28,647 matches
-
a avut loc în vara anului 326 î.Hr., între armata macedoneană a lui Alexandru cel Mare (întărită cu aliații greci și perși) și armata regelui indian Porus. Lupta a avut loc pe malurile fluviului Hidaspes (Jhelum) de pe teritoriul actual al Pakistanului. Soldații macedoneni s-au confruntat pentru prima dată cu un număr mare de elefanți de război. Alexandru plănuise să cucerească India. Pe atunci, aceasta era împărțită în 16 regiuni, care își disputau
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
regiuni, care își disputau supremația. Pe Alexandru nu-l mai despărțeau de armata regelui indian Porus, decât două fluvii: Indul și Hidaspes. Indul este trecut de macedoneni folosind corăbii demontabile aduse din Siria; ei își organizează tabăra în apropiere de malurile fluviului Hidaspes. Marele tactician Alexandru, pentru a trece fluviul Hidaspes (actualmente Râul Jhelum din Pakistan), după ce a parcurs timp de 2 luni spațiul dintre Ind și acest fluviu, nu putea folosi navele demontabile, deoarece în timpul traversării indienii ar fi putut
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
actualmente Râul Jhelum din Pakistan), după ce a parcurs timp de 2 luni spațiul dintre Ind și acest fluviu, nu putea folosi navele demontabile, deoarece în timpul traversării indienii ar fi putut să lanseze săgeți contra lor. Alexandru înconjoară cu toată armata malul fluviului Hidaspes timp de câteva săptămâni pentru a-i da impresia lui Porus, regele de acolo, că alege un loc de traversare. Porus se satură de această mobilizare continuă a armatei, așa că pune străji. Alexandru doar atât a așteptat. Cu
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
traversare. Porus se satură de această mobilizare continuă a armatei, așa că pune străji. Alexandru doar atât a așteptat. Cu 13-14.000 de oameni din cei 24-25.000 pe care-i avea, el a traversat Hidaspes noaptea pe furtună. Ajungând pe mal își grupează soldații. Uitându-se mai bine, descoperă cu surprindere că erau pe o insulă. Trec și acest șuvoi de apă și ajung pe o altă insulă. Alexandru mai traversează odată apa și ajunge în sfârșit pe mal, dimineața. În
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
Ajungând pe mal își grupează soldații. Uitându-se mai bine, descoperă cu surprindere că erau pe o insulă. Trec și acest șuvoi de apă și ajung pe o altă insulă. Alexandru mai traversează odată apa și ajunge în sfârșit pe mal, dimineața. În acest timp oamenii lui făcuseră gălăgie. Porus află că Alexandru a trecut fluviul noaptea. El nu știe dacă a trecut cu cea mai mare sau cu cea mai mică parte din armată apa. El, judecând după hărmălaia de pe
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
În acest timp oamenii lui făcuseră gălăgie. Porus află că Alexandru a trecut fluviul noaptea. El nu știe dacă a trecut cu cea mai mare sau cu cea mai mică parte din armată apa. El, judecând după hărmălaia de pe celălalt mal, crede că Alexandru are puțini oameni după el, așa că trimite o grupă de 2000 de care de luptă și pedeștri cu fiul lui, numit tot Porus. Pe glodul format noaptea, carele înaintează greu. Alexandru le surprinde distrugând aproape tot efectivul
Bătălia de la Hidaspes () [Corola-website/Science/326966_a_328295]
-
moment în care își încheie activitatea de la galeria de artă), pentru a locui împreună cu partenerul de viață în Toscana într-o locuință situat în mijlocul unei plantații de măslini. În 2006 se stabilește - tot în Italia - la Streza lângă Milano pe malul Lacului Maggiore , unde trăiește și actual (2011). Activitatea de expert de artă continuă totuși și în Italia, având ca sediu propria locuință. Între anii 1995-1999 (la inițiativa ei - prin colaborare cu ministerul de Externe) a devenit Consul Onorific al României
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
timp în istoriografia românească să domine această versiune a cronicarilor, Moldova fiind considerată ca produs al unui „descălicat”. Conform tradiției, întemeierea noului stat este asociată cu numele lui Dragoș, primul voievod al Moldovei, care, venind pentru vânat din Maramureș la malurile râului Moldova și plăcându-i locurile, le-a populat cu români maramureșeni. Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat întemeietorul statului de sine stătător cu reședința la Baia, Dragoș
