275,514 matches
-
a satului Reghiu și este străbătută de drumul județean care leagă satul Adreiașu de Jos de Șindrilari Rezervația naturală cu o suprafață de 95,70 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o arie naturală (cu un deosebit interes geologic, floristic, paleontologic și peisagistic) formată din două corpuri de teren dispuse în dreapta și stânga văii Milcovului, cu abrupturi
Pădurea Reghiu - Scruntaru () [Corola-website/Science/328238_a_329567]
-
fațada și a supraetaja partea din spate a casei. În final, omul de afaceri Marian Anghelescu, care deține firma Deck Birotica Group, ce funcționează în clădirea înaltă ce s-a ridicat lipită de casa natală, a demolat întreaga casă, fără aprobarea primăriei, care intenționa să o transforme în casă memorială, și a făcut în locul ei o parcare pentru firma sa. În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni
Costin Petrescu (pictor) () [Corola-website/Science/328259_a_329588]
-
Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a III-a - zone protejate") și este o zonă montană (cursuri de apă, cheiuri, doline, lapiezuri, abrupturi stâncoase, peșteri (Peștera Ursului și Peștera Mică), grohotișuri, pajiști montane și păduri) ce adăpostește o mare
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
Veneției Sigismund, revenit pe tron, nu a reușit să recucerească teritoriul, dar a devenit rege al Boemiei în 1419. În 1404, Sigismund a introdus „Placetum Regium”. În conformitate cu acest decret, bulele și mesajele papale nu puteau fi pronunțate în Ungaria fără aprobarea regelui. Sigismund a fost unul dintre inițiatorii Conciliul de la Constance (1414-1418), care urmărea abolirea Schismei Papale a Bisericii Catolice, care a fost rezolvate prin alegerea unui nou Papă. Sigismund a devenit în 1433 Împărat al Sfântului Imperiu Roman. La fel
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
Dâmbovița, aproape de limita teritorială cu județul Prahova. Aceasta se întinde pe o suprafață de 15,90 hectare și este inclusă în Parcul Natural Bucegi. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
de vărsare a Nerei în Dunăre, în Clisura Dunării (regiune geografică aflată pe malul nordic al Dunării. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă zona de confluență a râului Nera cu Dunărea (luciu de apă, bălți, mlaștini, turbării, cu tufărișuri, păpurișuri și stufărișuri) cu floră și faună specifice zonelor umede
Balta Nera - Dunăre () [Corola-website/Science/328358_a_329687]
-
a județului Timiș, în aria teritorială nordică a satului Bătești, pe partea dreaptă a drumului național (DN68A) care leagă orașul Făget de localitatea Margina. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o suprafață cu fâneațe aflată în zona de contact a Câmpiei (Lugojului) cu Dealurile Lugojului. Aria naturală constituie o zonă de protecție pentru o populație mare
Pajiștea cu narcise Bătești () [Corola-website/Science/328382_a_329711]
-
stângă a râului Bega, pe teritoriul sud-estic al satului Ghiroda, în partea nordică a localității Moșnița Veche, la 12 km. distanță față de municipiul Timișoara. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită cu scop de protecție pentru specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), gârniță ("Quercus frainetto") sau cer ("Quercus cerris").
Pădurea Bistra () [Corola-website/Science/328405_a_329734]
-
achiziționat pentru cel de al doilea fiu al său, Hugo (pe atunci în vârstă de 5 ani) arhiepiscopatul de Rheims. Herbert a făcut pasul următor, trimițând soli la Roma, la papa Ioan al X-lea pentru a obține de la acesta aprobarea, pe care suveranul pontif i-a acordat-o în 926. Cu ocazia alegerii sale, tânărul Hugo a fost trimis la Auxerre, pentru studii. În 926, la moartea contelui Roger I de Laon, Herbert a solicitat comitatul de Laon pentru Odo
Herbert al II-lea de Vermandois () [Corola-website/Science/328407_a_329736]
-
Hentsch a făcut mai multe vizite pe front, constatând starea de epuizare fizică a soldaților și moralul scăzut al acestora. Din acest motiv, a decis, din proprie inițiativă, încetarea luptelor și retragerea celor două armate germane, fără să fi cerut aprobarea conducerii militare superioare. Comandantul Armatei 1, Alexander von Kluck, l-a acuzat pe Hentsch că i-ar fi răpit astfel o victorie decisivă, dar, de fapt, frontul a fost pierdut deoarece Planul Schlieffen nu a fost aplicat conform intențiilor autorului
Richard Hentsch () [Corola-website/Science/327557_a_328886]
-
antropice. Declararea cavernei pentru prima dată ca arie protejată s-a făcut în 1971 - pe plan local. Statutul a fost recomfirmat în 1994, fiind recunoscut la nivel național în anul 2000 de "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Cercetării asupra faunei de chiroptere a peșterii au avut loc în 2004 și în perioada 2007 - 2008.
Peștera Munticelu () [Corola-website/Science/327571_a_328900]
-
Arealul, cu o suprafață de un hectar, a fost declarat arie protejată în 1971 la propunerea Muzeului de Științe Naturale Piatra Neamț și Rezervație naturală mixtă în 1994, acest regim fiind reconfirmat prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate").
