27,810 matches
-
această lumină, relevante sub aspectul supus analizei Curții sunt cele statuate de instanța constituțională prin Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015. Curtea a reținut că "legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de
DECIZIE nr. 293 din 11 mai 2016 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului nr. 5/2016 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi alin. (7) teza întâi din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, precum şi asupra sesizării privind încălcarea principiului colaborării loiale între Parlament şi Curtea Constituţională, consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5), art. 142 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin refuzul Parlamentului de a redacta hotărârile privind respingerea numirii în funcţie a domnului George Orbean în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 29 martie 2016, şi de numire/respingere a numirii doamnei Monica Simona Ghiurco în funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, la data de 11 aprilie 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. 16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că stabilirea unor contravenții și a unor sancțiuni corespunzătoare reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. Reglementarea contravenției este justificată de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, prin adoptarea unor
DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272382_a_273711]
-
decât justificată aplicarea sancțiunii complementare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 828 din 11 octombrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2012). 19. Totodată, cu acest prilej, Curtea reține că legiuitorul este liber să reglementeze cu privire la răspunderea contravențională a persoanei juridice, întrucât niciun articol din Legea fundamentală nu interzice reglementarea unei astfel de răspunderi. Mai mult, titlul VI al părții generale din Codul penal reglementează cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice
DECIZIE nr. 128 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272382_a_273711]
-
la executare silită prin care s-a solicitat, în principal, anularea încheierilor de încuviințare a executării silite date de executorul judecătoresc, precum și anularea tuturor formelor de executare. 25. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia critică, în esență, faptul că legiuitorul a transferat prerogativa încuviințării silite de la instanța judecătorească la executorul judecătoresc. Arată că, prin înlăturarea controlului judecătoresc asupra începerii executării silite, s-a atribuit executorului judecătoresc competența de a decide atât legalitatea, cât și temeinicia cererii de executare, adică existența
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, astfel că nu sunt respectate exigențele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității și independenței autorității, înfăptuirea justiției fiind "delegată" executorului judecătoresc, precum și cele ale art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât legiuitorul nu a respectat Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie 2009 , prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 459/2006 , care reglementau o
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz. De asemenea, Curtea reține că, prin Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , paragraful 28, a statuat cu privire la efectele pe care această decizie le produce în privința instanțelor de judecată și a legiuitorului. Totodată, Curtea observă că, ulterior pronunțării Deciziei nr. 895 din 17 decembrie 2015 , textul de lege criticat a fost pus de acord cu dispozițiile Constituției a căror nesocotire a fost constatată prin decizia de admitere mai sus citată. Astfel, prin
DECIZIE nr. 365 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 666 din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274448_a_275777]
-
fi alta decât Legea nr. 192/2006 privind medierea. Este evident că medierea este o cauză distinctă de înlăturare a răspunderii penale, prevăzută în legea specială, care nu o limitează sub aspectul momentului până la care poate interveni, așa cum face noul legiuitor în cazul împăcării. Așadar, dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 și ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală nu încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii, principiu consacrat de art.
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Or, în cazul de față, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor este justificat de natura juridică diferită a celor două instituții juridice, fiecare
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Or, în cazul de față, tratamentul juridic diferit instituit de legiuitor este justificat de natura juridică diferită a celor două instituții juridice, fiecare având reguli distincte cu privire la condițiile în care poate interveni, respectiv la procedura aplicabilă. Totodată, având în vedere dubla natură juridică a medierii, ca de altfel, și a împăcării
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
răspunderea penală, cât și o cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale - devin incidente prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate prevedea, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor constituționale invocate. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 447 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274483_a_275812]
-
de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligația de plată a taxelor judiciare, cât și excepțiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetățenilor aflați în situații identice, precum și tuturor litigiilor de aceeași natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale
DECIZIE nr. 460 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274521_a_275850]
-
Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că noțiunile invocate de autoarea excepției, chiar dacă nu sunt expres definite de legiuitor, fac ca textele criticate să fie suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate. Se face trimitere, în acest sens, la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
