28,509 matches
-
greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt tot mai mult distinse cu grijă. În ultimele două decenii, în sociologia occidentală se poate remarca un proces de cristalizare progresivă a unei conștiințe critice vigilente față de tendințele de ideologizare tacită și manipulativă. Unul dintre rezultatele remarcabile ale revoltelor studențești din anul 1968 a fost declanșarea unei extrem de ascuțite critici ideologice a științelor sociale occidentale. Avertismentul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai precis ce ni se părea a fi „suspect” la ele: angajarea limitată, exclusiv sectorială (la nivelul unui grup sau subsistem), ignorarea punctului de vedere global, transsectorial al colectivității ca atare. O asemenea opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții morale și politice, ci chiar din interiorul acesteia, de pe poziții sociologice. Ignorarea consecințelor și semnificațiilor sociale mai largi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
importanță umanizării mijloacelor. Nu numai scopurile trebuie să fie umane, ci și mijloacele. Nu se poate realiza bunăstarea colectivității sacrificând, în procesul de producere a acesteia, bunăstarea și fericirea participanților. Umanitatea mijloacelor reprezintă pentru sociolog un scop în sine. Se remarcă aici încă o funcție a colectivității sociologice: aceea de a conduce orientarea transsectorială, globalistă și umanistă a activității sociologilor, de a preveni implicarea unilaterală în susținerea intereselor sectoriale, particulariste. Opțiunea statu-quo/Alternativetc " Opțiunea statu‑quo/Alternative" Cartea lui Aldous Huxley
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu cadă în capcana unei asemenea lupte pentru putere. El trebuie să împiedice transformarea polarizării cognitive (diferențele naturale de opinii din jurul alternativelor) în polarizare socială (diferențierea de interese și lupta dintre grupuri și persoane pentru putere). Peter H. Rossi (1970) remarcă faptul că apare adesea o diferență de puncte de vedere între conducătorii diferitelor programe sociale practice și cercetătorii științifici solicitați să le sprijine. Dacă rezultatele cercetării științifice sunt pozitive în privința eficienței respectivelor programe, relațiile cu specialiștii vor fi și ele
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incontrolabile, despre limitele de principiu ale activității sociale sunt de natură, în anumite contexte structurale, să genereze sentimente de frustrare, de neputință, de demoralizare (lipsa de sens a acțiunii), având drept rezultat accentuarea conflictelor și chiar blocarea acțiunii. Înțelepciunea populară remarcă faptul că, uneori, „creșterea cunoașterii înseamnă creșterea durerii”. Centrarea excesivă a sociologului practician pe problemele pe care sistemele le percep a fi nemanipulabile la nivelul lor- fie că acestea depind integral de nivelurile ierarhice superioare, fie că derivă dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
faptul că una dintre regulile fundamentale ale sociologiei aplicate se referă la necesitatea ca sistemul, membrii acestuia să fie atrași în procesul activ al planificării și realizării schimbării propuse de specialist. Eliot Jacques (1961), rezumând experiența sa de terapie socială, remarca faptul că este necesar să fie implicați în procesul terapeutic toți indivizii și grupurile care, în final, vor fi afectate într-un fel sau altul de schimbările proiectate; astfel, trebuie să ne așteptăm că suspiciunea și tensiunile dintre grupuri și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se gândește pe sine în termenii seriei naturale. Un asemenea mod de gândire este însă posibil (și eficient totodată) doar în condiții de stabilitate. Dimpotrivă, la civilizațiile din Europa și Asia, caracterizate prin dinamică în timp, totemismul lipsește complet. Există, remarcă Lévi-Strauss, o antipatie funciară între istorie și sistemele de clasificare cu ajutorul unor grupuri finite. Acolo unde diacronia învinge sincronia, devine imposibil să se interpreteze ordinea umană ca o proiecție fixă a ordinii naturale (Lévi-Strauss, 1970). Există o formă specifică totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adânca angajare socială și ideologică a acesteia, sub aparența obiectivității și a neutralității. Istoria este părtinitoare nu numai „în interior”, ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria războaielor punice, și nu cartaginezii; creștinii au înregistrat triumful creștinismului asupra păgânismului, și nu păgânii; spanioliiauspus povestea cuceririi statelor Mexic și Peru, și nu aztecii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul computațional, capabile să ofere adesea soluții adecvate la probleme cu un grad de complexitate care depășește cu mult posibilitățile raționale de tip clasic. Această schimbare de atitudine o găsim exprimată în cele mai diferite feluri. Suppes, în lucrarea citată, remarcă faptul că exigențele modelului clasic de raționalitate pot fi satisfăcute perfect de idioți