28,109 matches
-
naștere la sute de lumi miniaturale care să atingă fericirea în moduri diferite: unele sunt distruse în urma unor revoluții și războaie, altele ajungând la stadiul obișnuit al oricărei civilizații, dar fără ca vreuna să ajungă la o perfecțiune intrinseca sau la fericire. Satul de exeprimentele nereușite, Trurl constuiește un calculator în care realizează o clonă a sa, care să rezolve problema. Nici această soluție nu dă rezultate, calculatorul și Trurl-clona multiplicându-se la infinit în căutarea rezolvării, ceea ce îl determină pe adevăratul
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
în care realizează o clonă a sa, care să rezolve problema. Nici această soluție nu dă rezultate, calculatorul și Trurl-clona multiplicându-se la infinit în căutarea rezolvării, ceea ce îl determină pe adevăratul Trurl să le distrugă și să înceteze căutarea fericirii universale. Din motive de cenzură comunistă, ediția apărută la editură Albatros în 1976 nu include ultimele trei povestiri. Ediția apărută la editură Nemira în 1994 a remediat această problemă, conținând traducerea integrală a cărții lui Lem.
Ciberiada () [Corola-website/Science/317162_a_318491]
-
prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea la forma originală: modificarea siluetei turnului și a fleșei, reconstituirea bolților și peretului între pronaos și naos, reconstrucția în forma originală a șarpantei, streașinii, turlei
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
Isihaștii plasau idealul lor suprem în viziunea luminii divine. Pentru a ajunge aici, ei dispuneau de o metodă proprie. Într-o retragere solitară, isihastul trebuia să spună rugăciunea lui Iisus, ținându-și răsuflarea în timp ce o pronunța: treptat, un sentiment de fericire inefabilă îl învăluia, văzându-se înconjurat de raze de lumină divină supraterestră, lumină increată, aceeași pe care martorii transfigurării lui Iisus o contemplaseră pe Muntele Thabor. Credința în eterna vizibilitate a luminii taborice isca contradicții, metoda practicată de isihaști provocând
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
grele să-i alunge pe polonezi din Kremlin. Boierul Mihail Romanov a fost proclamat țar în 1613 de către Zemski Sobor, marcând astfel începutul domniei de 300 de ani a dinastiei Romanov. Sarcina imediată a noii dinastii era reinstaurarea ordinii. Din fericire pentru Rusia, marii săi inamici, Polonia și Suedia, erau angajați într-un conflict care avea să dureze, ceea ce a asigurat rușilor șansa de a face pace cu Suedia în 1617. Războiul polono-rus din 1605 - 1616 s-a încheiat cu un
Țaratul Rusiei () [Corola-website/Science/317621_a_318950]
-
și toate lucrurile rele cum ar fi sărăcia, limita de vârstă, boala, setea, foamea și moartea vor dispărea de pe pământ. Conceptele zoroastriene se aseamănă foarte mult cu cele din credințele escatologice evreiești, creștine și islamice. Zoroastrianismul, de asemenea, predică că fericirea va fi peste tot, și nu doar într-un îndepărtat regat al paradisului. "Vezi și ". Multe grupuri antice și moderne Maya cred că universul a fost reînnoit de patru ori până astăzi. Prima dată a fost pentru a se realiza
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
fi fost și ea frumoasă sau măcar acceptabilă, normală. Așa, înrămată în cadrele unor împrejurări frustrante istoric, politic, social, geografic, imaginarul atinge niveluri și intensități dramatice sau poematice, în contraponderea realului netrăit. Este, de fapt, și ilustrarea acelui ”jurnal al fericirii”, cum atât de inspirat și expresiv a numit N.Steinhardt (și el evocat, fie și aluziv, în carte ca, de altfel, și un alt ascet luminat, Vasile Voiculescu) dimensiunea spiritual-sufletească ce crește compensatoriu în recluziunea închisorilor, acea libertate ultimă, de-
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
i-a scris surorii sale Olga și regelui Karl mulțumindu-le pentru ajutorul dat fiicei lui. Regina Olga a scris "Copilul meu problemă este acum o mireasă fericită, care iubește și este iubită. Niciodată n-am visat că o asemenea fericire există. Eugen este aproape ca un fiu pentru rege." Vera avea nouăsprezece ani iar Eugen douăzeci și opt. Nunta s-a celebrat cu mare pompă la Stuttgart la 4 mai 1874 în prezența unchiului Verei, Țarul Alexandru al II-lea al Rusiei
Marea Ducesă Vera Constantinovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317806_a_319135]
-
El și Elisabeta împărțeau ca strămoș comun pe regele Henric al II-lea al Angliei. Frederick a sosit în Anglia la 16 octombrie 1612 și cei doi tineri s-au plăcut de la început. Regele Iacob nu a luat în considerare fericirea cuplului, dar a văzut căsătoria ca fiind "un pas într-un proces mai larg de realizare a concordiei interne și europene". Singura persoană aparent nemulțumită de căsătorie a fost regina Anne. Ca fiică a unui rege, sora unui rege, soția
