29,295 matches
-
tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului. Căci nostalgia paradisului nu mai e dorul de casă sau dorul de țară din această lume, ci dorul de patria cerească a spiritului nemuritor. Ideea paradisului, adică a unui loc care a fost sau care va fi al fericirii veșnice, e universal omenească. Fie ca formă anteistorică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului. Căci nostalgia paradisului nu mai e dorul de casă sau dorul de țară din această lume, ci dorul de patria cerească a spiritului nemuritor. Ideea paradisului, adică a unui loc care a fost sau care va fi al fericirii veșnice, e universal omenească. Fie ca formă anteistorică privind începutul lumii, fie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de lume și dincolo de moarte. Din omenesc cum era, el devine un sentiment fundamental religios al supranaturalului. Căci nostalgia paradisului nu mai e dorul de casă sau dorul de țară din această lume, ci dorul de patria cerească a spiritului nemuritor. Ideea paradisului, adică a unui loc care a fost sau care va fi al fericirii veșnice, e universal omenească. Fie ca formă anteistorică privind începutul lumii, fie ca formă postistorică privind sfârșitul ei, fie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mizeriei terestre numai ca un provizorat, din care suntem destinați să ieșim prin moarte. Fie că își prelungește antenele spre vârsta de aur de la începutul istoriei omenești, fie că le îndreaptă spre finalul ei transfigurat în veșnicie, nostalgia paradisului e dorul de-a înfrânge distanța blestemată de la imperfecțiune la perfecțiune și de la moarte la nemurire. Torturat de această antinomie a existenței, geniul omenesc n-a descoperit alt mijloc de ieșire decât creațiile de civilizație și de cultură. Opere care aparțin numai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
echilibru e rezultatul unui act eroic de renunțare. Ideea e lămurită în strofa următoare, unde renunțarea apare ca o desăvârșită impasibilitate, ca o plutire suverană peste patimile ce zac în voluptatea cărnii: Nu simt astfel nici junghiul dezbinării. Nici jugul dorului și nici fierbintea Crucificare a împreunării, Ci pururi zămislesc numai cu mintea. Dragostea erotică e considerată ca o „crucificare”, ca o răstignire cu sens întors față de cel creștin, ca o prăbușire în abisul morții, înfrîngerea ei prin renunțare și prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
v-ați certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă Nu știu coasă ori descoasă (bis) Dar la lacrimi știu că
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu avionu' Team frănit cu biberonu'. Am o capră, n-am o sută Dar mi-e drag că mă ascultă. Dacă nu m+ar asculta, Altă capră mi-aș căta Și pe tine te-oi lăsa. A-așa-i capra dorului Ca la Capu-Satului. Astă capră ce-o joc eu Și-o jucat-o moșu meu, Moșul meu cu comanac. Ș i-o jucat pân-o crăpat. Am o capră jucăușă Stă ascunsă după ușă. Am o capră democrată Desculță
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de mediul de proveniență al copilului 6. De la vârsta de 4 ani, copiii încep să dea răspunsuri, în special, căutând să definească cuvântul auzit. Răspunsurile la această vârstă sunt de multe ori incerte, fără legătură, iar la cuvintele abstracte „moarte”, „dor”, „om”, răspund prin „nu știu”. Legăturile sunt concrete și apropiate. Laura, în vârstă de 4 ani - cu despicătură labio-maxilo-palatină unilaterală completă congenitală - răspunde la cuvântul „mușcă” cu cuvântul „fluier”, deoarece în exercițiile de suflu în cabinet fluierul era ținut în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mușcă - câine; dor-om; bucurie-casă. De la vârsta de 5 ani răspunsurile încep să fie mai adecvate și timpul de răspuns mai scurt. Gheorghiță - spune la pasăre - zboară, spontan și fără timp de gândire, la mușcă - cățel, la om - tata; la dor - nu știu. La subiecții noștri deosebirile intervin în funcție de reeducarea fonetică. De la 5 ani și 6 luni la 6 ani se obțin răspunsuri concrete în mai mari proporții, iar la 7 ani răspunsurile fac apel la referiri mai îndepărtate - formulează propoziții
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în urma căreia trecutul se contopea cu prezentul, încercând să făurească continuitatea istorică prin transpunerea în viața actuală a eroilor din istorie. În perspectiva aceasta, cunoașterea Transilvaniei devenea o îndatorire cetățenească: Cine a fost cândva în Transilvania, acela îi va duce dorul. Pe lângă efectul copleșitor al bogățiilor naturale fără pereche, acolo ne vom umple ființa cu savoarea inconfundabilei vieți strămoșești a ungurimii. Prin Transilvania vom cunoaște și destinul milenar ungar. Vom înțelege veșnica luptă de autosacrificare, pe care, în decursul istoriei sale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în sfera „recitativului” decât a scenei propriu-zise;„înscenarea” este simplă, dialogul, replica au roluri minore. Mituri: 1. mitul etnogenei; 4. mitul marii călătorii (=moartea); 2. mitul pastoral; 5. etc. 3. mitul erotic; Teme, motive: 1. comuniunea om Ț natură; 8. dorul; 2. jertfa pentru creație; 9. jalea; 3. moartea; 10. înstrăinarea; 4. viața; 11. revolta; 5. iubirea; 12. ireversibilitatea timpului; 6. binele; 13. aparența înșelătoare; 7. răul; 14. etc. Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ori Ț aproape obsesiv Ț se numește laitmotiv. Se poate vorbi de motiv(e) literar(e) al(e): 1. unui scriitor: la M. Eminescu: lacul, teiul, codrul, plopul, floarea albastră, izvorul, marea, luna, luceafărul, soarele, stelele, visul, somnul, îngerul, demonul, dorul, etc. 2. unei opere literare: la F. M. Dostoevski, în „Frații Karamazov”, motivul dublului, bastardului etc. Alte motive; de urmărit: 1. circulația unui motiv în literatura română și cea universală; 2. modul deosebit în care este abordat și dezvoltat motivul; 3
