28,164 matches
-
a sclerozei multiple. Aceste subtipuri se bazează pe evoluția anterioară a bolii, în încercarea de a anticipa cursul acesteia. Subtipurile sunt importante nu doar pentru stabilirea prognosticului, ci și în luarea deciziilor de tratament. În 1996, Societatea Națională de Scleroză Multiplă din Statele Unite a identificat patru forme clinice ale bolii: Forma recurent-remitentă se caracterizează prin atacuri recurente imprevizibile, urmate de luni sau ani de acalmie relativă (remisiune), fără semne clinice noi. Disfuncțiile care apar în timpul atacurilor pot dispărea sau pot genera
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
bolii. Această evoluție a bolii este valabilă la 80% dintre pacienții cu SM. Dacă disfuncțiile dispar după atacuri, boala este considerată "SM benignă", cu toate că, în timp, pacienții vor atinge un anumit grad de invaliditate. Pe de altă parte, termenul "scleroză multiplă malignă" este folosit pentru a descrie pacienții cu SM care ating un grad ridicat de invaliditate într-o perioadă scurtă de timp. Forma clinică recurent-remitentă debutează de regulă cu un sindrom clinic izolat (SCI). În cazul SCI, pacientul are un
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
o perioadă scurtă de timp. Forma clinică recurent-remitentă debutează de regulă cu un sindrom clinic izolat (SCI). În cazul SCI, pacientul are un atac care indică un episod de demielinizare, dar care nu întrunește criteriile pentru stabilirea diagnosticului de scleroză multiplă. 30-70% dintre pacienții cu SCI dezvoltă ulterior SM. SM secundar progresivă apare la aproximativ 65% dintre pacienții care au prezentat inițial forma recurent-remitentă a bolii și care au suferit o deteriorare neurologică progresivă între atacurile acute, fără perioade clare de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
ocazionale și nesemnificative. Forma primar progresivă a bolii apare de regulă la o vârstă mai înaintată decât forma recurent-remitentă. Același lucru se întâmplă și în cazul formei secundar progresive care apare de regulă în jurul vârstei de 40 de ani. Scleroza multiplă progresiv-recidivantă apare la pacienții care, de la debutul bolii, prezintă o deteriorare neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse. Această formă clinică este cel mai puțin frecventă. Au fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
bolii, prezintă o deteriorare neurologică constantă, însoțită de atacuri suprapuse. Această formă clinică este cel mai puțin frecventă. Au fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza concentrică Balo, scleroza difuză Schilder și scleroza multiplă Marburg. Se discută încă dacă aceste boli reprezintă variante ale sclerozei multiple sau dacă sunt boli diferite. Scleroza multiplă se manifestă diferit la copii, la care timpul necesar pentru a atinge nivelul progresiv al bolii este mai mare. Cu toate
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
clinică este cel mai puțin frecventă. Au fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza concentrică Balo, scleroza difuză Schilder și scleroza multiplă Marburg. Se discută încă dacă aceste boli reprezintă variante ale sclerozei multiple sau dacă sunt boli diferite. Scleroza multiplă se manifestă diferit la copii, la care timpul necesar pentru a atinge nivelul progresiv al bolii este mai mare. Cu toate acestea, copiii ajung la nivelul progresiv al SM la o vârstă medie
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
fost identificate și tipuri neobișnuite de SM; printre acestea se numără boala Devic, scleroza concentrică Balo, scleroza difuză Schilder și scleroza multiplă Marburg. Se discută încă dacă aceste boli reprezintă variante ale sclerozei multiple sau dacă sunt boli diferite. Scleroza multiplă se manifestă diferit la copii, la care timpul necesar pentru a atinge nivelul progresiv al bolii este mai mare. Cu toate acestea, copiii ajung la nivelul progresiv al SM la o vârstă medie mai mică decât ajung de regulă adulții
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
atinge nivelul progresiv al bolii este mai mare. Cu toate acestea, copiii ajung la nivelul progresiv al SM la o vârstă medie mai mică decât ajung de regulă adulții. Deși în prezent nu se cunoaște niciun tratament etiologic pentru scleroza multiplă, există câteva terapii care și-au dovedit eficacitatea. Scopul principal al tratamentului constă în restabilirea funcțiilor după un atac, prevenirea altor atacuri și eliminarea formelor de invaliditate. Ca în cazul oricărui tratament medical, medicamentele folosite în abordarea terapeutică a sclerozei
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
