KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1097 1098 1099 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/271878_a_273207

arată că instanța constituțională s-a mai pronunțat, prin Decizia nr. 898 din 17 decembrie 2015 , nepublicată însă, cu privire la o excepție de neconstituționalitate identică cu cea din prezenta cauză. Întrucât apreciază că nu existe elemente noi de natură să schimbe jurisprudența Curții, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 466/35/CA/2014, Curtea de Apel Oradea - Secția a

DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271878_a_273207]
Decizia nr. 1.479 din 8 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 25 ianuarie 2012). 20. Această soluție legislativă dă expresie garanțiilor dreptului la un proces echitabil astfel cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în care s-a statuat în mod constant faptul că "administrația constituie un element al statului de drept, interesul său fiind identic cu cel al unei bune administrări a justiției. Pe cale de consecință, dacă administrația

DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271878_a_273207]
continuare, în ceea ce privește modificarea legislativă constând în eliminarea căii de atac împotriva soluției de amendare a conducătorului autorității publice și, în consecință, stabilirea caracterului definitiv al încheierii de amendare a conducătorului autorității publice, Curtea, prin prisma testului de proporționalitate dezvoltat în jurisprudența sa, a analizat dacă această soluție legislativă are un scop legitim și este proporțională cu acel scop și a reținut că eliminarea căii de atac împotriva soluției de amendare a conducătorului autorității publice și lipsirea acestuia de posibilitatea de a

DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271878_a_273207]
însă, în cauză, prin consacrarea caracterului definitiv al soluției pronunțate cu privire la cererea de amendare a conducătorului autorității a fost eliminată singura cale de atac existentă în această materie. Aceasta, în condițiile în care, astfel cum Curtea a statuat într-o jurisprudență constantă, semnificația sintagmei "în condițiile legii", cuprinsă în dispozițiile art. 129 din Constituție, se referă la condițiile procedurale de exercitare a căilor de atac și nu are în vedere imposibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești prin care

DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271878_a_273207]
Corola-website/Law/271891_a_273220

22. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată nu este întemeiată, deoarece Curtea Constituțională a statuat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate în jurisprudența sa, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții, respectiv: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, un termen rezonabil de executare integrală, și acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Cu privire la caracterul rezonabil al termenului

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
anumite condiții, respectiv: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, un termen rezonabil de executare integrală, și acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Cu privire la caracterul rezonabil al termenului de executare a unei creanțe bugetare asupra statului, arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că evaluările bugetare ale Guvernului au indicat că perioada de plată propusă (3 ani, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 ) este rezonabilă, în contextul deficitului bugetar grav, al condițiilor economice generale extrem de

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
sunt norme de procedură, de imediată aplicare cu privire la toate cauzele pendinte, care se aplică numai pentru viitor, și nu retroactiv. Cu privire la critica de neconstituționalitate a art. 10 din Legea nr. 164/2014 , prin raportare la art. 44 din Constituție, invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia, prin mecanismul de actualizare cu indicele prețurilor de consum, a sumelor ce trebuie plătite de către stat, se asigură executarea integrală a despăgubirii. Cât privește critica referitoare la eșalonarea plăților, apreciază că măsurile instituite urmăresc un scop

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
legi, dispozițiile art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 , care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 , respectiv 18 decembrie 2014. 35. Referitor la invocarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în acord cu jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
actum. 36. În ceea ce privește critica eșalonării plății despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 44 din Constituție, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 602

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
a constatat că eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății sumelor reprezentând despăgubiri, fiind o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptățite la despăgubire și interesul general al colectivității, urmărește principiile stabilite în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, astfel încât nu se poate considera că prin această măsură statul afectează esența dreptului de proprietate privată al beneficiarilor de despăgubiri în temeiul Legii nr. 9/1998 și al Legii nr. 290

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
plății în ordine cronologică a despăgubirilor și plata de cheltuieli accesorii drepturilor cuvenite, împovărătoare pentru statul român, în condițiile în care acesta este preocupat de menținerea echilibrului bugetar. 41. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 42. Distinct de acestea, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 14 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 , invocată în Dosarul

DECIZIE nr. 173 din 29 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său şi, în special, cele ale art. 3 alin. (2), art. 10, art. 11 şi art. 14 alin. (2) din acest act normativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271891_a_273220]
Corola-website/Law/271951_a_273280

095D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în această materie. Face referire la Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014 și Decizia nr. 115 din 6 martie 2014 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentința civilă nr.

