29,398 matches
-
de frângere a unui echilibru ce nu-și dovedise până atunci prin nimic fragilitatea. Meritul scriitoarei este acela de a sintetiza, în doar câteva pagini, existența unui personaj, cu toate dramele, nostalgiile și ratările lui, de a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a smulge vălul pentru a ajunge la fața nevăzută, ascunsă a adevărului. Într-un stil sobru, concis, lipsit de orice sentimentalism, prozatoarea investighează fibrele cele mai
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
de a etala firea, istețimea și vorbirea personajelor sale atrag simpatia cititorului. În același mediu rural crește și evoluează și eroina povestirii Lunatecii. Rod al unei iubiri romanțioase, dar nefericite între doi tineri fugiți în lume, ea este urmărită de destinul tragic al părinților, care îi alimentează neliniști și aspirații nelămurite, provocându-i sfârșitul tocmai când era pe punctul de a scăpa de vraja fantasmelor trecutului. Mai important este romanul biografic Momâia (1947), în care sunt urmărite viața și faptele unui
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
la bătrânețe, personajul este strivit, simbolic, de propria-i statuie. O idee deficitară despre viața individuală, neșansa, ingratitudinea și uitarea semenilor, căderea în deriziune par să anuleze sensul unei existențe aproape exemplare, sfârșitul fiind mai degrabă un simbol al tragismului destinului celor ce trăiesc pentru alții. Acțiunea romanului este redusă, ponderea deținând-o convorbirile, lecțiile, pledoariile și istorisirile pilduitoare. Scriitura este comună, uneori cu emfaze didactice, dar izbutește să transmită căldura unui spirit atașat profund de ideile sale morale și melioriste
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
realitățile umane și politice acea atitudine eliberată de toate tradițiile și autonomă pe care lumea modernă, așa cum o știm, a fost clădită. A. Golopenția se îndepărtează de poziția parțial neohegeliană a lui Hans Freyer, punând sub semnul întrebării existența unor destine predictibile ale popoarelor și națiunilor. Ontologia dezvoltată în lucrările sale este una activist-indeterministă, opusă celor ce par să fie implicite rămășițe idealiste în sociologia savantului german. Din perspectiva viitorului geopolitician român, știința se transformă, în noua epocă, într-un instrument
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dintre state, luptă în care nimic nu este hotărât dinainte. Geografia, relațiile internaționale, minoritățile etnice etc. sunt toate forme ale realității, ce trebuie înțelese și integrate într-un flux constant al informației și acțiunii - transformare sau prezervare - pentru binele statului. Destinul, alegerea din exterior sau din interior a unei etnii sau elite nu sunt atât de importante în viziunea sociologului român cum este supraviețuirea statului, aceasta fiind una dintre problemele pragmatice cele mai presante ale elitei românești interbelice. Știința este parte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
I. (1981). Metode și tehnici de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, și Holt România, Iași: Lumen, 2, 203-208. Cojocaru, D. (2003b). Repere ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și istorie literară”, „Buletinul Universității «Al.I. Cuza»”, „Echidistanțe”, „Dacia literară”, i-au apărut recenzii și articole în care sagacitatea analistului e dublată de voința de a conferi discursului un suport de trimiteri erudite. A mai semnat S. Hrimiuc. Un destin ingrat a vrut ca acest om integru, de o înțeleaptă reflexivitate, să nu-și ducă la capăt mai nici unul dintre proiecte. Teza de doctorat, prinzând în acoladă receptarea poeziei eminesciene în epocă, nu a apucat să o încheie. Lexiconul căruia
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
mică. Cu sau fără devieri de vreun fel oarecare de la modul clasic, poezia lui H. transfigurează original peisajul și emblemele pământului natal, transmite în tonuri subtil nuanțate vibrația unui suflet mereu fascinat de icoanele copilăriei, mereu înfiorat de înțelesurile unui destin al comunității și de rezonanțele călătoriilor în lumea culturii. Ion Horea continuă nu pe mesianicii ardeleni (Goga - Cotruș) [...], ci lirismul elegiac al lui Iosif. El se desparte astfel de alți poeți veniți din lumea țărănească (Al. Andrițoiu, Ion Brad, Ion
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
semi-absenței, VR, 1982, 8; Aurel Sasu, Anton Holban: o filosofie a refuzului, DFC, 241-262; Al. Călinescu, Holbaniana, CL, 1983, 12; Anania, Rotonda, 84-102; Nicolae Florescu, Profitabila condiție, București, 1983, 132-165; Trandafir, Dinamica, 205-220; Silvia Urdea, Anton Holban sau Interogația ca destin, București, 1983; Mariana Vartic, Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Vlad, Lectura rom., 60-64; Nicolae Manolescu, Holbaniana, RL, 1984, 12; Dan C. Mihăilescu, De patru ori Anton Holban, ST, 1984, 2; Zamfir, Cealaltă față, 82-91; Mihai Mangiulea, Introducere
