28,500 matches
-
efectivă din perioada precedentă sau cea proiectată pentru perioada curentă. Diminuarea volumului producției poate fi stabilită fie în funcție de totalul timpului neutilizat, fie numai în funcție de pierderile de timp din cauze nejustificate, ceea ce este mai indicat, pentru că aceste pierderi reprezintă o rezervă potențială de sporire a volumului producției în toate întreprinderile. Reducerea producției induce, la rândul său, efecte negative (nefavorabile) asupra nivelului productivității anuale a muncii, randamentului utilizării activelor, cheltuielilor fixe pe unitatea monetară de producție, valoare adăugată sau cifră de afaceri, profitului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Examinarea EMG cuprinde trei etape: 1. Activitatea inserțională: răspunsul electric al mușchiului la iritația mecanică cauzată de mișcări minime ale acului. 2. Activitatea spontană: la mușchiul în repaus: - normală - silențioasă; - anormală - spontană: activitate electrică produsă independent: unde ascuțite pozitive și potențiale de fibrilație: potențiale de acțiune generate de depolarizarea spontană a fibrelor musculare unice după denervare, descărcările miotonice și descărcările repetitive complexe: întâlnite în principal în miopatii dar, și în denervările musculare cronice, potențiale de fasciculație: asociate în mod tipic cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
electrică produsă independent: unde ascuțite pozitive și potențiale de fibrilație: potențiale de acțiune generate de depolarizarea spontană a fibrelor musculare unice după denervare, descărcările miotonice și descărcările repetitive complexe: întâlnite în principal în miopatii dar, și în denervările musculare cronice, potențiale de fasciculație: asociate în mod tipic cu neuropatia motorie. 3. Activitatea voluntară: evaluată cu efort voluntar minim sau maxim Cu efort voluntar minim: 1. Recrutare redusă: este întotdeauna semnul neuropatiei. 2. Recrutare precoce sau crescută: semn al miopatiei. Cu efort
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
nervoasă pentru a exclude o neuropatie. Pentru diferențierea afectării radiculare L5 de S1 este folosită studierea reflexului H (reflexul H regăsindu-se doar în afectarea rădăcinii S1). În vindecarea radiculopatiilor vom regăsi următoarele caracteristici: 1. potențialele motorii revin primele; 2. potențialele senzitive revin ultimele sau deloc; 3. ca urmare a laminectomiei, potențialele paraspinale pot sa nu mai fie de folos deoarece când mușchii sunt tăiați operator sunt alterate proprietățile electrice rezultând denervare efectivă datorată leziunii musculare. Fibrilațiile și undele ascuțite pozitive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
care exclude deopotrivă detaliul sau ornamentul, dar și efectele de lumină și culoare ale impresioniștilor. De altfel, pictorul nici nu finisează trăsăturile personajului, focalizând dimensiunea meditativă pe care o revendică postura poetului. Freud compară genul proxim al melancoliei ca stare potențial patologică, cu cea normală a doliului, circumscriind starea de melancolie unei "anulări a interesului pentru lumea exterioară", ceea ce pictorul sesizează în atitudinea unui Ovidiu care întoarce spatele agitației vibrante a lumii în care a fost inserat, o lume care îi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apar În dinamica piețelor de Încălțăminte și a fenomenelor psihosociale cu implicații la nivel economic, ca urmare a afirmării și derulării lor. Sensibilitatea la probleme și promovarea strategiilor primare ale creativității: provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea și capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate). Efectele Mirabilis și Medici și competența interculturală - tendințe În dinamica piețelor textile Persoanele implicate În diagnoza dinamicii piețelor și conturarea tendințelor de evoluție și schimbare a acestora trebuie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce consumă, specialiștii În marketing apelează frecvent la emoțiile potențialului consumator, oferindu-i „ciocolată cu dragoste”, „cafea cu alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia vine În Întâmpinarea consumatorului, Încercând să-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe emoționale, dar și de formare a acesteia, astfel Încât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
bunurilor și serviciilor economice. Acest fenomen debutează prin intenția de cumpărare, ca estimare probabilistică a comportamentului viitor. Această componentă constituie o dezvoltare a motivației, conturându-se sub forma unei tendințe. Ulterior, intenția se continuă În planul pe care Îl elaborează potențialul cumpărător pentru a achiziționa un produs/serviciu, și se finalizează prin traducerea În fapt, mai mult sau mai puțin fidel, a planului elaborat. În timp, prin repetarea comportamentului de achiziție, cumpărătorii dobândesc deprinderi de cumpărare, ca urmare a experienței acumulate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
importanța relativă a deciziei de cumpărare crește. Satisfacția provocată de produsul sau serviciul cumpărat va afecta comportamentul ulterior. Un consumator satisfăcut va fi mult mai dispus să cumpere produsul și a doua oară și va da informații favorabile și altor potențiali cumpărători. Un consumator nesatisfăcut se va manifesta În moduri diferite. Astfel, pentru a reveni la o stare de armonie interioară, el va face eforturi pentru reducerea disonanței cognitive prin evitarea informațiilor care l-ar putea conduce la creșterea disonanței, prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
procesului decizional are mare importanță practică, Întrucât cumpărătorul se comportă ca un partener activ În tranzacția economică și atunci vânzătorul trebuie să fie În egală măsură activ și conștient, să utilizeze instrumente de marketing corespunzătoare pentru a-1 convinge pe potențialul cumpărător și a-1 determina să revină post-cumpărare. 3.2. Empatie și inteligență socială Rolul crescut al empatiei În dinamica relațiilor interumane a fost descoperit și valorizat În ultimii ani de manageri, conducători de companii ca un atribut al inteligenței
