27,930 matches
-
y) asupra căreia, cel puțin doi indivizi din societate sunt decisivi în alegerea socială: dacă i preferă pe x lui y, atunci societatea va prefera pe x lui y, și dacă i preferă pe y lui x, atunci societatea va prefera pe y lui x. Înainte de a enunța teorema, două definiții cu care voi lucra pe întreg parcursul lucrării. [t.2.2.1*]: Teorema Gibbard. Nu există nicio funcție de decizie socială (SDF) care satisface condiția libert arianismului minimal, când numărul indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al parcimonității. De asemenea, sintagma „acordare a decisivității” nu presupune o anumită concepție în privința drepturilor (una în care acestea nu sunt intrinseci indivizilor și se acordă, nu se recunosc). Proprietatea de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea preferințelor asupra alegerilor celorlalți pentru că, spre exemplu, propoziția: «prefer ca tu să decizi pentru tine dacă să citești cartea sau nu, dar aș prefera să decizi să nu o faci», nu pare a fi nici inconsistentă, nici neliberală” [Fine, 1975, p. 1277]. Dacă reținem această viziune, atunci inconsistența se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este însă insuficientă pentru a rezolva problema propusă de Sen în (1970a), (1970b), deoarece „nu exclude posibilitatea preferințelor asupra alegerilor celorlalți pentru că, spre exemplu, propoziția: «prefer ca tu să decizi pentru tine dacă să citești cartea sau nu, dar aș prefera să decizi să nu o faci», nu pare a fi nici inconsistentă, nici neliberală” [Fine, 1975, p. 1277]. Dacă reținem această viziune, atunci inconsistența se menține. De aceea, Fine formulează următoarea soluție: „Aceasta (inconsistența Sen) poate fi rezolvată insistând asupra
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
toleranți, atunci rezultatul de imposibilitate este eliminat. footnote> O soluție mai tare propune Craven în (1982): „dacă adopt viziunea potrivit căreia, atunci când vecinul meu trebuie să decidă dacă să citească o carte ‚a’ sau o carte ‚b’, și dacă el preferă ‚a’ lui ‚b’, eu voi exprima, de asemenea, o preferință pentru ‚a’ în defavoarea lui ‚b’. [...] dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau o carte ‚b’, și dacă el preferă ‚a’ lui ‚b’, eu voi exprima, de asemenea, o preferință pentru ‚a’ în defavoarea lui ‚b’. [...] dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a’ lui ‚b’, eu voi exprima, de asemenea, o preferință pentru ‚a’ în defavoarea lui ‚b’. [...] dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o preferință pentru ‚a’ în defavoarea lui ‚b’. [...] dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă individul i este liberal față de individul j cu privire la o pereche de stări (a,b), atunci ‚a’ preferat strict de j lui ‚b’ implică ‚a’ preferat strict de i lui ‚b’ și ‚b’ preferat de j lui ‚a’ implică ‚b’ preferat de i lui ‚a’.” [Craven, 1982, p. 352]. Această restricție de domeniu spune că, dacă sunt liberal, preferința mea față de alternativele aflate în sfera personală a altui individ vor avea același sens cu preferințele acelui individ. Liberalismul poate fi așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
opusă ca sens preferinței unui alt individ asupra alternativelor care se află în sfera sa personală. În cuvintele lui Breyer și Gigliotti, „spre exemplu, ai putea dori să porți ciorapi care nu se potrivesc. Un individ care respectă drepturi poate prefera ca tu să porți ciorapi care se potrivesc, dar să nu își exprime această preferință în cadrul procesului de decizie socială.” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 59]. Un individ cu preferințe empatice este asemănător celui care respectă drepturi, cu o singură
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
propune patru restricționări ale domeniului universal. Prima se bazează pe conceptul de preferințe separabile și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și vizează rezolvarea paradoxului Gibbard. Acestea sunt echivalente preferințelor necondiționale ale lui Gibbard (1974), le voi explica pe baza exemplului conformist vs. nonconformist. Pe scurt, conformistul preferă orice pereți de aceeași culoare cu cei ai nonconformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereți de orice culoare diferită de cei ai conformistului. Preferințele nu sunt, așadar, pentru pereți de culoare galbenă sau albă, ci sunt în legătură cu acțiunea celuilalt. Când preferințele au această formă, se poate spune că nu sunt separabile. Breyer demonstrează că
