28,500 matches
-
valorii creditului (încrederii); antreprenorii sunt „locul” și sursa unui spirit care promovează riscul asumat; investitorii întrețin într-o societate un spirit care inspiră amânarea gratificării; managerii induc în societate un spirit de disciplină. Există deci mai multe centre de energii potențiale pentru modernizare în societate. Teoria baricadelor Davis, ale cărui idei le prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, propune un model complementar la teoria lui Weber, acela al baricadelor, pe care le utilizează societatea spre a se apăra de efectele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea a societății. Concepută îndeosebi ca o „dezvoltare a competenței de a face față situațiilor noi”, învățarea considerată tradițional ca un proces individual, era acum concepută pe un plan mai larg. Învățând, societățile își îmbogățesc repertoriul de răspunsuri actuale sau potențiale la situații reale, fapt esențial într-o lume a schimbărilor rapide. Fără acest stoc colectiv nu funcționează „procesorul” individual de informație, iar antrenarea lui presupune întărirea liantului solidarității. Punând învățarea în centrul dezvoltării sociale, aceasta din urmă își ameliora baza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a o achiziționa. Un grup de trei capitaliști români, reprezentați de un fost prim-ministru, încep negocierile cu statul pentru privatizarea Petrom. Dar, ca urmare a reacției internaționale negative, statul român refuză și capitalismul românesc ratează cea mai mare victorie potențială a sa. Ar fi fost, probabil, o victorie inutilă. Căci evoluțiile politice începeau deja să ia o turnură defavorabilă capitaliștilor români. O nouă tranziție, cea orientată spre integrarea europeană, începea să ia locul deceniului de tranziție către capitalismul autohton. A
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modelului extern, între limitele destul de largi ale toleranței occidentale, răspunzând comandamentelor generale ale tranziției postcomuniste, dar modelându-le în funcție de interesele afirmării clasei capitaliștilor autohtoni. Confruntarea politică românească este dominată de o problematică internă, referitoare la care anume dintre grupurile de potențiali capitaliști autohtoni vor deține rolul conducător în economie și în societate (prin intermediul politicii, al administrației, al mass-media). Clasa politică românească se divide între susținătorii a două elite, fiecare din ele reunind, deopotrivă, politicieni, funcționari administrativi și proaspeți capitaliști, unii concentrați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
statelor bunăstării europene a unor factori complecși, cum ar fi procesul globalizării sau modificările din trendurile demografice, au condus la exercitarea unei presiuni puternice pentru inovarea politicii sociale europene (Taylor-Gooby, 1998, p. 4). Un exemplu de bună practică și o potențială sursă de inspirație pentru noi abordări ale statelor europene le reprezintă modelul nordic european, care a dovedit că „productivitatea ridicată și egalitatea veniturilor pot fi combinate pozitiv. Prin promovarea măsurilor active de ocupare a forței de muncă, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trebuie să fie adaptate contextului național în care ar trebui să se articuleze. Din acest punct de vedere, elaborarea unei metode de evaluare inițială, precum și posibilitatea de a proiecta scenarii posibile de politică socială pot conduce la identificarea riscurilor, estimarea potențialelor obstacole și conturarea drumului de urmat. Nu în ultimul rând, consultarea factorilor de decizie și a reprezentanților factorilor relevanți poate conduce la validarea strategiei de transfer a unei bune practici în domeniul politicii sociale. Bibliografie Alhadeff, Giampiero; Hugendubel, Katrin, 2005
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru un regim al bunăstării este influențat de interesele individuale. Cu alte cuvinte, suportul pentru o serie de beneficii și servicii sociale depinde de relevanța pe care acestea o au pentru indivizii respectivi (Peillon, 1996). Dacă indivizii sunt beneficiari sau potențiali beneficiari ai respectivului beneficiu sau serviciu, atunci vor fi mai dispuși să îi acorde suport, în comparație cu cei care nu sunt beneficiari. A doua direcție de analiză, care pune accentul pe factorul normativ-ideologic în determinarea suportului pentru un regim de politici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ajuta pe cei mai săraci. Majoritatea studiilor pun în evidență diferența de suport care există între regimurile de tip social-democrat și cele de tip liberal, rezidual. Regimurile de tip social-democrat oferă o gamă largă de beneficii universale, a căror clientelă potențială este întreaga populație și deci se sprijină pe suportul larg al populației. În plus, aceste regimuri ale bunăstării se bazează pe loialitatea clasei de mijloc (Esping-Andersen, 1999), ce nu numai că e numeroasă, ci are și resurse pe care este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din mai multe tipuri de regimuri, fără a putea fi însă încadrat strict în unul dintre acestea. Societatea ideală a bunăstării în România Cine trebuie să asigure bunăstarea? Așa cum am arătat anterior, există mai mulți actori care pot constituia surse potențiale ale furnizării bunăstării. Problema la care voi încerca să găsesc răspuns în această secțiune este: care dintre acești actori e considerat de români ca deținând rolul principal și care este ponderea acordată celorlalți actori ce ar mai putea interveni? Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
să coopereze mai bine pentru producerea bunurilor comune/publice; capitalul social favorizează difuzarea inovațiilor; facilitează accesul pe piețe variate, sprijinind decizia optimă, datorită surplusului de informație pe care îl aduce putând fi evitate pierderile cauzate de cunoașterea incompletă a piețelor potențiale; capitalul social poate juca rolul unei asigurări informale în fața riscurilor implicate de diverse strategii de viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a creșterii capitalului social. Multiplele slăbiciuni privind organizarea și derularea activităților proiectului (ca urmare a deficitului de pregătire necesară pentru asigurarea continuității după încheierea finanțării) care au periclitat în numeroase rânduri sustenabilitatea în timp a beneficiilor prognozate (dar și potențiale) ale proiectelor comunitare. Uneori succesele limitate ale unor proiecte derulate prin fonduri sociale se datorează unei serii de „slăbiciuni structurale” sau unor „contingențe specifice/particulare”. Goovaerts (2003) arată că aceste slăbiciuni se referă la insuficienta implicare a femeilor în derularea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
redus de specialiști disponibili pentru angajare - bază de selecție extrem de restrânsă 37 21 Condiții de muncă neatractive (volum mare de muncă în gestionarea beneficiarilor)/Mediu stresant 27 15 Salarizarea unui asistent social este nemotivantă 23 13 Lipsa motivației profesionale a potențialilor candidați 15 8 Lipsa experienței practice a absolvenților în servicii de asistență socială 9 5 Disponibilitate redusă a specialiștilor de a lucra în mediu rural/orașe mici 8 4 ONG-ul este recent înființat 6 3 Lipsa motivației specialiștilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și de colaborării interinstituționale deficitară. Dezechilibrele au fost favorizate și de lipsa unor reglementări clare în ceea ce privește finanțarea serviciilor sociale la nivel local care afectează localitățile fără resurse, în special din mediul rural. În aceste zone, existența unui număr mare de potențiali beneficiari ai serviciilor sociale este dublată de subfinanțare, caracteristică a zonelor sărace afectate de grave probleme sociale. Sursa acestui paradox poate fi identificată în descentralizarea serviciilor spre județe fără o distribuție diferențiată a resurselor în funcție de gradul de dificultate a problemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional. Printre rezultatele unor astfel de întâlniri se numără decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să fie atinse până în 2015. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
consultate în cele mai multe cazuri au fost alte instituții guvernamentale și structurile instituției din teritoriu. ONG-urile și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a aproximativ o jumătate din planurile de acțiune relevante. În schimb, partenerii sociali, dar, mai ales, potențialii beneficiari și mediul academic au fost consultați în mai puțin de o treime din cazuri. Cele mai multe (71%) planuri de acțiune (documente de sine stătătoare) realizate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmbolnăvirilor. Nu sunt incluse trei proiecte/programe declarate ca fiind neaprobate. FILENAME \p D:\microsoft\worduri\O noua provocare.doc PAGE 328 PAGE FILENAME \p D:\microsoft\worduri\O noua provocare.doc PAGE 445 manifest latent potențial centralizat manifest latent potențial centralitate potențial latent manifest centralizat Pentru a rezolva problemele specifice și a facilita accesul la educație grupurilor defavorizate de copii și adulți, la nivelul Uniunii Europene au fost identificate patru politici de răspuns: intervenția din timp pentru a preveni dezavantajele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
metodologia didactică experimentată. 2.3. Dar ce este ipoteza? Am amintit de mai multe ori pe parcursul capitolului termenul ipoteză fără să-l definim sau să-l explicăm îndeajuns. Nu am dori ca lucrurile să rămînă obscure pentru cercetătorii începători sau potențiali! Pe scurt, ipoteza este o „idee provizorie, care se cere verificată prin recursul la fapte”, după cum scrie D. Muster în cartea deja amintită, sau, în formularea lui Claude Bernard, „ipoteza este ideea experimentală, ideea de la care plecăm în experimentare”. Ambele
