9,813 matches
-
Haralampy, în curs de elaborare - Sâmbătă seara, 23 septembrie, privind la emisiunea "Surprize, surprize" de pe TVR1, am văzut cum fața lui Haralampy începe să se lumineze tot mai intens până când vocea prietenului a explodat, pur și simplu, în timp ce el o îmbrățișa pe soacră-sa, Parmenia: - Mamy scumpă (în viața mea n-am întâlnit un individ mai meschin din punct de vedere moral...), sunt fericit, mă pricepi ? Fe-ri-cit! Fin'că la sărbătorile de iarnă nu mai am nevoie de... Adică, ce mai
"Noi râdem unii de alții,iar Aghiuțăde toți!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10247_a_11572]
-
Își aștepta, cu teamă, pe al său. La fel și nea Gheorghe, tatăl Elenei. L-am zărit stând În pragul ușii. În stația de autobuz, după ce s-au Împrăștiat oamenii, la numai câțiva pași de casa ei, Elena m-a Îmbrățișat, apoi ne-am despărțit. Era un fel de a-mi mulțumi. Aș fi vrut să o sărut măcar pe obraz sau pe frunte, Însă m-am mulțumit cu o strângere de mână și am plecat. - Ne vedem mâine! Să vii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
un copil. Eu am mâncarea aceea bună, bună de tot, care este o mâncare cerească. Iar eu Îl invit să ia de la mine, să mănânce Împreună cu mine. Dar el vine, se apropie de mine și cu un prim gest mă Îmbrățișează, mă sărută frățește pe frunte, pe față și-mi strânge mâna În sens de mulțumire și de prietenie, după aceea Îmi ia toată mâncarea, o mănâncă toată, bea toată apa și mie nu-mi vine să cred că mănâncă tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a pierdut astfel ocazia de a se delimita de Procuratura RSR și de a da măcar o fațadă europeană pentru ceea ce este numit astăzi Minister Public. La 20 de ani de la despărțirea de comunism, avem un Minister Public În care Îmbrățișându-se puncte de vedere ale politicii penale a defunctei RSR, aproape totul este secret, netransparent fata de părțile vătămate, fata de victime, Minister Public În care cei chemați să apere drepturile omului și interesul general manifesta un dispreț nemaiîntâlnit În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
B1Tv), Robert Turcescu (Realitatea Tv) ș.a. Doamne-ajută și Gaudeamus igitur, fiindcă putea să fie și mai rău ținând seama că, vorba lui Murphy: Nu există o limită cât de rău pot merge lucrurile" - principiu pe care televiziunile noastre l-au îmbrățișat cu dragoste eternă demonstrându-ne, în acest fel, că nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci, cu un pic de bunăvoință și responsabilitate, totul se poate transforma în nimic. -Ești nedrept, mă atenționează nevastă-mea, Coryntina. -Da ? Iartă
Mari nostalgii de toamnă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10321_a_11646]
-
toți dorind să muncească. Și colțul unde se afla casa lui Perowne, un triumf al adecvării proporțiilor; scuarul perfect proiectat de Robert Adam care înglobează rondurile cu verdeață dispuse într-un cerc perfect - un vis de secol XVIII scăldat și îmbrățișat de modernitate, de iluminatul stradal de deasupra și de cablurile de fibre optice de dedesubt, de apa proaspătă care aleargă prin conducte, de apele menajere evacuate într-o clipă. Observator curent al propriilor stări, se întreabă ce anume o fi
Ian McEwan - Sâmbătă by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/10336_a_11661]
-
asemenea cărți evită perspectiva amuzată asupra unui cotidian descris ca atroce, atitudinea construită din dubla perspectivă autor-narator situându-se mai degrabă de partea extremelor, sarcasmului feroce, auto-flagelărilor și umorului absurd, cu tentă negru-morbidă. Cu toate acestea, stilul virulent până la isterie, îmbrățișat cu note de amuzament, constituie tenta dominantă a romanelor din serie. O bună parte a autorilor s-au impus, de altfel, folosind tocmai acest procedeu. Variind în funcție de conținut, coordonatele ce țin de construcția prozei fac deliciul - adeseori, singurul!- cititorului, dar
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
scrie: "Că Tudor Arghezi va fi citit sau nu studiile Ťpoetului de la Clujť nu e lucru cert, sigur e, însă, faptul că, în 1929, după apariția Laudei somnului, Blaga mărturisea cu satisfacție că Arghezi însuși l-ar fi felicitat și îmbrățișat recitîndu-i din poezia Somn versurile: Ťîn somn sîngele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părințiť". Expresia dubitativă avem impresia că e aci de prisos, întrucît Blaga mi-a relatat el însuși, de cîteva ori, scena petrecută
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
ultimii cinci ani ai regimului, publicație care prezenta realizările femeilor din câmpul muncii că sudor, macaragiu, ca lucrător pe șantierele hidrocentralelor, în marile combinate ale industriei grele, totodată și soții și mame, cu cel puțin trei copii, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. Ignorarea propagandei și a legii comuniste de către femeile care doreau să devină stăpâne pe trupul lor și să decidă momentul procreării cât și numărul urmașilor se termină de multe ori tragic, iar singurele vinovate erau femeile, bineînțeles. Studiul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