cognitiv și moral. Fernand Vandamme (1987) sugerează o distincție între comportamentul inteligent al omului, fundat pe intuiție și aproximare, și comportamentul noninteligent al calculatorului, care raționează mecanic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Delegarea autorității de decizie ridică problema legitimării, analizată pe larg de Max Weber (1969). Pornind de la tipologia formulată de sociologul german, vom considera următoarele tipuri de legitimare a autorității: tradiția, charisma, criterii aleatorii mascate și delegarea autorității. Tradiția. Sociologii au remarcat cu surpriză faptul că, în toate colectivitățile umane, tradiția are o importanță deosebită. Există desigur o mulțime de explicații ale puterii de impunere a tradiției. În perspectiva dezvoltată aici, tradiția își evidențiază încă un aspect: ea poate fi înțeleasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Despre fiecare dintre aceste influențe se poate spune câte ceva. Desigur însă că o asemenea analiză este foarte superficială. Pluralismul nu face decât să generalizeze această situație elementară a interacțiunii, și anume a faptului că în toate găsim influența tuturor. După cum remarcă mulți oameni de știință, pluralismul reprezintă, în fapt, un nondeterminism. A spune că toate lucrurile sunt egal de importante înseamnă că nu poți găsi nici o explicație, în fapt. Se ajunge la un cerc vicios de genul: A este determinat în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diversifică, integrând sfera esteticii ambientale - arhitectură, grupuri sculpturale - sau artele așa-zise „minore” și decorative, în „vădit progres” (țesături, broderii, cusături naționale, ceramică, gravură, metaloplastie, mobilier). Când e spontan, dezinhibat, D. face constatări interesante (caricatura „este epigrama, umorul în pictură”, remarcă într-un text). Atent la toate generațiile de artiști, nu se abține să-și exprime opțiunea, preferințele, dar fără să ignore judecata dreaptă. Sunt prețuiți la justa lor valoare artiști „cu personalitate” din promoțiile „noi”, ca Th. Pallady („sobru și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
dreptul de a sili persoanele fizice, dacă acestea nu efectuează plata impozitului datorat la termenele și În cuantumul prevăzute de lege. Acest drept decurge din legea de instituire a impozitelor, care emană de la organele legislative ale statului. Este, Însă, de remarcat că dacă pentru impozitele directe obligativitatea plății nu suportă nici un fel de interpretare, unii economiști atribuie impozitelor indirecte un caracter benevol, facultativ, ceea ce presupune că suportatorii impozitelor indirecte apar În ipostaza de contribuabili numai În măsura În care achiziționează bunuri și servicii În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cheltuieli la nivel general pentru instrucție și siguranță publică, punerea În valoare a terenurilor, construirea și Întreținerea drumurilor publice, iar resursa financiară o reprezentau impozitele, plătite În special de proprietarii de pământuri. Din perspectiva problematicii abordate În lucrare, este de remarcat că momentul culminant al evoluției gândirii fiziocrate poate fi considerat apariția pe scena istoriei a școlii clasice engleze care a avut menirea de a corecta erorile mercantiliștilor și ale fiziocraților și de a da explicații pertinente diverselor fenomene și procese
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
22 45 de injustiție; atâta vreme cât statul nu le oferă un climat de siguranță și de normalitate, oamenii se apără singuri și pierd resurse Însemnate, materiale și de energie, În loc să le folosească pentru a-și dezvolta afacerile”40. Este interesant de remarcat, de asemenea, că regândind rolul de dorit al statului În viața economico-socială, John Stuart Mill a elaborat la rândul său și o concepție fiscală proprie, bazată pe câteva repere majore. În primul rând, În viziunea sa, impozitul reprezintă o povară
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nuanțele de interpretare, concepțiile clasice au pus bazele științifice ale abordărilor moderne În toate domeniile vieții economice și sociale. În acest sens, În cazul prelevărilor fiscale, afirmația anterioară este susținută de Karl Heinrich Rau44 care, Încă din anul 1837, a remarcat că impozitele, pe lângă funcția financiară au, indiferent dacă se dorește sau nu, funcții de natură economico socială. 44 A se vedea: Corduneanu C., op. cit., p. 92 48 Marea criză economică mondială din perioada 1929-1933 este fenomenul care a determinat schimbări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
că macroeconomia „pune accent pe politica economică, ea afectând consumul și investiția, dolarul și balanța comercială, elementele care determină modificări ale salariilor și prețurilor, politica monetară și fiscală, stocul monetar, bugetul, rata dobânzii și datoria națională”45. Totodată este de remarcat și faptul că gândirea economică modernă, Înglobând și problema impozitelor, a evoluat În jurul a două școli devenite celebre; adepții primei școli - cea keynesistă - fiind de părere că guvernul trebuie să se implice și să aibă un rol important În 45