Elisabeta de Bohemia () [Corola-website/Science/317826_a_319155]
-
mai 1908 din cauza faptului că Țarul a refuzat să permită soției lui să participe. În cele din urmă Paul a avut o oportunitate să vină în Rusia unde l-a întâlnit pe Vilhelm, care o făcea pe Maria "nebună de fericire." Maria și Vilhelm au avut un singur fiu: Lennart, Duce de Småland și mai târziu Conte Bernadotte. La început, căsnicia a mers minunat. Maria a cumpărat o casă în Suedia, a adăugat suedeza celorlalte cinci limbi pe care le vorbea
Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei (1890–1958) () [Corola-website/Science/318030_a_319359]
-
pe care îl au în comun cu evreii, alcătuiesc "Biblia Creștină". Creștinismul se dovedește ca o religie revelată "...pentru că Dumnezeu s-a făcut el însuși cunoscut oamenilor și le-a dezvăluit promisiunile de legământ pe care el le propune pentru fericirea lor. Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu pentru credincioși". ((Phillipe Gaudin, "Marile religii", traducere, ed. Orizonturi, București,1995, p. 22)). Încă de la începutul misiunii sale, Iisus a adunat mulțimi, a atras apostoli. Aceștia continuă opera lui Hristos întemeind comunități creștine în
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
naos. În conformitate cu Tipicul, se ține în acele zile când nu se slujește deloc Sfânta Liturghie sau se ține doar Liturghia de seară. Obednița urmează după slujba Ceasului al IX-lea și conține Psalmii din Tipic (Psalmii 102 și 145) și Fericirile, care altfel ar fi făcut parte din din cele trei antifoane ale Liturghiei catehumenilor. Textul pentru acest tip de slujbă, de obicei, poate fi găsit în Liturghier sau în Ceaslov. Această slujbă a Obedniței este o formă specifică de cult
Obednița () [Corola-website/Science/318170_a_319499]
-
mult mai des decât cele slave. Primele trei imnuri ale Sfintei Liturghii sunt cunoscute sub numele de "antifoane". După reforma liturgică din 1838, tradiția greacă (cu excepția Sfântului Munte Athos) a înlocuit vechiul obicei de a cânta versuri din Psalmi și Fericiri cu refrene scurte adresate Maicii Domnului și lui Iisus Hristos. Tradiția rusă continuă să urmeze vechile obiceiuri și înlocuiește antifoanle din Psaltire și de Binecuvântare doar la praznicele mari sau la slujba din timpul săptămânii. Tradiția veche urmată de bisericile
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
146 ("Laudă, suflete al meu, pe Domnul"). În tradiția bizantină, cel de-al treilea antifon constă de de obicei din troparul zilei combinat cu versuri din psalmi, în timp ce în tradiția slavă și românească, cel de-al treilea antifon provine din Fericiri. În continuarea celui de-al doilea antifon, întotdeauna se cântă un un imn al Împăratului Iustinian, "Fiule, Unule Născut". Este un imn de mărturisire a dumnezeirii lui Hristos și întruparea, crucificarea și învierea ca a "unul din Sfânta Treime" pentru
Antifon () [Corola-website/Science/318184_a_319513]
-
s-a jucat, în stagiunea 2006, la teatrul „C.I. Nottara” din București. Coautor al piesei “Stăpânul ciolanului”, care a avut premiera la Teatrul de comedie București în 2011. Coautor al scenariului de film artistic de lung metraj „Report la categoria fericire”. În 2007 a publicat volumul de schițe umoristice „Români deja deștepți”, la Casa de editură Mediaon, volum care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea cititorilor și de aprecierea criticii literare. În același an a îngrijit volumul "Jurnal
Dănuț Ungureanu (ziarist) () [Corola-website/Science/318240_a_319569]
-
de a reforma finanțele și de a folosi toate eforturile pentru a vindeca rănile care au afectat regatul timp de mulți ani. Scopul lui, spunea el, a fost să guverneze regatul într-un mod care ar aduce cea mai mare fericire pentru cel mai mare număr de supuși respectând în același timp drepturile colegilor săi monarhi și cele ale Bisericii Romano-Catolice. Primii ani ai domniei au fost relativ pașnici: el a redus impozitele și cheltuielile, a construit prima linie de cale
Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/319604_a_320933]
-
administrează turnările așa cum făceau directorii de teatru itinerant de odinioară. Regizorul este autor total și totul se petrece în familie; chiar dacă e plătită corespunzător, vedeta de azi devine figuranta de mâine, iar numele interpreților nu apare încă pe generic (din fericire pentru «onoarea» actrițelor care în acele timpuri nu aveau o reputație bună). Apare doar numele regizorului. Coeziunea acestor trupe este atât de mare, încât atunci când D.W.Griffith schimbă studioul, cei mai mulți colaboratori îl urmează. Este o epocă minunată de formare
