KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1098 1099 1100 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/272001_a_273330

Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de judecător sau de procuror, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute**). In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272001_a_273330]
Corola-website/Law/271984_a_273313

6 a fost introdus de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 935 din 1 septembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 22 septembrie 2010. 4^2. îndeplinește atribuțiile de coordonator național al ECLI (Identificatorul european de jurisprudență); în exercitarea acestor atribuții, colaborează cu instituții de la nivel european și național care au competențe în domeniu; ---------- Subpct. 4^2 de la pct. VIII al art. 6 a fost introdus de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 328 din

HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/271984_a_273313]
Corola-website/Law/271998_a_273327

libertăților fundamentale, art. 6 pct. 1 din Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale, art. 23 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 15 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Constituționale prin deciziile nr. 279/2015 , 383/2005 , 462/2014 , 266/2013 , 775/2014 , 13/2015 . Arată, în continuare, că textul de lege încalcă prezumția de nevinovăție, precum și dreptul salariaților la protecția socială, și restrânge dreptul la muncă fără

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
referă la motive de desfacere a contractului de muncă imputabile salariatului și nu are legătură cu vinovăția salariatului, ci cu lipsa acestuia de la locul de muncă pe o perioadă mai mare de 30 de zile. De altfel, amintește că există jurisprudență în materie a Curții Constituționale. Referitor la Decizia nr. 279/2015 , arată că salariatul aflat în ipoteza art. 61 lit. b) din Codul muncii se află într-o situație diferită față de cea a salariatului care putea fi suspendat în cazul

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
analizat această situație în cauzele Teodor Octavian Tripon contra României, și Țehanciuc contra României. 5. În susținerea celor arătate, depune note scrise la dosar. 6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 19 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 11.645/3/2015, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări

DECIZIE nr. 153 din 17 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 61 lit. b) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271998_a_273327]
Corola-website/Law/271990_a_273319

Compensarea Imobilelor a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate în sensul respingerii acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în această materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 8 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 39.526/3/2014, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
că a transmis punctul său de vedere în dosarele Curții nr. 906D/2013 și nr. 372D/2014, acesta fiind reținut în deciziile nr. 231 din 15 aprilie 2014 și nr. 763 din 18 decembrie 2014. Arată că, în lumina noii jurisprudențe a instanței de contencios constituțional, dacă în dosarul de despăgubire există hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, prin care se stabilește în sarcina autorității publice pârâte doar o obligație de a emite o decizie ce intră în competența sa legală, fără ca

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, că acestea constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acest sens, în acord cu cele reținute în jurisprudența sa, reprezentată de Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014 , Curtea a observat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorității abilitate. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, în acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
operațiuni, iar nu prin raportare la dispoziții legale abrogate, așa cum sunt cele din Legea nr. 247/2005 , care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , guvernau modalitatea de stabilire a despăgubirilor cuvenite. De asemenea, Curtea a arătat, în jurisprudența sa, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia: Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
referitoare la dreptul legiuitorului de a reglementa modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută potrivit opțiunii sale exclusive, ținând seama de impactul economic și social specific. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor precitate sunt aplicabile și în prezenta cauză. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11

DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/271990_a_273319]
Corola-website/Law/271522_a_272851

Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... d) iau măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive, în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... e) examinează jurisprudența instanțelor judecătorești în cauzele penale de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și formulează propuneri în cazurile de aplicare neunitară a legii; ... f) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor

REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/271522_a_272851]
potrivit legii și ordinelor procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; ... c) îndrumă și sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru ședințele de judecată, verificând modul în care procurorii cunosc lucrările dosarelor, dispozițiile legale și jurisprudența aplicabilă în fiecare cauză, dacă fișele de ședință sunt complete și dacă s-au reținut aspectele care trebuie clarificate în cursul judecății; ... d) urmărește modul în care procurorii participă la cercetarea judecătorească și la dezbateri și ia măsuri de valorificare

REGULAMENT din 15 aprilie 2009 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/271522_a_272851]
Corola-website/Law/271049_a_272378

bazei de impozitare a TVA și, respectiv, ajustarea taxei deductibile de către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele metodologice. ... (11) În domeniul taxei pe valoarea adăugată și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... (12) În cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacțiile implicate în astfel de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situația care ar fi prevalat în lipsa tranzacțiilor ce

CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/271049_a_272378]
Corola-website/Law/272158_a_273487

garanția independenței și imparțialității în exercitarea funcției. (2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
consta în probe scrise, cu caracter teoretic și practic. (2) Probele constau în: ... a) în funcție de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; ... b) jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; ... c) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; ��... d) procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului. ... (3) Procedura de desfășurare

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
practic. (2) Probele constau în: ... a) în funcție de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; ... b) jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; ... c) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; ��... d) procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului. ... (3) Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
în: ... a) în funcție de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; ... b) jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; ... c) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; ��... d) procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului. ... (3) Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; ... b) jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; ... c) jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; ��... d) procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului. ... (3) Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare

LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/272158_a_273487]
Corola-website/Law/272550_a_273879

art. 10 din Legea nr. 187/2012 obligă în sensul aplicării legii penale noi, indiferent dacă aceasta este mai favorabilă sau nu. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015 și Decizia nr. 822 din 3 decembrie 2015 . CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 mai 2015, pronunțată

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
c) din Codul penal și ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 sunt contrare și cerințelor art. 7 privind principiul legalității incriminării și pedepsei din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum se reflectă acestea în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în materia legiferării pedepselor, a decis că este posibil ca, prin intervenția legiuitorului, să fie modificat tratamentul sancționator al infracțiunilor, dar asemenea intervenții legislative trebuie să respecte principiul neretroactivității aplicării pedepselor, întrucât, "în caz

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
imagina o asemenea dezvoltare la data săvârșirii infracțiunii" (Hotărârea din 21 octombrie 2013, pronunțată în Cauza Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragraful 79, și Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 29). În raport de jurisprudența Curții de la Strasbourg, autorul excepției consideră că: "în conceptul autonom de «pedeapsă» utilizat de art. 7 din Convenție, urmează a se include nu numai limitele legale de pedeapsă, ci și toate normele, regulile și procedurile care conduc judecătorul la stabilirea

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. 12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]
privește persoana fizică, infractor major -, reglementând mai sever tratamentul sancționator al celui care repetă comportamentul infracțional, Parlamentul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere (paragraful 41). 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015 , precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, în care Curtea apreciază ca fiind nefondată - pentru motivele

DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/272550_a_273879]