30,256 matches
-
după promulgarea Legii rurale din 14/26 august 1864, prin care au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol peste 400.000 de familii de țărani, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. El a fost așteptat de 6.000 țărani care au venit să-i mulțumească, fiind întâmpinat de șase bătrâni care l-au primit cu pâine și sare, precum și cu un berbec împodobit cu panglici tricolore. El și-a continuat activitatea
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
nu are nici un ban. Cămătarul la care apelase printr-un mijlocitor pentru a se împrumuta se dovedise a fi chiar Harpagon. Cel care găsește soluția este La Fleche, valetul lui Cleante, care-i fură bătrânului caseta cu bani îngropată în grădină. Înnebunit, Harpagon își amenință servitorii și îl cheamă pe procuror. Jupân Jacques (bucătar și vizitiu) care nu-l poate suferi pe Valere, aruncă vina asupra lui. Luat din scurt asupra "crimei" sale, Valere crede că este vorba de dragostea ascunsă
Avarul () [Corola-website/Science/300213_a_301542]
-
care îi dădeau banii. Rasputin avea reputația că păstrează cutii cu părul virginelor cu care a a avut relații intime. Când casa în care a locuit a fost dărâmată în 1977, autoritățile au dezgropat câteva cutii cu păr îngropate în grădină.
Grigori Rasputin () [Corola-website/Science/300212_a_301541]
-
4, Ioan Milea, Tribuna, nr.15/ 12 aprilie 1991, Al. Pintescu, Poesis, 1991, Traian Ț. Coșovei, Contemporanul nr. 42/ 18 octombrie 1991, si in volumul Hotel Urmuz, Editura Călăuza, 2000, pp. 100 - 102, Alexandru Pleșcan, România literară, „Postmodernist pierdut în grădina”, România literară 24, nr. 47 /21 noiembrie, 1991, p. 10, Traian Ț. Coșovei, Contemporanul, 1992 (ianuarie), 1992 (octombrie), Alexandru Pintescu, Poesis nr. 11 - 12 / 1991, p. 5, si nr. 1 / 1992, p. 5, Cornel Munteanu, Steaua, 1992, Bucur Demetrian Ramuri
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
maghiari și 24 (3,8%) de alte naționalități -, iar în 1910, 610 persoane. În prima parte a secolului XX satul se prezenta ca o așezare rurală răsfirată, constituită din gospodării situate la distanțe relativ mici unele de altele, separate de grădini. În cazul localității Pețelca structura și textura vetrei au fost impuse de relief în proporție covârșitoare. Astfel, fiind situată doar pe versantul din stânga Mureșului, gospodăriile au fost ridicate numai pe porțiunile mai netede, pe suprafețele care asigurau o relativă stabilitate
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
însemnată a satului. Astfel prin 1925 un număr de circa 20 de familii au plecat în Banat și în Dobrogea. După al doilea război mondial, alte câteva familii au plecat în Banat, unde se formase localitatea Sălciua Nouă. Culesul din grădina de acasă După ce se cosea și se usca otava, se culegeau prunele, o parte, cele grase, se puneau la uscat pe coșer pentru făcutul zamei, altă parte, prunele albe, brodoline și bistrițe, se băgau la cadă pentru făcutul țuicii. Femeile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
19 de armata sârbă. Iar cand sârbii au fost nevoiți să plece au luat toată mobilă cu ei. În 1924 castelul a fost demolat iar pe locul liber sau construit case. Castelul a fost situat pe locul următoarelor case : În grădina caselor cu nr 214 (acum cămin) până la casa cu nr.287 și în locul caselor 304 -315, iar în locul casei cu numarul 315 a fost un beci foarte mare, unde puteai să intri cu căruță. În 1924 castelul care avea și
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
pentru o perioadă locul de reședință a voievozilor români din Maramureș. In acea vreme a fost ridicată o fortificație pe malul înalt al Izei, dinspre miazăzi, cercetată cu ocazia săpăturilor arheologice din 1984 conduse de Radu Popa pe locul numit Grădina lui Cârlig și o biserică din piatră în lunca Izei, ale caror ruine se mai pot vedea și acum. De aici a plecat în 1359, împreună cu oștenii săi cei mai de seamă, voievodul Bogdan către Moldova. În 1365, localitatea împreună cu
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
valea lui Ban și valea Alunului, în Valea lui Dancu sau în Dealul de Sus. Pe aceste dealuri se dezvoltă bine prunul și se află numeroase plantații. Cireșii, nucii, perii sau merii cresc izolat sau sunt plantați de către localnici în grădini și locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
la comuna Drăgănești. În comuna Drăgănești se află conacul Șerban Cantacuzino (1658, cu transformări în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul de reședință. Tot în Drăgănești se află și (1655), aflată în grădina lui Vasile Mihai, clasificată ca monument memorial sau funerar de interes național. În rest, alte șaisprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
vine de la denumirea pârâului Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum, cale”. Numele satului Ogretin se crede că provine de la „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
Drajna care o străbate de la nord către sud și care derivă din două cuvinte slavone: "draj" care inseamnă „râu repede, energic” și "dolojna" care înseamnă „drum, cale”. Numele satului Ogretin se crede că provine de la „o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradiște, apoi a primilor moșneni drăjneni care au deținut și pământul din satul Ogretin care a fost înființat mai târziu de Dragomir Comișel, fratele lui Stan Sutașul, ambii din familia Pânteștilor din Drajna. Comuna se
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