din Codul penal. 16. Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la cerințele de calitate a legii. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, referitor la noțiunea de "debitor", Curtea constată că aceasta este definită de legiuitor, în mod expres, la art. 3 pct. 5 din Legea nr. 85/2006 , ca fiind "persoana fizică sau persoana juridică de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevăzute la art. 1 și care este în stare de
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
rezultă, în mod evident, sensul noțiunii de "debitor", acela de titular al unei obligații. În același sens este folosită aceasta și în cuprinsul sintagmei "evidențele debitorului", criticată de autoarea excepției. 19. La rândul său, noțiunea de "evidență" este folosită de către legiuitor în sensul ei uzual, de document sau înscris ce reflectă situația patrimonială a unei persoane fizice sau juridice la un moment dat. În acest ultim sens, Curtea, făcând aplicarea principiului est modus in rebus, reține că legiuitorul nu poate să
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
este folosită de către legiuitor în sensul ei uzual, de document sau înscris ce reflectă situația patrimonială a unei persoane fizice sau juridice la un moment dat. În acest ultim sens, Curtea, făcând aplicarea principiului est modus in rebus, reține că legiuitorul nu poate să detalieze noțiuni obișnuite, care nu dobândesc înțeles autonom, distinct de cel uzual, aceasta fiind o activitate ce ține de exegeza normei juridice penale. 20. Așa fiind, în ipoteza normei ce incriminează infracțiunea de bancrută frauduloasă legiuitorul a
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
că legiuitorul nu poate să detalieze noțiuni obișnuite, care nu dobândesc înțeles autonom, distinct de cel uzual, aceasta fiind o activitate ce ține de exegeza normei juridice penale. 20. Așa fiind, în ipoteza normei ce incriminează infracțiunea de bancrută frauduloasă legiuitorul a indicat, în mod clar și neechivoc, obiectul material al acestei infracțiuni, așa încât acesta să poată fi identificat cu ușurință, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015 , publicată în
DECIZIE nr. 272 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi ale art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273948_a_275277]
-
ideea de candidatură independentă să nu fie golită complet de conținut, iar candidații independenți care chiar țin la acest statut al lor să nu fie siliți să apeleze la trucuri de imagine și la negocieri netransparente cu partidele politice, un legiuitor de bună- credință ar fi trebuit să impună condiții rezonabile de participare la alegeri și pentru candidații care sunt și vor să rămână cu adevărat independenți". 8. Se mai arată că, urmare a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
ar fi trebuit să impună condiții rezonabile de participare la alegeri și pentru candidații care sunt și vor să rămână cu adevărat independenți". 8. Se mai arată că, urmare a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 a Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea nr. 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit căreia partidele politice se pot înființa cu doar 3 (trei) semnături de susținere. Același legiuitor însă, elaborând o nouă lege a alegerilor locale
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
75 din 26 februarie 2015 a Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea nr. 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit căreia partidele politice se pot înființa cu doar 3 (trei) semnături de susținere. Același legiuitor însă, elaborând o nouă lege a alegerilor locale, a păstrat aceleași restricții/cerințe cantitative în privința candidaților independenți care păreau justificate la începutul anilor '90, fără să arate însă dacă mai au o justificare în România anului 2015. Or, un raționament
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
mai 2008 și nr. 252 din 6 mai 2014 ale Curții Constituționale. Cât privește invocarea, în susținerea excepției, a Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015 , se arată că prin dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , legiuitorul nu a impus o condiție de reprezentativitate ridicată, similar textului art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , constatate neconstituționale prin decizia amintită, astfel că, nici sub acest aspect, nu se poate susține că textul legal criticat
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 sunt constituționale. În ce privește drepturile electorale fundamentale invocate, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține că, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și a Curții Europene
DECIZIE nr. 357 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273961_a_275290]
-
În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot și dreptul de a fi ales, se susține, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 și Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010 , că legiuitorul are competența exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40 din Constituție, să stabilească modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. Așadar, atât în accepțiunea Curții Constituționale (a se vedea Decizia
DECIZIE nr. 358 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) şi ale art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273957_a_275286]
-
de semnături. Consideră, totodată, că nu ar trebui să existe niciun filtru inițial în vederea depunerii candidaturii și că normele criticate sunt profund injuste. 13. Judecătoria Sectorului 6 București - Secția civilă, în ambele cauze, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Legiuitorul are prerogativa de a reglementa condițiile în care se poate exercita, în concret, dreptul de a fi ales, iar limitările stabilite de textul criticat nu sunt arbitrare, discriminatorii și nu aduc atingere substanței dreptului. 14. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]
-
anvergura acțiunilor pe care un partid politic este capabil să le desfășoare, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 14/2003 , prin activitatea lor partidele politice promovează valorile și interesele naționale. Ca urmare, este firesc ca legiuitorul să condiționeze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat la funcția de primar sau listă de candidați pentru consiliul local și pentru consiliul județean, de prezentarea unei liste de susținători reprezentând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în
DECIZIE nr. 290 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49, art. 51 şi art. 52 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273949_a_275278]