înțepenită timp de două minute, după care a întrebat-o cu blândețe ce film e la televizor... - Columbel și Columbica, a răspuns femeia încă speriată de gestul ginerelui. Îi serial pe B1... - Da?, s-a minunat el. Bravo! Apoi a îmbrățișat-o pe nevastă-sa Claustrina îndelung - ceea ce nu mai făcuse decât la starea civilă când un prieten, reporter de televiziune, i-a zis: - Pup-o, bă, că nu te dau pe post...! ...Lui fiu-so, Schwartzeneger-Ronaldo, i-a adus un stilou
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
Psihologic vorbind, elementele de bază din care se încheagă natura interioară a unui credincios sunt în număr de trei: 1) viziunea lui, adică reprezentarea pe care și-a făcut-o despre lume; 2) credința lui, adică gradul cu care își îmbrățișează sufletește propria viziune - iar de acest grad depinde coerența dintre viziune și atitudinea pe care o adoptă în cursul vieții; 3) teoria lui, adică edificiul de distincții și argumente cu care își poate sprijini polemic viziunea. Teoria, fiind forma discursivă
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și vestită Lipsca la Thomas Kirche, unde celebra orgă de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te invit în cântec vraja și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
au avut probleme să ne recunoască. Așa că ne-am dus la poarta portului, pe unde știam că vor ieși. Noi rezervasem două trăsuri, iar ei mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Știrile, de la ora 16.00); Haralampy: - Deci, a doua operație ? Și nouă nu ne-a spus nimic... Nu-l mai votez! l 30.05, la Focus (Prima Tv), exclamația crainicului Adrian Bucur: "- Președintele a ieșit din spital! Și și-a îmbrățișat soția..." Ce-i drept, câteva seri am stat pironiți de teama că Președintele nu va face gestul, iar Prima Tv nu ne va da această știre de senzație. l Președintele Traian Băsescu, la ieșirea din Spitalul Elias: "- Am voie să
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
-Așa le trebuie!, zice Haralampy. l La "Focus" (Prima Tv, 26.05, ora 18.00), știrea de senzație a serii: a fost salvat un pisic dintr-un pom... Multă lume, reprezentanți ai autorităților... Suntem și noi emoționați, iar Haralampy o îmbrățișează pe soacră-sa fericit șoptindu-i: -Mami, mai miluiește-mă cu o pălincuță - săru-mâna... NOI ZICERI TELEVIZATE l Mircea Badea la emisiunea "În gura presei" (Antena 3 și Antena 1, 24.05) într-un moment de entuziasm: , -Aduceți-mi o găină
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
se amestecă, în timp și spațiu. Pe urmă apare amănuntul care fixează. Văd o stradă cu pomi bătrâni, dar fără frunze. E strada Domnească. îmi dau seama, fiindcă pe dreapta apare firma... (neclar, n.n.). Agitație mare, Lumea strigă, râde, se îmbrățișează. Ba unii aruncă cu pălăriile în vânt. De nemărginită fericire. Au fugit nemții! îmi declară un bătrân cu lornion având lănțișor dus după ureche... De, domnule, au pierit, așa, peste noapte!... Au fugit și bulgarii, și turcii... Strada Holban e
File de istorie de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10620_a_11945]
-
și ne-am trezit fără să știm două fapturi mării iubiri, suav prizoniere. În vechea Lipsca Nu prea departe de bătrânul Dom în vechea și vestită Lipsca la Thomas Kirche, unde celebra orgă de secoli mai răsună încă, umbrele noastre îmbrățișate a mea și a ta printre uimitele tăceri, din alte neuitate amurguri, sfielnic vor vibră, enigme vechi s-or decanta interogând aducerile-aminte. Puțin mister Te invit în cântec vraja și descântec în nemărginire și în nemurire unde e posibil să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ei voi târnosi bucuria de-a fi! Nu mai pot, dar cu unghii negre de cântec voi trece prin magie porunca-nălțării! Mai frumos că acum nu am fost niciodată! Elogiu luminii! Elogiu arborelui cosmic Yggdrasil, Peridaxionului magic! Sunt gata să-mbrățișez aerul morții, să-l respir până la măduva adâncului negândit. Cămașă neființei nu-i de mine! Trăiesc cum sunt și sunt cum aș vrea să nu fiu! Ruptă din mine e înălțimea Capricornului, inorog cu privirea asmuțita spre Poartă Zeului! Ia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
au avut probleme să ne recunoască. Așa că ne-am dus la poarta portului, pe unde știam că vor ieși. Noi rezervasem două trăsuri, iar ei mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
nepătimire și viața virtuoasă, recomandând omorârea voii proprii, nu numai a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem. footnote>. În momentele în care ne amintim de o anumită persoană a cărei înfățișare ne răscolește simțurile putem alunga această ispită cu pomenirea povețelor Sfinților Părinți care sfătuiau să ne gândim că acel om este doar un
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași ca și ele în tot chipul, ba
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
băbesc și nedemn de Dumnezeu a crede că Dumnezeu a făcut haine [... ] ca un curelar [... ] jupuind pieile unor animale [... ] iarăși: a spune că hainele de piele nu sunt altceva decât trupurile este pe de o parte ceva verosimil și putând îmbrățișa un oarecare consimțământ, deși nu este și ceva clar sau adevărat. Căci dacă hainele de piele sunt carne și oase, cum a zis atunci înainte de ele Adam: «Acesta este os din oasele mele și carne din carnea mea»?<footnote Origen
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]