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești; - este o poezie de instinct vital;sunt caracterizate prin intensitate, sinceritate și prospețime; - trăirea sentimentului de bază (iubire, ură, dor, etc.) este totală (încât e poate vorbi de o jale totală, o tristețe totală etc.);dau glas celor mai profunde sentimente : dragoste, ură, speranță, etc.; - dovedesc cunoașterea sufletului omenesc, a psihologiei; -demostrează că sufletul românului nu este superficial, nu este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deosebite (!! dar lipsite de înzestrare excepțională); - sunt create pe baza sentimentelor pe care le exprimă; (!!) sentimentele par filtrate de un proces de gândire superior; - sunt legate de trecutul istoric și de întreaga experiență a poporului; - sunt specifice numai folclorului românesc; - dorul (cuvânt intraductibil, polisemantic - specific românesc) apare în toate doinele; el rămâne aceeași permanență a vieții omului; - se asociează aceluiași cadru natural: vegetație, izvoare, relief; dar este infiltrat într-un proces de gândire superior; astfel arderea sufletească este mai intensă;doinele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
baza unei personificări; sau sugerează sentimentul de bază despre care se va vorbi în doină; - deși eminamente lirică, doina trădează genul printr-o oarecare undă narativă; prin câteva verbe genial plasate, ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ni se conturează o minusculă „poveste”, o motivație a dorului care constituie elementul central esențial din doina respectivă; de aceea i se mai spune adeseori și „cântec povestitor”, „cântec ceremonial”. Tematica doinelor este legată tot de felul sentimentelor: - doina de dor; doina de jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
și negativ; între inteligență și forța fizică brută (care este și brutală);din această înfruntare, lumea binelui iese întotdeauna învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele răului: zmeul, scorpiile, baba cea rea, Muma Pădurii, balaurul, etc.); de regulă ele sunt fantoșe abstracte
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
către preaiubită, de mare îndrăzneală erotică pentru acele vremuri, îndrăzneală devenită curentă peste aproape un secol. Și pentru ilustrare și amuzament îl voi cita întocmai din Dimineața poeților: "Aleargă, suflet, aleargă,/ La soția ta cea dragă,/ Căci te-așteaptă cu dor mare,/ Ca să-i duci a mea suflare./ Gîndule, mergi și-i vestește/ Că iubitul ei sosăște,/ Spune-i să se descernească/ Și să nu mă mai bocească./ Du ochilor drept vestire/ A plînsului contenire,/ Du guriței bucurie/ De sărutări cu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
supuși focului mistuitor al iubirii, plini de oh-uri și suspine. Pentru a-și cuceri aleasa inimii întregul univers este erotizat. Dorind să impresioneze, să-și afle loc în inima celei crude, aflat în lungă priveghere își afirmă jalea și dorul, dar și căiala, mustrarea și dojana însumate, ultimele de natură morală. Mereu în suferință, se dă jertfăi, rob, sperînd milostivire. Resemnîndu-se, iubirea răscumpără totul; ca-n Scrisoare către Zulnia, poem considerat de Eugen Simion complex și profund și pe care
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
atât de multe încât la un moment dat îți vor intra ca un microb în sânge și, când nu vei mai auzi fraza Corespondentul nostru X este la fața locului și ne oferă ultimele amănunt, îți va fi teribil de dor de ea. 10.1. Emoțiile de care nu scapi niciodată Studenții mei de la Facultatea de Jurnalism se plâng că au emoții când simulăm transmisiuni în direct în fața clasei. Noi nu suntem obișnuiți cu asta!, îmi spun, oferindu-mi o justificare
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
platoniciene, si, într-un articol din 1928, declara, folosind o expresie voit paradoxala: Cunosc însă nepregetul că singura viața; singură sănătate, liniștea dincolo-luminătoare a sufletului. Singură noutate, un gând preexistent și regăsit: nu ca termen unui mers necesar, ci că dor al memoriei înfiorate [s.n.]21. O nuanță se cuvine a fi subliniată aici: de un act de reminiscența se vorbește în acestea rânduri, doar că realitate pe care ne-o dezvăluie astfel nu este cea a arhetipurilor platonice ideale, pentru
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a lor; complexul de proveniență se manifestă fie prin nostalgie, dor de părinți, tristețe, dorința reîntoarcerii în familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; comportament revendicativ
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
niște obligații ale profesiei de interpret care țin de etica profesională. Textul muzical trebuie redat cu acuratețea și obiectivitatea cerute de creatorul său. Dar viața partiturii, fluxul său emoțional, tensiunile sale sugerate prin convențiile partiturii sunt ale interpretului. Există un dor nevăzut între interpret și creator, fiecare visând să se împlinească prin celălalt cu dimensiunea care deocamdată îi lipsește. De aici un dialog continuu între două sensibilități care tind să se împlinească împreună. E sentimentul unuia că a întâlnit o muzică
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
că suntem separați de izvorul vieții și pelerini spre moarte. Înțelegerea corectă a păcatului ne ajută ,,să conștietizăm că În afara comuniunii cu Dumnezeu ne ratăm vocația noastră autentic umană, iar perspectiva definitivă a morții ar putea să trezească În noi dorul după Dumnezeu”6, adică după izvorul vieții și nevoia de a ne schimba Întreaga atitudine existențială și nu doar schimbarea comportamentului sau a atitudinii morale. Începutul mântuirii sufletului se realizează prin izbăvirea de păcate. Omul nesăbuit moare În păcatele lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]