există câteva terapii care și-au dovedit eficacitatea. Scopul principal al tratamentului constă în restabilirea funcțiilor după un atac, prevenirea altor atacuri și eliminarea formelor de invaliditate. Ca în cazul oricărui tratament medical, medicamentele folosite în abordarea terapeutică a sclerozei multiple au anumite efecte adverse. Există și pacienți care recurg la tratamente alternative, în ciuda faptului că nu există dovezi care să susțină eficiența acestora. În timpul atacurilor simptomatice, tratamentul constă de regulă în administrarea intravenoasă de corticosteroizi, cum ar fi metilprednisolon, corticosteroizii
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
termen scurt, acestea nu par să aibă un impact major în recuperarea pe termen lung. Consecințele atacurilor grave, care nu răspund la corticosteroizi, ar putea fi tratate prin plasmafereză. Autoritățile de reglementare au aprobat opt terapii de modificare a sclerozei multiple recurent-remitente (SMRR), care includ: interferon beta-1a, interferon beta-1b, glatiramer acetat, mitoxantronă, natalizumab, fingolimod, teriflunomidă și dimetil fumarat. Rentabilitatea acestora la nivelul anului 2012 nu a fost stabilită. În cazul SMRR, eficiența acestor terapii în reducerea numărului atacurilor este una modestă
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
dimetil fumaratul nu era încă suficient de clar în 2011. Până în prezent, nu s-a putut dovedi că tratamentele existente pot schimba evoluția sclerozei multiple primar progresive, iar în anul 2011 a fost aprobat un singur medicament, mitoxantrona, pentru scleroza multiplă secundar progresivă. Datele provizorii referitoare la pacienții cărora li se administrează mitoxantronă indică o încetinire moderată a evoluției bolii și o scădere a frecvenței recidivelor în decurs de doi ani. Terapiile de modificare a bolii au și reacții adverse. Cea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
să crească, acest lucru putând fi însă explicat prin stabilirea mai corectă a diagnosticului. Au fost efectuate numeroase studii privind categoriile de populație și contextul geografic, care au condus la formularea mai multor teorii referitoare la cauzele acestei boli. Scleroza multiplă apare la persoanele adulte, după vârsta de douăzeci de ani sau după împlinirea vârstei de treizeci de ani, și mai puțin la copii sau după vârsta de 50 de ani. Forma primar progresivă apare mai frecvent la persoanele care au
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
cazul femeilor decât al bărbaților. La copii, boala apare mai frecvent la fetițe decât la băieți, în timp ce la persoanele de peste cincizeci de ani, boala apare în egală măsură și la femei și la bărbați. In ceea ce ține de prognoza sclerozei multiple, aceasta depinde de tipul de evoluție, de starea de sănatate, dar și de genetic. 4/10 bolnavi de SM ajung și trec de 70 de ani, chiar dacă boala continuă să avanseze. În 1868, neurologul francez Jean-Martin Charcot (1825-1893) a fost
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
starea de sănatate, dar și de genetic. 4/10 bolnavi de SM ajung și trec de 70 de ani, chiar dacă boala continuă să avanseze. În 1868, neurologul francez Jean-Martin Charcot (1825-1893) a fost prima persoană care a considerat că scleroza multiplă este o boală de sine stătătoare. Pe baza rapoartelor anterioare și a propriilor considerații clinice și patologice, Charcot a denumit boala "scleroză în plăci". Cele trei semne de scleroză multiplă cunoscute în prezent ca triada Charcot sunt nistagmusul, tremorul de
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
1825-1893) a fost prima persoană care a considerat că scleroza multiplă este o boală de sine stătătoare. Pe baza rapoartelor anterioare și a propriilor considerații clinice și patologice, Charcot a denumit boala "scleroză în plăci". Cele trei semne de scleroză multiplă cunoscute în prezent ca triada Charcot sunt nistagmusul, tremorul de acțiune, și vorbirea sacadată (vorbire explozivă), deși acestea nu sunt specifice exclusiv pentru SM. Charcot a identificat totodată și apariția unor tulburări cognitive, și și-a descris pacienții ca având
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
patogeneza acestei boli, iar în 1990 au început să apară și tratamente eficiente. Există mai multe relatări referitoare la persoane care au trăit înainte sau imediat după ce boala a fost descrisă de Charcot, și care au suferit probabil de scleroză multiplă. O tânără numită Halldora, care a trăit în Islanda în jurul anului 1200, și-a pierdut brusc vederea și mobilitatea dar, în urma rugăciunilor, și-a revenit după șapte zile. Sfânta Lidwina din Schiedam (1380-1433), o călugăriță olandeză, poate fi considerată unul
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
primele cazuri certe ale bolii. De la vârsta de 16 ani și până la sfârșitul vieții sale, la vârsta de 53 de ani, ea a suferit de dureri intermitente, slăbiciune la nivelul membrelor inferioare și pierdere a vederii—simptome tipice ale sclerozei multiple. Ambele cazuri au condus către ipoteza existenței unei „gene vikinge” responsabilă pentru răspândirea bolii. Este aproape sigur că Augustus Frederick d'Este (1794-1848), fiul Prințului Augustus Frederick, Duce de Sussex și al lui Lady Augusta Murray și nepot al regelui