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
a păstra în mâinile lor muntele. Probabil, rebelii erau superior numeric armatei faraonului. Tutmose III a trecut în munți Carmel, cunoscând tacticile rebelilor și a sosit în valea Meghido. Apărătorii au fost împrăștiați. Faraonul eroic a condus personal atacul. Pe malurile râului Keen, egiptenii au organizat o tabără fortificată. Hyksosii nu au îndrăznit să o atace. Regele Cades a condus trupele sale de la sat la orașul Tannah și le-a așezat pe deal, convenabil pentru luptă și a fortificat forțele. Faraonul
Bătălia de la Megiddo (1457 î.Hr.) () [Corola-website/Science/326993_a_328322]
-
să fie numit domnitor al țării. Ea se îmbarcă pe o corabie, dar este ucisă pe drum. Între timp, pentru a reintra în grațiile sultanului, Pazvanoglu, Pașa din Vidin, decide să-i ducă acestuia copii răpiți din satele românești de pe malul Dunării. Corabia pașei este sabotată de haiduci, iar copiii sunt transbordați pe o altă corabie care fusese anterior furată de haiducii lui Amza. Pe corabie au loc lupte între turci și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
și români, iar în final haiducii reușesc să readucă copiii în satele de unde fuseseră furați. La începutul secolului al XIX-lea, Muntenia era jefuită de boieri și domnitorii fanarioți și secătuită de plata haraciului către Poartă. În plus, localitățile de pe malul Dunării erau atacate frecvent de bandele de tâlhari ale pașei din Vidin Osman Pazvantoğlu (1758-1807), care făceau dese expediții de jaf în Țara Românească. Bandele pașei din Vidin, așa-numiții pazvangii, furau vitele și alte bunuri, dădeau foc localităților și
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
a crescut de-a lungul a 150 de ani. Are una dintre cele mai mari curți dintre toate vilele romane; măsoară două stadii lungime. O altă trăsătură a Villei Arianna este sistemul său de tuneluri prin care este legată de malul mării, care se afla probabil la doar distanță de poalele dealului pe vremea romanilor. Linia țărmului s-a modificat între timp, situl arheologic apărând acum mult mai în interiorul continentului decât era în antichitate.
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
în acest ultim caz, trebuia să fie construit un tunel lung de 1647 m). Odată cu linia ferată s-a construit și Gara Vatra Dornei, care a fost inaugurată în anul 1902. Pentru turiștii care soseau în stațiune, la băi, pe malul stâng al râului Dorna s-a construit în anul 1910 și Gara Vatra Dornei Băi, aceasta fiind mai aproape de stabilimentele balneare ale stațiunii. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către
Gara Vatra Dornei Băi () [Corola-website/Science/323601_a_324930]
-
este prima cetate a orașului Roman, construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, pe platoul înalt de pe malul stâng al râului Moldova. Se crede a fi fost construită în timpul lui Petru I Mușat (1375-1391) spre sfârșitul domniei sale. Cetatea este înscrisă în Repertoriul Arheologic Național cu codul RAN . și este declarată monument istoric, cu , sub denumirea "Cetatea Mușatină a
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
cel Bun, pentru consolidarea și centralizarea statului feudal în frontierele sale maxime au făcut inutilă prezența acestei fortificații în zona respectivă. Rolul său a fost preluat mai târziu de Cetatea Nouă a Romanului, construită integral de către Ștefan cel Mare pe malul stâng al râului Siret. În perioada comunistă, în zona cetății vechi a Romanului a funcționat grădina zoologică a orașului. Din păcate, în prezent locul primei cetăți a orașului Roman, aflat în interiorul proprietății Arhiepiscopiei Romanului, nici nu este cel puțin marcat
Cetatea Veche a Romanului () [Corola-website/Science/323618_a_324947]
-
Sinagoga din Strada Luceafărul din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Luceafărul nr. 16, pe malul râului Dorna. Ea a fost construită la începutul secolului al XX-lea. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
activitate sau complicat către martie 1991, și a fost luată decizia rectoratului de a desfășura lucrările simpozionului în Vadul lui Vodă. Această previziune a fost la moment oportun, fiindcă în vara anului 1991 separatiștii au blocat trecerea liberă depe un mal al Nistrului pe altul. Balanța stabilității politice se dezechilibra și spulbera de zi pe zi. Talentul organizatoric s-a manifestat cu profunditate în anii 90 ai secolului trecut. În primul rând ca un patriot fidel a păstrat universitatea în subordonarea
