27,930 matches
-
j: din premise 1(0,0)a și 2 (0,1)a sunt j variante . Presupunem că j preferă pe 2 (0,1)a lui 1(0,0)a . Dacă ne uităm la j aspecte , asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asta înseamnă că j a preferat pe 1 lui 0. Dar j mai are o pereche de alternative pe care este decisiv, anume 4 (1,1)a și 3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1,1)a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea de alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Se pot verifica și toate celelalte cazuri, cel în care i va prefera 0 lui 1 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 0 lui 1, cel în care i va prefera 1 lui 0 și j 1 lui 0. De fiecare dată, având preferințe separabile, vom avea contradicție cu presupunerea inițială că mulțimea de alegere socială este vidă. Astfel stând lucrurile, teorema este demonstrată. Demonstrație [t.3.5.2*]. Să presupunem
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechea pe care el este decisiv, se spune că are preferințe liberale extreme. [o.3.5.1*]: Pentru a determina dacă un individ i simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are preferințe liberale extreme. [o.3.5.1*]: Pentru a determina dacă un individ i simte mai puternic pentru perechea pe care el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1 a vărui casa. Dacă i preferă pe x lui z, atunci el exprimă preferința pentru a mânca o pară (0P1). Când va trebui să compare y cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
L . Demonstrație [t.3.5.4*]. Presupunând că avem o preferință socială ciclică pe care o notăm cu p1: 1 2 2 3 3 1s s sa P a a P a a P a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a∧ ∧ . Prin condiția Pareto, dacă toată lumea preferă o alternativă alteia, atunci aceasta este preferată social. Cum însă, prin seU , toți indivizii au preferințe tranzitive și complete, p1 nu poate rezulta doar din folosirea procedurii paretiene, i.e. dacă toți indivizii raționali preferă toate alternativele la fel, atunci preferința socială pe toată mulțimea alternativelor nu poate fi decât tranzitivă. Din premise avem doar două proceduri (Pareto și libertariană). Cum condiția libertariană acordă fie nici o decisivitate, fie un număr egal de decisivități, trebuie să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială va fi întotdeauna redusă la aceea care întrunește cel puțin consensul. Aplicând la cazul prude vs. lewd (original și extins) și la cazul alegerii cantității de muncă, soluția inconsistenței este aceea de a fi alese social doar acele alternative preferate de toți indivizii. Pornind de la această idee, rămânem fie cu o alternativă preferată unanim (cazul prude vs. lewd varianta originală și cazul alegerii cantității de muncă), fie cu două astfel de alternative (cazul prude vs. lewd varianta extinsă), în acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
universal, în vreme ce a doua rezolvă atât această problemă, cât și pe cea a inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
inconsistenței cu principiul paretian. În ceea ce privește prima problemă, Gibbard oferă exemplul cazului conformist vs. nonconformist, prezentat în capitolul 2 al acestei lucrări. Reamintesc că, în acest caz, nonconformistul preferă pereții de culoare diferită de cei ai conformistului, în vreme ce acesta din urmă preferă pereții de aceeași culoare cu aceia ai nonconformistului. Pornind de la acest exemplu, Gibbard identifică drept cauză a inconsistenței dintre domeniul nerestricționat și condiția libertariană un anumit tip de preferințe, cele condiționale<footnote Ulterior, (1977), Breyer le numește preferințe separabile. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
separabile. footnote>. Fiecare are, aparent, dreptul de a decide ce culoare vor avea pereții proprii, însă, în termenii autorului anterior citat, „preferințele nonconformistului<footnote În exemplul dat de Gibbard în (1974) personajele sunt ego (nonconformistul) și domnul Grundy (conformistul). Am preferat să nu introduc aceste personaje, așadar, citatul nu este exact în ceea ce privește personajele. footnote> nu sunt, de fapt, pentru pereți albi mai degrabă decât pentru pereți galbeni, ci sunt pentru culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
culori diferite de ale conformistului. La fel, acesta din urmă nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu are preferințe pentru pereți galbeni mai degrabă pentru pereți albi, ci are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
are preferințe pentru aceeași culoare cu pereții nonconformistului”. [Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Gibbard, 1974, p. 393]. Amândoi au preferințe condiționale: i.e. nonconformistul preferă pereți albi doar dacă conformistul are pereți galbeni, și preferă pereți galbeni doar dacă conformistul are pereți albi; la fel, conformistul preferă alb doar dacă celălalt are alb și preferă galben doar dacă pereții celuilalt sunt galbeni. Concluzia lui Gibbard este că o pretenție libertariană rezonabilă ar trebui să ignore astfel de preferințe, i.e. cele condiționale, și să le rețină doar pe cele necondiționale. Diferența dintre condiția libertariană în versiunea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
al lui Gibbard constă, în cuvintele ultimului autor amintit, în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în faptul că, „deși cele două se aseamănă în anumite privințe, prima conferă fiecărei persoane o voce specială asupra unei singure perechi de alternative, iar această voce este una puternică - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social, indiferent de ce preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferă ceilalți - în vreme ce varianta condiției libertariene necondiționale oferă fiecărei persoane o voce specială pe toate alternativele care diferă într-un x-loc ce privește pe acea persoană (i.e. decisivitate pe toate perechile de x variante ), dar acea voce este limitată - alternativa preferată de acea persoană este preferabilă social doar dacă aceasta este necondițională.” [Gibbard, 1974, p. 394]. În ciuda acestui rezultat (i.e. faptul că înlătură inconsistența libert arianismului cu domeniul nerestricționat), libertarianismul necondițional este incompatibil cu domeniul nerestricționat și condiția Pareto slabă. Acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
capitol). Să observăm că preferințele, în cazul paradoxului lui Sen, sunt necondiționale<footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote Pentru a înțelege mai bine această afirmație, să luăm cazul prude vs. lewd (original): pentru a fi condiționale, preferințele lui prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prude trebuie să aibă următoarea formă: prude preferă să nu citească cartea când lewd nu citește cartea, și prude preferă să citească acea carte când lewd o citește. La fel, preferințele lui lewd sunt condiționale dacă și numai dacă lewd preferă să citească acea carte când prude o citește, și preferă să nu o citească atunci când prude nu o citește. Cum nu astfel arată preferințele în cazul prude vs. lewd preferințele celor doi nu sunt condiționale, și restricția lui Gibbard, așa cum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]