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
moment dat se va face referință la virtuțile lui Aristotel, la eroii ideali, paradigmatici și la alte aspecte etice ale persoanei. Tipologia zodiacală Teoretizarea și practica caracterizării tipologice se întâlnește în aproape toate culturile istorice, fiind corelată cu astrologia și destinul. Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie de ființe supranaturale decid la naștere felul în care va decurge viața omului, așa cum sunt ursitoarele în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
face referință la virtuțile lui Aristotel, la eroii ideali, paradigmatici și la alte aspecte etice ale persoanei. Tipologia zodiacală Teoretizarea și practica caracterizării tipologice se întâlnește în aproape toate culturile istorice, fiind corelată cu astrologia și destinul. Noțiunea explicită de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie de ființe supranaturale decid la naștere felul în care va decurge viața omului, așa cum sunt ursitoarele în folclorul românesc. Destinul individual
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de destin (soartăă s-a schimbat treptat de-a lungul istoriei, dar ea este foarte veche. În multe culturi o serie de ființe supranaturale decid la naștere felul în care va decurge viața omului, așa cum sunt ursitoarele în folclorul românesc. Destinul individual a fost multă vreme corelat cu astrele, cu configurația orientării corpurilor cerești, a planetelor mai ales, în momentul începerii vieții cuiva. Astrologia babiloniană și egipteană este una dintre marile contribuții la istoria culturii a acestor civilizații, alături de alchimie. Treptat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
așa cum era descris cosmosul în Fizica lui Aristotel, iau sub oblăduirea lor oamenii ce se nasc în perioada în care domină firmamentul, imprimă anumite trăsături temperamental-caracteriale, moduri de comportament, hotărăsc tipul de parteneri favorabili și nefavorabili și mare parte din destinul secvențial, cel al evenimentelor vieții, inclusiv finalul acesteia. Anul începea în luna martie (Haman, 2004; Dorian, 1993Ă. Luna martie e dominată de planeta Marte și de zeul Marte (Ares, la greciă, care era zeul războiului. Animalul reprezentativ al acestuia este
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Diferențierea se face prin perioada ascendentă sau descendentă a zodiei, apoi prin conjuncția între planete și, în sfârșit, prin suplimentul pe care îl introduc ziua și ora nașterii, ba chiar și locul. Interesant este că interpretarea zodiacală a caracterului, a destinului și chiar a aspectelor faste și nefaste ale desfășurării vieții oamenilor pe zile și săptămâni s-a păstrat în zona populară mult după ce concepția ptolemeică a cosmosului a căzut și orice suport „științific” nu a mai putut fi invocat. Pentru
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a aspectelor faste și nefaste ale desfășurării vieții oamenilor pe zile și săptămâni s-a păstrat în zona populară mult după ce concepția ptolemeică a cosmosului a căzut și orice suport „științific” nu a mai putut fi invocat. Pentru corelația cu destinul, semnificative sunt cele scrise în Cetatea Soarelui de către Campanella (1959Ă în secolul al XVI-lea. În cetatea ideală, procrearea este planificată strict și științific, în conformitate cu influențele planetelor, pentru a se naște doar oameni sănătoși și cu un destin bun. Tinerii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corelația cu destinul, semnificative sunt cele scrise în Cetatea Soarelui de către Campanella (1959Ă în secolul al XVI-lea. În cetatea ideală, procrearea este planificată strict și științific, în conformitate cu influențele planetelor, pentru a se naște doar oameni sănătoși și cu un destin bun. Tinerii cărora li se permite să aibă copii sunt numiți procreatori. În zilele noastre, astrologia persistă în revistele populare, la radio și televiziune, anunțând fiecăruia, în funcție de zodiacul său, șansele în săptămâna sau ziua care începe. Există, desigur, și alte
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult, evitând excesul. Ea e posibilă prin decizia liberă a omului, ceea ce presupune o anumită libertate de autodeterminare, de autoformare. Aristotel abordează tema virtuților în perioada scrierii și reprezentării marilor tragedii grecești, în care se considera că omul e supus destinului, care își pune amprenta nu doar pe firea sa - ca în zodiac -, ci și asupra evenimentelor din istoria vieții sale. Cetățeanul polisului caută să se autoconducă. Omul virtuos este capabil de alegere liberă, iar această observație nu se face în raport cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