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. În ceea ce privește critica prin raportare la art. 21 alin. (1) din Constituție, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că, în jurisprudența sa, a statuat, cu valoare de principiu, că regula constituțională a accesului liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, și de necesitatea implementării unor măsuri de natură să urgenteze soluționarea cererilor vizând măsurile reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de către stat. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, reprezentată de Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 , Înalta Curte de Casație și Justiție a observat că tocmai pentru celeritatea procedurii au fost reglementate termene care să impună unităților notificate soluționarea sesizărilor, astfel încât pretențiile să fie rezolvate

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
sine, ca ridicând o problemă de eficacitate a reformei și nici contrare drepturilor garantate de Convenție, în special dreptului garantat de art. 6 paragraful 1, în ceea ce privește durata rezonabilă a procedurii (paragrafele 129 și 131). Ținând cont de cele reținute în jurisprudența arătată a Curții Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, prin hotărârea prealabilă menționată, că nu se poate susține că termenele astfel reglementate ar fi o îngrădire a accesului la justiție și nici că, în

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
actele procedurale (cum este și cererea de chemare în judecată) trebuie întocmite cu respectarea cerințelor de fond și de formă existente la data efectuării lor. 17. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea. 18. În final, Curtea reține că dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (4) nu

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
și de formă existente la data efectuării lor. 17. Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudența Curții și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței acesteia, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea. 18. În final, Curtea reține că dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (4) nu sunt incidente în prezenta cauză. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d

DECIZIE nr. 225 din 19 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271951_a_273280]
Corola-website/Law/271989_a_273318

să poată trece la executarea silită pentru a-și vedea creanțele realizate. Prin urmare, prin eșalonarea acestor plăți, se împiedică sistematic, justificat doar de argumente de conjunctură, realizarea unor creanțe împotriva statului. Or, o asemenea reglementare este în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia complexitatea procedurii interne de executare sau a sistemului bugetar public nu este de natură să exonereze statul de la obligația sa de a garanta tuturor dreptul de a fi executate într-un termen rezonabil

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
a nu onora debitul stabilit prin hotărâre judecătorească și este obligația statelor contractante de a-și organiza sistemul juridic în așa fel încât autoritățile competente să își poată executa obligațiile. 15. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 , Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 , Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 , Decizia nr. 50 din 21 martie 2000 , precum și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 , Decizia nr. 458 din 31 martie 2009 , Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992 , Decizia nr. 50 din 21 martie 2000 , precum și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, Hotărârea din 27 mai 2004, pronunțată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
natură a le cauza un prejudiciu disproporționat și excesiv, incompatibil cu dreptul acestora la respectarea bunurilor lor. 17. Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 2 martie 2010 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia plata eșalonată a sumelor datorate de stat nu poate fi considerată nerezonabilă, având în vedere că sumele plătite eșalonat au fost actualizate cu indicele prețurilor de consum din data plății. 18. Curtea de

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate, care instituie reguli privind plata despăgubirilor, nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a statuat că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în

DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271989_a_273318]
Corola-website/Law/271985_a_273314

6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 935 din 1 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. 4^2. îndeplinește atribuțiile de coordonator național al ECLI (Identificatorul european de jurisprudență); în exercitarea acestor atribuții, colaborează cu instituții de la nivel european și național care au competențe în domeniu; ---------- Subpct. 4^2 de la pct. VIII al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 328 din

HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/271985_a_273314]
Corola-website/Law/272001_a_273330

alte forme de perfecționare profesională. Articolul 3 (1) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute**). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272001_a_273330]