27,746 matches
-
căreia se configurează conștiința contemporană a trecutului românesc. În primul rând, evidentă este deglorificarea istoriei naționale, prin demilitarizarea și depersonalizarea trecutului românesc. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată de Catherine Durandin, potrivit căreia "Istoria românilor este o istorie de contradicții nerezolvate" (p. 3). Mai mult, introducerea ia forma unui "Avertisment" adresat elevului, în care acesta este atenționat asupra faptului că manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică românească cedează locul credinței în "ordinaritatea" istoriei românilor, în condiția comună a poporului român în contextul experiențelor istorice ale țărilor vecine. Manualul Sigma este, din nou, ilustrativ pentru relevarea acestor tendințe. Încă din introducere, autorii afirmă că "Istoria românilor, plasată în contextul istoriei europene, arată că aceștia au fost un popor la fel ca toate celelalte, nici mai bun nici mai rău decât francezii, ungurii sau germanii" (Mitu et al., 1999, p. 5). În același timp, doctrina "excepționalismului românesc" se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu ca model ci ca spectru, ca un trecut care se instalează pe sine ca prezent, sau ca o sabie a judecății care atârnă deasupra prezentului" (cf. Maier, 1988, p. 15). Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități. Una dintre asumpțiile de fundal ale analizei a constat în ideea că școala este instituția socială centrală prin intermediul căreia formula identitară și a memoriei colective elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curentelor de idei responsabile de acest proces de colmatare a memoriei istorice oficiale. Între ezoterismul elitist și exoterismul popular, lucrarea de față a optat decisiv pentru cel de-al doilea, considerând că "sinele național", chiar dacă este imaginat inițial de către literații plasați în avangarda reflecției social politice, se articulează în conștiința indivizilor prin literatura didactică de masă difuzată în sistemul educațional. Bibliografie* Avangarda reflecției social politice și istorice românești *** (1881). Proclamațiunea Rescularei Nationale de la 1848 în Capulŭ căreia s-a aflatŭ Ion
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
verifică dacă obiectivele sistemului sunt realizate. În sistemul educațional, evaluarea este abordată, în marea majoritate a cazurilor, din două perspective majore (I. Cerghit, 2002; C. Cucoș, 2002; I. Nicola, 2003; S. Cristea, 2004): sociologică și pedagogică. Abordarea sociologică a evaluării plasează problematica acesteia la nivelul sistemului social și îi conferă rolul de control social (instituțional), de măsurare a efectelor sociale ale sistemului de învățământ. Acest tip de evaluare este cunoscut în pedagogie ca ,,evaluare de sistem” sau ,,evaluare externă”. Din această
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățare și consolidare a acestui element, va trebui tingerea unor valori optime, de lucru vor fi d 0 poi până la 40-60m, la început viteza nu va depăși 3/4 i Distanțele d individuale, apoi pe perechi, alergătorul mai valoros fiind plasat în exterior; se 150m să se execute minim 3-5 s executantului. să se urmărească creșterea progresivă a vitezei până la a în limite controlabile, evitându-se astfel apariția greșelilor. Creșterea treptată a vitezei trebuie să aibă un caracter uniform, să fie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și 14 -18 pași la F.; * viteza pe elan, măsurată pe ultimii pași, atinge valori cuprinse între 10,0 și 10,5 m/s la băieți și mai mică la fete (8,9-9,4 m/s). Semnul de control se plasează cu 6 pași înaintea pragului, respectiv 13,60-14,30 m; * prima parte a elanului este o alergare accelerată, iar în partea a doua se încearcă menținerea vitezei pe fondul unei alergări înalte; * alergarea se caracterizează printr-o impulsie energică, ridicarea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifice acestui procedeu tehnic (fig. 79). Intrarea în piruetă se realizează printr-un sprijin bilateral și se aterializează printr-o pivotare, de la dreapta la stânga (pentru dreptaci). Sistemul “aruncător-greutate” trebuie să aibă un echilibru general stabil și greutatea corpului atletului se plasează pe piciorul drept. Sprijinul unilateral se realizează începând cu o impulsie a piciorului situat de aceeași parte cu brațul de aruncare pentru efectuarea pivotării în continuare pe piciorul opus brațului de aruncare, ridicarea de pe sol a piciorului de impulsie, flexat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
redresează la verticală. Pașii de aruncare, ultima parte a elanului, este mult mai complicată decât prima. În această fază a elanului, atletul trebuie să realizeze următoarele sarcini mai importante: * să răsucească axa umeri lor spre dreapta cu aproximativ 90; * să plaseze brațul cu sulița înapoia trunchiului, în prelungirea axei umerilor, dându-i o înclinare pronunțată; * să asigure plasarea trenului inferior îna * să coboare C.G.G. la un nivel neobișnuit în alergare, menținând viteza de deplasare aproape de valoarea dobândită în faza p Mișcările
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sol; * * orului; * brațul cu sulița, relaxat, se întinde complet înapoi, în prelungirea liniei unerilor, executând, totodată, o mișcare de supinație, care orientează partea dorsală a antebraț * umerii, bustul și brațul cu sulița se înclină ușor spre înapoi; * vârful suliței este plasat în apropierea capului, la nivelul tâmplei drepte sau puțin mai sus de aceasta; * brațul stâng, semiîntins în direcția deplasării atletului, ridicat la nivelul pieptului, cu o ușoară pronație a antebrațului, contribuie la echilibrul general al aruncătorului; * capul, în prelungirea trunchiului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