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
acopere toate categoriile de persoane a căror opinie este importantă. -Trebuie asigurată o distribuție echilibrată a grupului în funcție de criterii relevante pentru cercetare (vîrstă, gen, status socio economic, ocupație etc.). -Convocarea la interviu trebuie să se facă în condițiile în care potențialii participanți înțeleg și acceptă fără rezerve condițiile expuse de către organizatorii cercetării. -Este indicată evitarea cercului de prieteni/cunoscuți ai cercetătorului și aplicarea principiului tradiționalei eșantionări aleatorii. -După stabilirea primului contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie să se facă în condițiile în care potențialii participanți înțeleg și acceptă fără rezerve condițiile expuse de către organizatorii cercetării. -Este indicată evitarea cercului de prieteni/cunoscuți ai cercetătorului și aplicarea principiului tradiționalei eșantionări aleatorii. -După stabilirea primului contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se expună termenii în care se va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea ghidului de interviu. Ghidul unui interviu cu focus-grup trebuie să vizeze direcționarea discuțiilor spre subiectul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de către membrii grupului sînt reprezentate în cercurile interioare. Indicele de coeziune exprimă intensitatea preferințelor mutuale din cadrul grupului și se poate calcula cu ajutorul formulei: Avantajele tehnicilor sociometrice nu se rezumă doar la surprinderea relațiilor dintr-un grup. Aceste tehnici permit identificarea potențialilor lideri, a potențialelor surse de conflict sau de coeziune într-un grup. De asemenea, ele pot oferi informații necesare îmbunătățirii atmosferei dintr-un grup și a statutului membrilor acestuia. De exemplu, în cazul membrilor izolați ai grupului se pot elabora
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sînt reprezentate în cercurile interioare. Indicele de coeziune exprimă intensitatea preferințelor mutuale din cadrul grupului și se poate calcula cu ajutorul formulei: Avantajele tehnicilor sociometrice nu se rezumă doar la surprinderea relațiilor dintr-un grup. Aceste tehnici permit identificarea potențialilor lideri, a potențialelor surse de conflict sau de coeziune într-un grup. De asemenea, ele pot oferi informații necesare îmbunătățirii atmosferei dintr-un grup și a statutului membrilor acestuia. De exemplu, în cazul membrilor izolați ai grupului se pot elabora strategii care să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
instituția noastră a fost posibilă îmbunătățirea ratei de supraviețuire perioperatorie de la 86,5% între 1992 și 2000, la 93,4% între 2000 și 2006. Începând cu anul 2004 mortalitatea perioperatorie a fost de 5% (fig. 6.116). Comentarii ȚEP este potențial curativa pentru HPCTE. Peste 3000 de ȚEP s-au efectuat pe plan mondial. Fără discuții boală este subdiagnosticată și chiar printre chirurgii toracici ȚEP este considerată foarte riscantă și asociată cu beneficii discutabile pe termen lung. Experiența noastră nu este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
părut surprins de încheierea pactului, regele Carol al II-lea s-a arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă au crezut, într-adevăr, că ar putea să reușească să aducă Rusia să lupte pentru ei"77. Ambasadorul englez la Paris, Phipps, într-o telegramă expediată la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scurtă, cu atît mai ușor se putea asigura acest sprijin. La întocmirea oricărei liste trebuia să se țină cont de faptul că bunăstarea și dezvoltarea Statelor Unite și a aliaților lor sînt mai importante decît încercarea de a slăbi puterile unor potențiali inamici 534. Secretarul de Stat era și împotriva principiului quid pro quo ca bază pentru relațiile comerciale. Era o răsturnare completă față de poziția adoptată la ședința din 26 martie a Cabinetului, la care insistase ca relațiile comerciale cu Blocul Sovietic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceea, Franța a inițiat și ea, alături de Anglia, modificări substanțiale ale listelor COCOM 755. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema utilajelor și materiilor prime care nu folosesc în mod direct la fabricarea de armament, dar care au un efect potențial și indirect asupra forței militare a Blocului Sovietic. Statele Unite au insistat pe problema securității, iar Marea Britanie pe oportunitățile comerciale ratate. Întrucît la Camera Comunelor s-au întețit criticile la adresa americanilor, guvernul SUA a acceptat organizarea unei întîlniri tripartite la Londra
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]