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C. Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
ca fiind clasificate conform nomenclaturii IUCN. Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994, iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin "Legea Nr.5 din 6 martie" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț. Există controverse privind impactul asupra ariei protejate , a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
Vitanidis ar fi dorit să realizeze încă din 1953 un film despre viața lui Ciprian Porumbescu, în care să evoce personalitatea artistului-patriot. El a scris scenariul acestui film pe care l-a prezentat pentru analiză Studioului Cinematografic București. Fiind primită aprobarea studioului, filmul a intrat în faza de producție în martie 1972. Au fost căutate cele mai potrivite locații de filmare, s-au realizat și avizat schițele de decor și s-au început probele pentru selectarea actorilor. Filmările au avut loc
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
Legea se aplică doar activităților militare motivate de un nivel de remunerație, care le califică drept mercenare. Africa de Sud a votat în 1998 „Foreign Military Assistance Act”, prin care interzice cetățenilor și rezidenților săi să se implice în conflicte externe fără aprobarea guvernului, permițând totuși participarea la operațiuni cu caracter umanitar. În 2005, legea a fost modificată pentru a permite cetățenilor sud-africani să lucreze ca gărzi private în Irak după anul 2003. Modificarea a fost necesară și pentru a face față provocărilor
Mercenar () [Corola-website/Science/327570_a_328899]
-
extremitatea estică a județului Iași, în Câmpia Jijiei Inferioare din Podișul Moldovei, pe teritoriul nord-estic al satului Podu Jijiei, lângă drumul județean Sculeni - Bosia. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă (Cotul Bran) pe cursul râului Prut, cu scop de protejare a mai multor specii de pești, în vederea reproduceri și a dezvoltării puietului.
Cotul Bran pe Râul Prut () [Corola-website/Science/327610_a_328939]
-
județului Iași, pe malul drept al râului Siret (la o altitudine de 200 m.), în teritoriul nord-estic al satului Mircești, în apropierea drumului județean DJ208R. Zona a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și se suprapune sitului de importanță comunitară "Lunca Mircești". Aria naturală reprezintă o zonă acoperită cu pădure mixtă ("șleau de lunca"); ce are în componență specii de stejar
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
Câmpiei Moldovei), în partea central-vestică a județului Iași, pe partea dreaptă a drumului județean DJ280B: Stroești - Băiceni - Cucuteni, în teritoriul sud-vestic al satului Băiceni. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă colinară ce adăpostește resturi de faună fosiliferă (de moluște) depozitată în straturi de nisipuri și argile, atribuită Sarmațianului.
Punctul fosilifer Băiceni () [Corola-website/Science/327621_a_328950]
-
Cocoarei (afluent al râului Rebricea) în pădurea Boroșești, în teritoriul vestic al satului Poiana cu Cetate. Rezervația naturală cu o suprafață de 9,50 hectare a fost declarată arie protejată naturală prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru mai multe specii floristice de silvostepă, printre care dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), pieptănăriță ("Cynosorus cristatus"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), iarba-câmpului ("Agrostis stolinifera") sau
Poiana cu Schit () [Corola-website/Science/327645_a_328974]
-
subregiunea Câmpiei Jijiei (Câmpia Jijiei Inferioare) parte integrantă a Câmpiei Moldovei, lângă drumul județean 249A Iași - Mânzătești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață 10,80 hectare a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă împădurită în teritoriul nordic al satului Dancu, cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole.
Pădurea Dancu-Iași () [Corola-website/Science/327654_a_328983]
-
în 1882, erau atât de deteriorate încât securitatea reprezentațiilor nu mai era asigurată, iar Winifred a hotărât, în 1933, să monteze o producție în întregime nouă. În pofida protestelor lui Toscanini, Richard Strauss și unii membri ai familiei Wagner, Winifred, cu aprobarea lui Hitler, l-au angajat pe intendentul Operei de Stat din Berlin, Hans Tietjen, pentru o nouă producție în 1934, în decorurile lui Alfred Roller și Emil Preetorius. Tietjen și Preetorius au realizat alte producții ale acestui deceniu, cu excepția lui
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
acoperite de zgomote, ci s-a concentrat cu minuțiozitate doar la cele care se auzeau fără perturbări. Filmul a fost vizionat la 17 și 31 iulie 1974 de către conducerea Consiliului Culturii și Educației Socialiste (președintele CCES fiind Dumitru Popescu), primind aprobarea pentru realizarea copiei standard la 1 iulie 1974 și obținând apoi și viza de difuzare din partea D.G.P.T. (Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor) la 14 august 1974. Copia standard a fost finalizată la 16 august 1974. Cheltuielile de producție s-
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
au amuzat în timpul călătoriei, dar rămân surprinși să vadă că doar fetiței i se cer autografe. La final, Dem Rădulescu calcă pe o coajă de banană, moment în care filmul se termină. Centrul de Producție Cinematografică București a propus spre aprobare C.C.E.S. (Consiliul Culturii și Educației Socialiste) la 14 iunie 1978 un proiect de rezervă intitulat „Și totuși, comedia”, prin care se intenționa aniversarea a 50 de ani de comedie românească. El urma să fie produs în situația apariției unor probleme
Expresul de Buftea () [Corola-website/Science/327666_a_328995]
-
extremitatea estică a județului Iași în teritoriile administrative ale comunelor: Bivolari, Gorban, Grozești, Prisăcani, Probota, Trifești și Țuțora, formând granița între România și Republica Moldova. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă cursul (luciul de apă) râului Prut și lunca dreaptă a acestuia și a fost constituită în scopul protejării mai multor specii de pești din ihtiofauna României
Rezervația acvatică Râul Prut () [Corola-website/Science/327699_a_329028]