oamenilor ce trăiau la Atena și care cooperau pe baza simțului lor comun. Pentru omul real, eroii de literatură, de ficțiune pot fi modele educative, de formare a propriei personalități, uneori prin identificare, alteori prin contrast sau prin meditații asupra destinului în diverse împrejurări. Romanele Europei au subiecte și eroi mai aproape de viața de zi cu zi decât legendele biblice, la fel cum portretele pictate sunt diferite de icoane și de scenele mitologice. Ele s-au prezentat ca o țesătură de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și semizeii din legendele și poveștile lor aveau caractere puternice. Apar apoi eroii de epopee, de dramă și comedie, la fel și cei din istoriile ce începeau să se scrie. În Europa, literatura romanescă a impus multiple modele caracteriologice cu destine particulare, dintre care pot fi enumerați: Doamna Bovary, Julien Sorel, Oblomov, Ana Karenina, Nora, precum și eroii teatrului lui Shakespeare și Molière, ale romanelor lui Balzac și Dostoievski. Pe lângă descrierea moravurilor și a particularităților de caracter, romanele, operele de ficțiune evidențiază
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
universalismului pur al eticii formaliste a lui Kant, personalismul etic concepe persoana drept existență individuală exemplară, care nu apare decât o singură dată. E vorba de o persoană reală, afectivă, ce iubește și se implică în relații, inserându-se în destinul moral al altora, participând la meritele și culpabilitatea lor, dar omul e ființă morală nu în calitatea sa de ființă biologică, ci în cea de ființă spirituală, ce își întemeiază acțiunile pe valori. Inteligența nu caracterizează omul așa de pregnant
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ȘI PATOLOGICE Repere personogenetice fundamentale Personalitatea umană reprezintă un concept operațional care definește omul în sfera disciplinelor psihologice. În realitate, ea se corelează ființei umane conștiente de sine, cu un eu autentic ce se manifestă ca atare, care are un destin unic și poate fi descrisă ca o structură bio-psiho-socio-spirituală. Aceasta reunește: - principiul vital (interacțiunile din care a luat naștere ființaă; - principiul rațiunii (reperele cunoașterii și înțelegeriiă; - principiul conștiinței (capacitatea de autoreflexie și de reflectare a lumiiă; - principiul transcendenței (capacitatea de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de reacționa într-o manieră specifică. În ansamblu, sunt deci condiționate de predispoziții biologice și experiențe de cunoaștere și învățare și structurează un model personal de percepție, gândire, afectivitate și adaptabilitate. Atunci când sunt maladaptative, iar manifestările psihocomportamentale corespondente amprentează constant destinul individual, suntem pe teritoriul personalităților patologice. Descifrarea originii omului rămâne un major deziderat antropologic, în sensul că suntem creația lui Dumnezeu, iar pământul poate fi raiul - sau iadul - unei alte lumi. Sorgintea extraterestră postulează faptul că oamenii sunt urmașii născuți
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stabilită o corelație pozitivă între memoria de recunoaștere din primii ani de viață și QI de la vârste mai mari (McCall și Carriger, 1993Ă. Factorul inteligență rămâne însă o variabilă relativă, condiționată de educație, interacțiunile sociale și culturale care amprentează decisiv destinul personalității normale și patologice. Din perspectivă developmentală, se consideră că există trăsături ale personalității, dominant moștenite, care nu se modifică în timp, iar pe de altă parte, pentru diferențele structurale interindividuale nu pot fi confirmate, ci doar sugerate repere predictive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
însăși modul de a fi al lumii, în sensul că totul are un rost, iar durata existenței persoanei conștiente - de sine și de lume - este limitată; de aceea, individul aspiră mereu la altceva, la o altă realitate, nelimitată. Astfel, împlinirea destinului personal coincide cu sfârșitul ființării sale. Limitele impuse de ordinea realității obiective pot fi acceptate, ocolite sau negate de către om, care se „răzvrătește” și se structurează patologic pentru a se putea adapta sau pentru a-și păstra identitatea. Adaptarea la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
structurală, de identitate cu sine organizată în jurul sinelui, a Eului său, exprimată prin trăsături care-l identifică și îl diferențiază de ceilalți, care integrează durata propriei biografii într-o exprimare personală proprie, într-o concepție despre lume, particulară care structurează destinul personal. Pe de altă parte se plasează manifestările curente, implicarea în evenimente, reacțiile circumstanțiale ce sunt derulate în situații date, ce durează mai mult sau mai puțin. Axa I indică perturbări ale acestor comportamente circumstanțiale care determină pentru o perioadă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]