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai eficace regulator. Totodată, susținătorii concepției monetariste consideră că activitatea trebuie să se desfășoare Într-un cadru organizat, având ca suport, alături de neintervenția statului, existența proprietății private și apărarea acesteia prin lege, precum și un sistem monetar stabil. Este, Însă, de remarcat că situația din ultimele decenii confirmă că majoritatea guvernelor, care au asumat această doctrină, au recurs la un volum chiar sporit de cheltuieli publice, urmărind, concomitent cu reducerea impozitelor, stimularea ofertei de bunuri și servicii și, implicit, diminuarea șomajului. În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1.3 Abordarea impozitelor ca sistem fiscal și locul acestuia În sistemul financiar (public) Considerat ca element al sistemului financiar public, impozitul face parte și din sistemul socio-economic global În toate tipurile de societate În care există. În acest context, remarcăm faptul că noțiunea de sistem este concepută, În general, ca „orice secțiune a realității În care se identifică un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, ființe sau grupuri interconectate printr-o mulțime de relații reciproce, precum și cu mediul Înconjurător și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
trebuie Însoțită, În mod firesc, și de un transfer al drepturilor de procurare a resurselor acoperitoare, inclusiv cedarea de către autoritățile centrale a dreptului de a Încasa anumite impozite În favoarea autorităților locale. Față de structurarea anterioară a sistemului financiar public, este de remarcat că În fiecare din cele două subsisteme un loc aparte revine relațiilor financiare ce privesc constituirea fondurilor bănești prin 66 prelevări fiscale sub forme ale impozitelor, taxelor și altor contribuții obligatorii care alcătuiesc un subsistem denumit generic și subsistem de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sistem complex, alcătuit dintr-un ansamblu de componente legate organic incluzând nu numai formele impozitelor practicate Într-o țară sau alta, ci și elementele tehnico-funcționale, cum sunt: materia impozabilă; subiecții sau actorii sistemului fiscal; asieta, etc. De asemenea, este de remarcat, În acest context, că Însăși materia impozabilă, reprezentată de venituri, averi, activități, constituie un element complex, și cuprinde, la rândul său forme specifice ale veniturilor și averilor dobândite de către contribuabili. În ceea ce privește actorii implicați În funcționarea sistemului fiscal, se poate aprecia
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fi concepută ca un sistem ce Înglobează și concepte, principii, metode și o multitudine de elemente tehnice (materie impozabilă, cote, subiecți, surse) Între care se manifestă conexiuni apărute pe fundalul proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor 70. Totodată, este de remarcat faptul că fluxurile financiare corespunzătoare prelevărilor fiscale, prelungite prin cele de finanțare a cheltuielilor publice, provin dintr-un ansamblu numeros și variat de impozite a căror structură a evoluat În timp și spațiu până la sistemele complexe de impozite (fiscale) din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
abordate fie din perspectiva naturii impozitelor predominante, fie din cea a intensității presiunii fiscale. Prin prisma acestor două criterii, apare posibilă aprofundarea observațiilor asupra sistemelor de impozite, sub diverse aspecte. 70 Ibidem, p. 22 70 Pe de altă parte, se remarcă și faptul că sistemul fiscal nu este de tip Închis (caracterizat numai prin relații interne Între componentele sale), ci are un caracter deschis. Funcționarea sa implică existența relațiilor externe, semnificând interdependența dintre sistemul fiscal și mediul economic, care acționează asupra
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care mai considera că proprietatea este o negare a egalității. Or, un impozit universal, care ar lovi chiar și persoanele lipsite de orice resurse, nu ar rezista În nicio societate, decât dacă s-ar reveni la egalitatea primitivă. Este de remarcat, de asemenea, că și la Începutul secolului al XXlea, doctrina socialistă a propus un impozit unic pe venit, cu un caracter puternic progresiv, prin care să se egalizeze veniturile, dar practica din țări socialiste s-a Îndreptat spre impozitele pe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1977. În același interval, ponderea impozitului pe profit s-a redus În medie pe O.C.D.E., de la 9% la 7,4%, iar cea a impozitelor pe avere s-a redus În medie pe O.C.D.E., de la 8% la 6%. Trebuie remarcat 99 Idem, p.449 104 faptul că În 1977, În țări precum Noua Zeelandă, Danemarca, Finlanda, Australia și Suedia, contribuția impozitului pe veniturile persoanelor fizice la formarea veniturilor fiscale era mai mare de 40%. Demn de remarcat apare și situația din
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]