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în felul următor: a:(0,1), b:(1,0), c:(0,0), unde prima cifră din paranteză se referă la comportamentul lui i, iar cea de-a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c lui b (va continua să prefere pe 0 lui 1). Dacă însă va prefera pe b lui c, atunci se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se referă la comportamentul lui i, iar cea de-a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c lui b (va continua să prefere pe 0 lui 1). Dacă însă va prefera pe b lui c, atunci se poate spune că nu simte suficient de puternic pentru protecția acordată de dreptul său asupra lui a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a doua, comportamentul lui j. Presupunem că i este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c lui b (va continua să prefere pe 0 lui 1). Dacă însă va prefera pe b lui c, atunci se poate spune că nu simte suficient de puternic pentru protecția acordată de dreptul său asupra lui a și b. Motivul este următorul: dacă drepturile mă protejează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este decisiv pe (a,b) și preferă pe a lui b (deci pe 0 lui 1), i are preferințe liberale extreme dacă va prefera și pe c lui b (va continua să prefere pe 0 lui 1). Dacă însă va prefera pe b lui c, atunci se poate spune că nu simte suficient de puternic pentru protecția acordată de dreptul său asupra lui a și b. Motivul este următorul: dacă drepturile mă protejează de la a face ceva ce nu vreau, atunci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în sfera personală a altor indivizi. [d<footnote Simbolurile se citesc după cum urmează: d = definiție, t = teoremă, l = lemă, e = exemplu, o = observație. footnote>.3.2.1*]: Restricție Farrell. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți indivizi trebuie să fie indiferenți între x și y<footnote Pentru o interpretare similară a restricției lui Farrell, a se consulta Sen (1976). footnote>. [d.3.3.1*]: Restricție Craven. Dacă un individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie să fie indiferenți între x și y<footnote Pentru o interpretare similară a restricției lui Farrell, a se consulta Sen (1976). footnote>. [d.3.3.1*]: Restricție Craven. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere strict pe x lui y. [d.3.4.1*]: Restricție Breyer-Gigliotti. Oricare ar fi doi indivizi diferiți, dacă unul dintre ei aparține unei submulțimi E (a indivizilor empatici) a lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o interpretare similară a restricției lui Farrell, a se consulta Sen (1976). footnote>. [d.3.3.1*]: Restricție Craven. Dacă un individ este decisiv asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere strict pe x lui y. [d.3.4.1*]: Restricție Breyer-Gigliotti. Oricare ar fi doi indivizi diferiți, dacă unul dintre ei aparține unei submulțimi E (a indivizilor empatici) a lui N, atunci acesta va „oglindi” preferințele celuilalt în perechea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
au o preferință unanimă (pe care acționează procedura paretiană), atunci ciclicitatea poate apărea doar din folosirea acestor proceduri atunci când toate profilurile individuale sunt permise. Dacă însă indivizii sunt obligați să fie de acord (de fapt să fie indiferenți sau să prefere în același fel) cu decisivitățile libertariene ale celorlalți, atunci tranzitivitatea preferințelor individuale va face ca decisivitatea paretiană să nu intre niciodată în conflict cu drepturile individuale, indiferent de numărul indivizilor. 3.5.* Restricția Breyer [d.3.5.1*]: Un individ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1)a și 3 (1,0)a sunt j variante . Dacă preferințele sunt separabile, înseamnă că, ori de câte ori un individ a selectat, prin condiția libertariană, 0 în dauna lui 1, între alternativele care îi sunt personale, va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
va trebui să continue să prefere pe 0 lui 1 și în celelalte alternative care îi sunt personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
personale. Presupunem că i și j au preferințe separabile și că între alternativele 1(0,0)a și 3 (1,0)a i preferă pe 1(0,0)a . Dacă ne uităm la i aspecte , asta înseamnă că i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
i a preferat pe 0 lui 1. Dar i mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 2 (0,1)a și 4 (1,1)a . Prin premisa că i are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2 (0,1)a lui 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are preferințe separabile, trebuie ca i să prefere pe 2 (0,1)a lui 4 (1,1)a . Facem la fel cu j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2 (0,1)a lui 1(0,0)a . Dacă ne uităm la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]