreții care e aura ființei. George Szirtes se străduiește să-și potolească dorul disperat refugiindu-se din armura rimei în tihna tonului conversațional dar acest dor de dincolo, dor de inexistență, îl acaparează. Tablou cu orhidee și Nori sunt poeme ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de ploaie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un fier roșu de neputința de a strânge în palmă acea esență a iubirii și tandreții care e aura ființei. George Szirtes se străduiește să-și potolească dorul disperat refugiindu-se din armura rimei în tihna tonului conversațional dar acest dor de dincolo, dor de inexistență, îl acaparează. Tablou cu orhidee și Nori sunt poeme ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de ploaie și frig". Când " Norii pleacă din gară / Nespus de agale", în rime care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de neputința de a strânge în palmă acea esență a iubirii și tandreții care e aura ființei. George Szirtes se străduiește să-și potolească dorul disperat refugiindu-se din armura rimei în tihna tonului conversațional dar acest dor de dincolo, dor de inexistență, îl acaparează. Tablou cu orhidee și Nori sunt poeme ale spațiului securizant. Spre deosebire de floarea vie, orhideea pictată e "la adăpost de ploaie și frig". Când " Norii pleacă din gară / Nespus de agale", în rime care fac lectorului poftă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Troiei din secolul XIX. În anii următori o biografie a Tamisei, cam de mărimea biografiei Londrei, iar apoi o biografie a lui Edgar Allan Poe și încă un roman. Lucrez pe trei ani de acum înainte. Student: Nu vă e dor de vremea când citeați doar de dragul lecturii? PA: Mi-aduc aminte de ea. Student: Dar nu vă e dor de ea? PA: Nu tocmai. Cu cât îmbătrânesc sunt mai adunat, mai implicat în ce scriu. Când o să ies la pensie
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
biografie a lui Edgar Allan Poe și încă un roman. Lucrez pe trei ani de acum înainte. Student: Nu vă e dor de vremea când citeați doar de dragul lecturii? PA: Mi-aduc aminte de ea. Student: Dar nu vă e dor de ea? PA: Nu tocmai. Cu cât îmbătrânesc sunt mai adunat, mai implicat în ce scriu. Când o să ies la pensie, o să revin probabil la lectura de plăcere, o să citesc ce apuc, dar mai sunt câțiva ani până atunci... Student
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sunt vestiți pentru inteligența lor sarcastică și pătrunzătoare. Odată, când m-am dus acasă în vizită, m-a uimit un tip burtos, care umbla legănat, ca un Adonis pe Brighton Beach. Tipul era stăpân pe spațiul lui. Mi-e deseori dor de acea corporalitate ne-englezească, fără rușine, de gesturile medieraneene. Merg mai repede decât absolut toți cunoscuții mei, chiar dacă n-am o țintă precisă. În metrou era mai cald decât în iad, trenurile nu aveau aer condiționat la vremea când
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este carnală. Poate pretențiile mele sunt prea exagerate, dar poate că nu. Și atunci cu puțină șansă, la un local din colț, poate voi da peste unchiul țigăncii, are mai mulți, îi cheamă Fărâmiță Lambru, Ion Budală, Gheorghe Zamfir ș.a. Dorul și jalea din cântecele lor au o vrajă care îmi place, e pe măsura alienării mele, îmi oferă o șansă de alinare. Acțiunea terapeutică a cântecelor lor, pe care o simt în viscere, este sufletească, psihologică, dau cu plăcere toți
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lor. Ștefan a copilărit În cadrul livezilor de la Comarna unde bunicul său a fost o viață Învățător. Titus Hotnog, tatăl său, a adus la oraș blândețea și seriozitatea săteanului care dă nume de fete florilor pentru a cânta, din culorile lor, dorul. Titus Hotnog a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică. A scris-o aproape șoptit, ca și cum ar fi cântat din flaut Între florile lui din Tătărași. Ștefan a păstrat intactă moștenirea: asprimea frumoasă
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală în majoritatea făpturilor, ceea ce făcuse să apară ierarhia obiectivată a lumii îngeri, oameni, demoni fusese o posibilitate pe care ființele aleseseră liber să o actualizeze într-o măsură sau alta
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
coboară „prin hrube trudnice”, spre a ajunge la „apa luminoasă, minunată” a sufletului neînceput, Lumea Înălțimilor aparține purităților veșnice. „Când se născuse poetul ochii-i văzuseră munții înalți Cerul înalt și frumos Veșnic îl cheamă de-atunci și îl tulbură Dorul de ceea ce-i nou și desăvârșit.” (Cântec de început) Perenitatea luminozității muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
v-ați certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu avionu' Team frănit cu biberonu'. Am o capră, n-am o sută Dar mi-e drag că mă ascultă. Dacă nu m+ar asculta, Altă capră mi-aș căta Și pe tine te-oi lăsa. A-așa-i capra dorului Ca la Capu-Satului. Astă capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o capră jucăușă Stă ascunsă după ușă. Am o capră democrată Desculță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se sculă, plecă iarăși la marginea eleșteului. Pasămite îl trăgea ața la ursita lui. și cum sta el acolo și se juca cu nuiaua în apă, iară broasca țestoasă îi tot sărea pe dinainte și se uita la dânsul cu dor, își aduse aminte, la urma urmelor, că el era plecat în pețit și că frații lui erau a se întoarce a doua zi cu logodnicele lor. Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-au fost părăsite cu totul de Providența dumnezeiască. Efectul ei este acel suspin negrăit și acel dor statornic după puterea care îi lipsea omenirii de a face binele, pe care totuși îl înțelegea și îl voia, despre care vorbește Pavel către Romani, cap. VIII. Fondul acesta de nădejde suspinată și obscură, a făpturii aflate sub păcat, îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
partea întâi a misiunii acesteia în felul următor: „Suntem mistuiți de o sete ce nu se poate stinge... Această sete face parte din nemurirea omului. Ea este totodată o consecință și un semn al existenței lui fără sfârșit. Ea e dorul fluturelui de noapte după stea. Ea nu e numai prețuirea Frumuseților ce ne cad sub ochi, ci o strădanie pasionată de-a atinge Frumusețea de sus. Inspirați printr-o preștiință extatică a gloriilor de dincolo de mormânt, noi ne trudim încercând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căreia nu i se poate rezista. Nostalgia e astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rezista. Nostalgia e astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
astfel durerea de a nu mai fi în locul unde ai fost odinioară, pe care amintirea îl păstrează mereu prezent, ca pe un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un cuib al fericirii pierdute. Neamul nostru cunoaște nostalgia sub chipul dorului de casă și al dorului de țară. Dorul e sentimentul distanței și al înstrăinării. El e specific vieții păstorești, rătăcitoare între munte și mare. În arta noastră folclorică, dorul e geneza doinei. Izolat în singurătatea înfiorătoare a muntelui, departe de sat și de ai lui, geniul păstoresc a ridicat sentimentul nostalgiei la proporțiile unui mit grandios. Chipul ciobanului asemuit în umbra din lună nu e altceva decât portretul proiectat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]