intră în relație de interdependență cu complemente (propoziții completive). Se pune numai problema delimitării subiectului (subiectivei) de numele predicativ (propoziție predicativă), lucru care se realizează prin topică, în sensul că subiectul (subiectiva) precedă verbul copulativ, în timp ce numele predicativ (predicativa) se plasează după verbul copulativ. În privința numelui predicativ, trebuie să menționăm și faptul, că el se acordă, cu subiectul, direcția acordului fiind de la subiect spre nume predicativ, constatare care a dus la ideea „dublei subordonări” a numelui predicativ. În relațiile de interdependență
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Verbele pe lângă care apare elementul predicativ suplimentar sunt în general verbe cu sens lexical autonom: a găsi, a veni, a se întoarce, a fi poreclit, a vedea, a se uita, a fuma etc. Verbele cu sens lexical mai slab se plasează la limita verbelor care pot fi construite cu un element predicativ suplimentar și verbele copulative, cu nume predicativ; așa sunt verbe ca: a rămâne, a sta, a părea, a se arăta etc. Asemănarea cu predicatul rezultă și din echivalența elementului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dau mai mult. Dacă nu era el, rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121 Că a avut dreptate, o dovedesc și opiniile agențiilor internaționale de presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei la startul unei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
târziu) și înscrie pe un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie nu numai numele preoților arătate, ci și cărțile vechi, ale căror titluri se găsesc specificate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
LUMINOASE, PLĂCI INDICATOARE LUMINOASE ȘI ARTICOLE SIMILARE; CONSTRUCȚII PREFABRICATE Note de Capitol 1. Acest Capitol nu cuprinde: a) saltele, perne și pernuțele umflate cu aer (pneumatice) sau cu apă, de la Capitolele 39, 40 sau 63; ... b) oglinzile destinate a fi plasate pe sol (de exemplu oglinzile mobile, rabatabile, oglinzi tip "psyches") prevăzute la poziția 70.09; ... c) articolele de la Capitolul 71, ... d) părțile și furniturile de uz general, în sensul Notei 2 de la Secțiunea XV, din metale comune (Secțiunea XV), articolele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
aprecierii influenței radiațiilor retroîmprăștiate asupra imaginii radiografice, în spatele casetelor se va fixă litera B din plumb conform SR EN 444. Dacă imaginea acestui simbol apare pe radiografie cu o densitate de înnegrire mai mică decât a zonei în care este plasat, aceasta constituie o indicație că protecția împotriva radiațiilor secundare este necorespunzătoare și radiografia trebuie repetată. Apariția imaginii acestui simbol pe radiografie cu o densitate de înnegrire mai mare decât a zonei în care este plasat nu constituie un motiv de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175346_a_176675]
-
a zonei în care este plasat, aceasta constituie o indicație că protecția împotriva radiațiilor secundare este necorespunzătoare și radiografia trebuie repetată. Apariția imaginii acestui simbol pe radiografie cu o densitate de înnegrire mai mare decât a zonei în care este plasat nu constituie un motiv de respingere a radiografiei. 4.8. Fiecare operator va avea un indicativ, format dintr-un număr sau o literă din plumb stabilite prin decizie dată de agentul economic, care vor fi aplicate o dată cu indicativul radiografiei, putându
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175346_a_176675]
-
rezervele de minereuri metalifere și minereuri nemetalifere (contul 215). Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele și vegetalele de producție unica sau permanenta asupra cărora se exercita dreptul de proprietate, dar a căror creștere naturala și/sau regenerare nu este plasată sub controlul direct și responsabilitatea unităților instituționale și nu este gestionată de acestea. De exemplu, pădurile virgine și resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriul național. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173501_a_174830]
-
potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autoritățile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic; ... e) în excavații din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare; ... f) zone portuare, zone libere. ... 1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de: a) condițiile geologice, hidrogeologice, pedologice și geotehnice de pe amplasamentul depozitului și în zonele imediat învecinate; ... b) poziționarea față de zonele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225012_a_226341]
-
490/2002 . 6. Categoria de utilizatori: profesionali, industriali, populație 7. Eticheta în limba română 8. Prospect în limba română, daca produsul biocid este însoțit de instrucțiuni de utilizare 9. Fișa Tehnică de Securitate, copie 10. Cantitatea aproximativa de produs biocid plasat pe piată pe o perioadă de 1 an calendaristic 11. Copie după ultimul act administrativ de plasare pe piată 12. Dată primei plasări pe piață a produsul biocid 13. Specificația dacă la punerea pe piață a produsului biocid a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219052_a_220381]
-
4: Alte produse biocide. ... (2) Tipurile de produse biocide care fac parte din grupurile principale prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 2. ... Capitolul III Autorizarea pentru plasarea pe piață a produselor biocide Articolul 12 Produsele biocide sunt plasate pe piață și folosite pe teritoriul României numai dacă sunt autorizate în conformitate cu prevederile prezenței hotărâri. Articolul 13 (1) Prin derogare de la prevederile art. 12 sunt permise plasarea pe piață și folosirea produselor biocide cu risc scăzut, cu condiția înregistrării acestora
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219051_a_220380]