Mihai Coșcodan () [Corola-website/Science/323635_a_324964]
-
cu fundul și capetele plate, cu care se fac scurte traversări de fluvii, râuri, canale sau de lacuri ori care este folosită pentru serviciile auxiliare ale unei nave. Când este folosită la transportul de persoane, animale și vehicule de la un mal la altul mai poartă și denumirea de "pod umblător", "pod mișcător" sau "pod plutitor", care poate fi cu sau fără propulsie proprie. Corpul bacului este construit din lemn sau metal, are fundul plat, prova și pupa plate, pentru a putea
Bac (navigație) () [Corola-website/Science/323649_a_324978]
-
mai poartă și denumirea de "pod umblător", "pod mișcător" sau "pod plutitor", care poate fi cu sau fără propulsie proprie. Corpul bacului este construit din lemn sau metal, are fundul plat, prova și pupa plate, pentru a putea acosta la maluri neamenajate. În județul Alba, bacul este numit „brudină”. Bacurile pot fi "puntate" sau "nepuntate". Un "bac puntat" este o ambarcațiune, de regulă nepropulsată, cu fundul plat, destinată, transportului de mărfuri pe punte în limitele acvatoriului unui port. În sectoarele cu
Bac (navigație) () [Corola-website/Science/323649_a_324978]
-
bacul este numit „brudină”. Bacurile pot fi "puntate" sau "nepuntate". Un "bac puntat" este o ambarcațiune, de regulă nepropulsată, cu fundul plat, destinată, transportului de mărfuri pe punte în limitele acvatoriului unui port. În sectoarele cu trafic intens, legătura între maluri se realizează cu bacuri autopropulsate, cu 1 sau 2 punți dotate cu tot ce este necesar pentru transportul pasagerilor, gararea și fixarea autovehiculelor, depozitarea mărfurilor. Bacurile pot fi "cu acostare laterală" sau "cu dublu acces". Pe sectorul Dunării de Jos
Bac (navigație) () [Corola-website/Science/323649_a_324978]
-
cel mai mare feribot este MS Ulysses, operat de către compania Irish Ferries între Irlanda și Țara Galilor. Avantajele utilizării feribotului pentru transbordarea garniturilor de cale ferată sunt foarte mari, în special în cazul unui trafic intens: Funcție de instalațiile de racordare cu malul, sunt mai multe tipuri constructive: În România primele feriboturi datează din timpul primului război mondial. În timpul ocupației, germanii au înființat un serviciu de feribot (cu ponton și pasarelă de racordare) între Giurgiu și Ruse și altul peste brațul Borcea care
Feribot () [Corola-website/Science/323650_a_324979]
-
lingvistice: Potrivit cronicarului ungur Anonymus, notarul regelui Béla al III-lea, în cronică Gesta Hungarorum, oastea voievodului Gelu a fost înfrânta de o oaste ungară condusă de Tuhutum. În timp ce încerca să se refugieze, Gelu a fost ucis în luptă pe malul unui afluent al Someșului, "Copus" [kopuș], în cronică "fluuium copus" (astăzi Căpuș), foarte probabil, după obiceiul vremii, denumit după familia pe a cărui domeniu se află. În secolul al XIII-lea și secolul al XIV-lea familiile de nobili maramureșeni
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
unui organism fluviatil, în cadrul căreia se exercită procese de eroziune, transport și acumulare. Albia propriu-zisă, cunoscută și sub numele de albie minoră, reprezintă partea ocupată de apă râului în timpul nivelelor medii și de etiaj. În profil transversal se pot deosebi: malurile - care o despart de albia majoră; talvegul (canalul de etiaj) - ocupat permanent de apă. Canalul de etiaj reprezintă linia care unește cele mai joase puncte dintr-o albie și ocupă o lățime foarte redusă în cadrul albiei propriu-zise, în care se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
viituri. Materialele aluvionare au de obicei o constituție heterogena atât din punct de vedere petrografic cât și granulometric. Analizate pe distanțe mari se observă o descrestere a diametrului aluviunilor în josul râului, de la bolovăni mari în regiunile muntoase, până la nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe aluvionate. Astfel apar niște bucle numite meandre. Orice meandru, după ce s-a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]