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
valorifice strategii ale creativității cu impact puternic asupra dinamicii piețelor. Prezentăm câteva din strategiile În care ne-am dezvoltat contribuțiile, strategii care valorifică tendințe generate de trebuințe vitale și structuri de personalitate ale consumatorilor. I. Strategia pluralitatea perspectivelor și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și privirilor potențiale atrage atenția specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate a privirilor potențiale este dată prin analogie cu modurile de a vedea și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
specialiștilor că omul observator al mediului natural În care a apărut și evoluat este singura ființă care poate percepe realitatea, mediul extern și intern dintr-o pluralitate a perspectivelor și printr-o pluralitate a privirilor potențiale. Această pluralitate a privirilor potențiale este dată prin analogie cu modurile de a vedea și percepe mediul cu care natura Însăși a dotat viețuitoarele. Omul este capabil să Înțeleagă și să Își Însușească prin capacitățile intelectuale, empatice și creative aceste moduri de a privi, un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
formulat de către colectivitatea respectivă ca „o problemă socială”. Formularea la nivelul conștiinței colective ca problemă socială implică două aspecte distincte: a) formularea acelui „ceva” ca o stare/fenomen/proces negativ/oportunitate, asociat cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b) voința, cel puțin potențială, de a acționa pentru a-l elimina/fructifica - de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Un obiectiv al sociologiei este acela de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care o problemă potențială va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, de a face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Un obiectiv al sociologiei este acela de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care o problemă potențială va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, de a face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a face conștientă o problemă potențială. Un exemplu: violența împotriva femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
condițiile în care o problemă potențială va deveni una actuală. Sau, chiar mai mult, de a face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a face conștientă o problemă potențială. Un exemplu: violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este, tradițional, în multe segmente ale colectivității o problemă socială. Adică ea este acceptată ca normală, și nu ca ceva anormal, care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este plasată la un moment dat o singură problemă; rar sunt plasate câteva probleme. Rezumând, putem caracteriza nivelurile unei probleme sociale astfel: Nivelul problemei sociale Caracteristici Potențială Are toate caracteristicile unei probleme sociale, dar nu este formulată de către colectivitate ca o problemă. Nu este prezentă la nivelul conștiinței colective ca o problemă socială, dar în anumite condiții poate fi asumată conștient ca problemă. Latentă Este considerată de către
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale După cum s-a văzut, o problemă socială se poate plasa pe diferite niveluri: potențială, latentă, manifestă, centrală. Problema socială cunoaște o continuă dinamică: ea poate avansa pe scara de la potențialitate la centralitate, dar poate și coborî, părăsind starea de centralitate și regresând chiar la latență sau potențialitate. Convențional, voi numi numi trecerea „în sus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși sunt unele elemente ale acesteia. Este nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analiză a problemelor sociale, deși sunt unele elemente ale acesteia. Este nevoie de o structurare a metodelor deja existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
existente de analiză a problemelor sociale. Metodologia cercetării trebuie să aibă mai multe paliere. 1. Diagnoza problemei potențiale/actuale - în diagnoza problemei potențiale/actuale intră mai multe niveluri de analiză: a) identificarea problemei - delimitarea unui fenomen/proces care, actual sau potențial, afectează, într-un fel sau altul, viața colectivității, devenind o problemă pentru aceasta; b) determinarea magnitudinii problemei - pentru aceasta sunt utilizați indicatori care oferă o magine a problemei-stare: indicatori ai stării de sănătate, ai economiei, ai delincvenței, ai poluării, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemlor sociale. Analiza problemelor sociale include obligatoriu estimarea colectivă a problemei-stare: existența percepută a ei, estimarea dimensiunilor acesteia și gravitatea ei, poziția ocupată în sistemul de priorități. O asemenea analiză va trebui să identifice poziția în conștiința colectivă a problemei-stare: potențială (nu există o conștientizarea ei), latentă, maniestă, centralitatea ei. Toate stările subiective colective asociate trebuie identificate: atitudine pasivă de resemnare față de problemă, motivația/voința de a acționa. Trebuie luată în considerare aici și diversitatea conștientizării problemelor sociale - unele grupuri/segmente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
caracter ciclic, cu reveniri în fazele anterioare pentru a include un mecanism de feedback și corecție. Evaluarea trebuie făcută în toate fazele, dar într-un mod specific. Înainte de adoptarea strategiei, se face o preevaluare. Pe parcurs, se urmărește continuu eficacitatea potențială a strategiei, eventualele deficiențe de implementare a acesteia pentru corecție, explorarea continuă a alternativelor. Evaluarea finală - la sfârșitul unui ciclu de acțiune - este esențială pentru a se evita risipa efortului pe căi probate a fi slab eficiente sau chiar ineficiente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]