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]
-
alege pe noul patriarh. În prezent, patriarhul Bisericii Antiohiei este Prea Fericitul Ignatie al IV-lea, ales în 1979. Patriarhul Ignatie a fost deosebit de activ în ceea ce privește strângerea legăturilor cu celelalte comunități creștine, îndeosebi cu cele care au rădăcini antiohiene. Prea Fericirea Sa și Sfântul Sinod al Antiohiei erau susținători entuziaști ai participării Bisericii Antiohiei la discuțiile între reprezentanții Bisericilor Ortodoxe și cei ai Bisericilor Ortodoxe Orientale (pre-calcedoniene). În Elveția, la Chambesy, discuțiilor plenare au dus la acorduri semnate în 1989, 1990
Patriarhia Antiohiei () [Corola-website/Science/319840_a_321169]
-
destul de largă, de la baladă la hard rock, sintetizând bogata activitate concertistică a muzicianului, alături de formația sa, în a doua jumătate a anilor ’80. Melodia care dă titlul albumului este o lucrare simfonic-progresivă atipică în creația lui Sterian. Cântecele „Axioma copiilor”, „Fericire” și „Zori de zi” datează de la mijlocul anilor ’80, însă au fost reînregistrate pentru acest album în noua formulă a Companiei de Sunet. Dintre celelalte creații prezente pe disc se remarcă „Te aștept”, „Dovezi de neclintit”, balada „Zbor în amintiri
Nimic fără oameni () [Corola-website/Science/319090_a_320419]
-
cântecul în sine este prea lung și devine plictisitor destul de repede”. O recenzie mai puțin favorabilă vine și din partea BBC Music, editorul website-ului declarând faptul că „acesta este un cântec ce se bazează absolut, 100%, pe înregistrarea de acompaniament. Din fericire, piesa este chiar interesantă: e întunecată, stranie și rece într-un fel [...] molipsitor. Totuși, asta nu este cu adevărat de ajuns când aranjamentul vocal și chiar suportul vocal nu fac nimic mai mult decât înregistrarea. [...] Urăsc să spun ceea ce este
3 Words (cântec) () [Corola-website/Science/319171_a_320500]
-
disidenței ca o crimă. Deși Priestley susținea că filosofia naturală era doar un hobby, el a luat această materie în serios. În "History of Electricity", el i-a descris pe oamenii de știință ca fiind cei care promovau „securitatea și fericirea omenirii.” Știința lui Priestley a fost eminamente practică, rareori punându-și întrebări teoretice; modelul său a fost Benjamin Franklin. După ce s-a mutat la Leeds, Priestley și-a continuat experimentele electrice și chimice (acestea din urmă fiind favorizate de aprovizionarea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
a luat în considerare ideea mutării în America, el a acceptat în cele din urmă oferta de a fi preot la "Birmingham New Meeting". În 1780, membrii familiei Priestley s-au mutat la Birmingham, unde au trăit un deceniu în fericire pe lângă prieteni, până când au fost obligați să plece în 1791 de venirea unei răscoale de natură religioasă. Priestley a acceptat poziția preotească de la "New Meeting" cu condiția ca el să predice și să învețe numai sâmbăta, astfel el va avea
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
a fi de două ori mai masivă ca Scoțianul însuși și la fel de știrbă ca el. În plus, începe să-l certe și să-l cicălească pe Scoțian, fără oprire. Jack e îngrozit, dar pe Scoțian revederea l-a copleșit de fericire până la lacrimi. Pentru că o dor picioarele, soția trebuie transportată pe sus. Dar între timp demonii îi descoperiseră și cei trei se trezesc față în față cu toată armata de demoni. Bărbații o lasă jos și se reped în luptă, dar
Jack în Scoția () [Corola-website/Science/319295_a_320624]
-
Galeriu și toți cei evocați în "HIMERA LITERATURII", o carte a devenirii ca scriitor și ca om integru, “dificil”, fără compromisuri adică, si rest. Judecată de la debut, datorată lui G. Călinescu, verdictul sau critic, se resimte valabil și azi, din fericire, în tot ce scrie I.M.: “Inspirația năvalnica, uneori solemn exaltata... o expresiune încântătoare a combativității ardente a temperamentului solar, o literatura, în fine, fără nici un loc comun.” Aula liceului din Complexul Școlar, din satul natal al poetului, Zorleni, îi poartă
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
fiică îl datorează mamei sale. Foarte îndrăgostit, în sfârșit, de puterea lui, se lăuda cu supunerea pe care i-o arăta întregul Occident. Astfel de idei ofensau foarte mult vanitatea grecească, pentru ca o alianță să fie ușor de încheiat. Din fericire, se întâmplă că și Conrad simțea nevoia unui sprijin împotriva ambițiilor crescânde ale lui Roger al II-lea. El răspunse deci propunerilor care i se făcuseră și propuse trimișilor bizantini ca prințul Manuel să ia în căsătorie pe o soră
Bertha de Sulzbach () [Corola-website/Science/315586_a_316915]