spune că în jurul acestui schit au început să se stabilească români din Transilvania, care cereau adăpost călugărilor, astfel formându-se un mic cătun. Lapoșul este însă atestat documentar mult mai târziu, în anul 1607. Însă pe aceste meleaguri își avea grădinile și livezile Doamna Neaga, fiica lui Vlaicu Tatrul, Clucerul din Cislău, și soția lui Mihnea Turcitul, domn al Țării Românești între anii 1577-1583, 1585-1591. Doamna Neaga era stăpâna comunelor Rusovat, Cislău, Lapoș, Tisău, Grăjdana, Sarate, Valea Scheilor. Prin faptul că
Comuna Lapoș, Prahova () [Corola-website/Science/301686_a_303015]
-
stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu 133 stânjeni și 48 stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Terenul expropriat este de 20 iugăre 581 stânjeni, pentru care se fixează o despăgubire de 800 lei/iugăr arabil, 500 lei/iugăr pășune și 1000 lei/iugăr fânaț. Au rămas în proprietatea bisericii lăcașul de cult, casa parohială cu o grădină de 264 stânjeni, cimitirul de 110 stânjeni și 2 iugăre 993 stânjeni de pădure . Decizia de expropriere nu a fost pusă în aplicare imediat și, o vreme, reprezentanții bisericii luterane au continuat să declare averea și să plătească impozit. Preotul
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
averea mobiliară pentru echivalent din 1929, preotul paroh George Vamoș precizează că, în intravilanul satului Giacăș, biserica deține o casă parohială cu curte de 234 stânjeni, un lot cu biserică de 39 stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir, în punctul La ulmi, de 800 stânjeni, un teren arabil de 1004 stânjeni, aflat în locul numit În groapa viilor. Cele mai multe loturi le avea în punctul În poiană
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
și 1290 stânjeni și 6 loturi pentru fân de 5 iugăre 167 stânjeni, 1 iugăr 900 stânjeni, 594, 359, 730 și 1054 stânjeni. Din totalul făcut de preot aflăm că pentru 8 iugăre 1370 stânjeni arabile, 1 iugăr 266 stânjeni grădină și 11 iugăre 1200 stânjeni fâneață plătea impozit. Era scutite de impozite cimitirele, biserica și casa parohială, adică 1 iugăr 692 stânjeni . Un inventar realizat de preotul George Vamoș în 3 octombrie 1928, arată numărul redus al obiectelor bisericești deținute
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Stănescu”. Altele șase sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare, diverse cruci de pomenire din piatră: una din 1742 aflată la intrarea în biserica „Cuvioasa Paraschiva”; alta din 1722 aflată la marginea de nord-vest a satului Ghinoaica; două aflate în grădina lui Nicolae Cătescu din Ungureni una din secolul al XIX-lea și alta din 1732; una din 1635, aflată „la Greci”; și una din 1694, strămutată pe proprietatea lui Nicolae Guțu, la cramă (ambele în satul Vadu Săpat). Ultimul obiectiv
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a unui fildeș de „"Mammuthus primigenius"” ; Racovița Grădina lui Cărțăoaia. În anul [[1972]] localnicul Lupea Cornel a găsit în taluzul drumului care secționa panta unui promontoriu, la baza căreia cele două pâraie Valea Lupului și Valea Bisericii se unesc pentru a se vărsa în Olt, un cioplitor unifacial
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
care traversează șanțul ce înconjoară clădirea. În parcul Castelului Kemény se află Masa Helikon, o masă sculptată în anul 1935, în memoria lui Aladár Kuncz, de arhitectul și scriitorul Károly Kós, membru și el al Cercului Helikon. În jurul mesei din grădină erau ținute în fiecare vară evenimentule cercului Helikon. Se poate citi următorul: ""...masa de piatră de la castelul Kemeny din Brâncovenești, unde se întâlneau între cele două războaie cei de la Revista Erdelyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
au răsculat sub conducerea lui Iosif Buda și a preotului Ion Florea, participând la atacul împotriva Cetății Deva, unde se refugiaseră nobilii. Ca urmare a acestei răscoale, în anul 1792, baronul Iosif Bornemisa, stăpânul moșiilor din Ilia a donat o grădină intravilan de ½ ha.romanilor de religie ortodoxă pentru a-și ridică o biserică de zid. În același timp a fost construită și actuala biserică romano-catolică. Populația din Ilia a fost și este în majoritate românească. În Evul Medui, Ștefan Bathory
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
jilțul de judecător înconjurat de șase aposoli și patru arhangheli. Sf. Arhanghel Gavriil și încă unul sună din trâmbițe. La picioarele Mântuitorului se află Sf. Arhanghel Mihail cu balanța în mână. În partea dreaptă este prezentat raiul sub forma unei grădini la poarta căreia stă Sf. Petru cu cheia în mână. În grădină sunt Patriarhii Avram,Isac și Iacov iar un înger aduce sufletele drepților. Iadul este prezentat în partea stângă sub forma unei fântâni de smoală unde sunt aduse de
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Gavriil și încă unul sună din trâmbițe. La picioarele Mântuitorului se află Sf. Arhanghel Mihail cu balanța în mână. În partea dreaptă este prezentat raiul sub forma unei grădini la poarta căreia stă Sf. Petru cu cheia în mână. În grădină sunt Patriarhii Avram,Isac și Iacov iar un înger aduce sufletele drepților. Iadul este prezentat în partea stângă sub forma unei fântâni de smoală unde sunt aduse de un diavol suflete păcătoșilor, reprezentate goale (goliciunea de fapte bune).Un alt
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
de vedere tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de 12 care și o grădină cu pomi.
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]