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
a sensibilității tactile, amorțeli, amețeli, tulburări urinare și disfuncție erectilă. În 1844, D'Este a început să folosească un scaun cu rotile. În ciuda bolii sale, el și-a păstrat o viziune optimistă asupra vieții. O altă descriere timpurie a sclerozei multiple a fost oferită de diaristul britanic W. N. P. Barbellion, pseudonim al lui Bruce Frederick Cummings (1889-1919), care a ținut un jurnal detaliat al bolii de care suferea și al luptei sale cu aceasta. Jurnalul său a fost publicat în
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
tratamentul bolii, se crede că utilizarea acestora va fi una redusă, din cauza riscurilor asociate. O altă strategie de cercetare constă în evaluarea eficienței combinate a două sau mai multe medicamente. Principalul motiv pentru utilizarea mai multor medicamente în cazul sclerozei multiple este acela că tratamentele în cauză vizează mecanisme diferite și, astfel, nu se exclud reciproc. Sinergiile, situațiile în care un medicament potențează efectul unui alt medicament, sunt și ele posibile, dar acestea pot prezenta și dezavantaje, cum ar fi blocarea
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
se află în stadii incipiente. În același timp, nici pentru formele progresive ale bolii nu există tratamente eficiente. Multe dintre medicamentele cele mai recente, precum și cele la care se lucrează în prezent vor fi probabil evaluate ca tratamente pentru scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) sau scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP). Deși criteriile de diagnostic nu se vor schimba în viitorul apropiat, în prezent se depun eforturi pentru descoperirea unor biomarkeri care să ajute la stabilirea diagnosticului și la anticiparea evoluției bolii
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
același timp, nici pentru formele progresive ale bolii nu există tratamente eficiente. Multe dintre medicamentele cele mai recente, precum și cele la care se lucrează în prezent vor fi probabil evaluate ca tratamente pentru scleroza multiplă primar progresivă (SMPP) sau scleroza multiplă secundar progresivă (SMSP). Deși criteriile de diagnostic nu se vor schimba în viitorul apropiat, în prezent se depun eforturi pentru descoperirea unor biomarkeri care să ajute la stabilirea diagnosticului și la anticiparea evoluției bolii. Noile metode de diagnostic aflate în
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
rolului acestora în evoluția bolii sau în perfuzia cerebrală. În același timp, noii radiotrasatori PET pot servi ca markeri ai proceselor modificate, precum inflamația creierului, patologia corticală, apoptoza sau remielinizarea. În 2008, chirurgul vascular Paolo Zamboni a susținut că scleroza multiplă implică un proces de îngustare a vaselor care irigă creierul, proces pe care l-a denumit insuficiență venoasă cronică cerebrospinală (CCSVI). Zamboni a descoperit că toți pacienții cu SM incluși în studiul său prezentau CCSVI, i-a supus unei intervenții
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
Zamboni a ridicat obiecții serioase. „Procedura de eliberare” a fost criticată datorită faptului că a generat complicații grave și decesul pacienților, fără a avea niciun fel de beneficii dovedite. În anul 2013, această abordare nu este recomandată în tratamentul sclerozei multiple. În prezent, se desfășoară cercetări suplimentare privind ipoteza CCSVI.
Scleroză multiplă () [Corola-website/Science/318480_a_319809]
-
dat era mai mic. Țevile cu diametru mic explodau mai greu, justificând afirmația inventatorilor. În 1918 locotenentul de marină american inginer Walter Douglas La Mont depune cererea de brevetare a unui generator de abur cunoscut actual drept "cu circulație forțată multiplă", pentru care obține în 1925 patentul USP 1545668. Aproape simultan, în 1922 inginerul sudet de origine germană Mark Benson brevetează un generator de abur cunoscut actual drept "cu străbatere forțată", brevet preluat de Siemens AG, care în 1927 construiește primul
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
posesiunile africane. Tot el a preferat titlul de "basileus" în locul celui de împărat de origine romană. Imperiul a rămas totuși înfloritor, iar puterea sa a fost simbolizată prin valoarea excepțională a monedei de aur (sou), considerată moneda de bază pe multiple piețe ale timpului, ajungând până în Ceylon. Stabilitatea monedei a fost asigurată, în mare măsură, de fidelitatea statului față de economia dirijată, care fusese adoptată cu scopul de a asigura aprovizionarea regulată a Constantinopol-ului și a muncii meșteșugarilor marelui oraș. Statul și-
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]