3,501 matches
-
intensă, care o intimida, dar îi rezista oricât era nevoie. Ochi negri, pătrunzători care parcă îi citeau gândurile. Don’t cry... Nu plânsese, chiar dacă momentul fusese mult prea scurt pentru dorința ei arzătoare de a-i sta în brațe. O îmbrățișare dorită de amândoi, fără cuvinte inutile, fără declarații de nici un fel. Simțise la fel ca ea, doar că ea își dorise o continuare, un dans mai lung, o trăire de durată. Dar, el doar atât își dorise, iar ea acceptase
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
unul mic în brațe. Panică, țipete, agitație. Străinul o cuprinse cu ambele mâini și o lipi de pieptul său, îmbrățișând-o. Era în siguranță, era acolo unde își dorise mereu să ajungă. Nimic rău nu i se putea întâmpla în îmbrățișarea aceea. Plângea. După mult timp în care lacrimile nu veniseră atunci când avusese nevoie de ele. Acolo, în brațele lui, în sfârșit putea să plângă. Ana intră în cameră cu cănița de ceai aburind în mână. - Karina, ceaiul e numai bun
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
stradă, la stâlpul porții, se întâlnește cu două bătrâne care vorbesc; una îi spune celeilalte: "Ce mai dați, señora Ruperta, pentru a avea din ce trăi..." Băiatul își amintește de "ce lume, Fecioară Preasfântă, ce lume!", a mamei sale și îmbrățișările acesteia acordate sorei sale. Și apoi o vede pe această copiliță palidă, clorotică, pe care o întâlnește aproape în fiecare zi când merge la clasa de matematici, această fetiță care îl privește cu ochi de vis. Și-și amintește imediat
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să faci oameni, oameni din carne și oase; cu partenerul vieții tale să-i faci, în dragoste, în dragoste, în dragoste și nu în pedagogie! Geniul! Vai, geniul! Geniul se naște și nu se face, și se naște dintr-o îmbrățișare, cea mai intimă, cea mai drăgăstoasă, mai adâncă decât a celorlalți; se naște dintr-o clipă pură de amor, de amor pur, sunt sigur de asta; se naște din impulsul cel mai inconștient. La zămislirea geniului, părinții pierd conștiința; numai
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din buzunar un ghemotoc de hârtie dic tando și a citit un poem, „de dragoste“, firește, cu inconștiența vârstei care nu idealizează, de fapt, femeia, mai degra bă o dezbracă, o pune să danseze În ordinea preludiului, a sărutului, a Îmbrățișării neîmblânzite de natură, cu sânii strigând la lună, cu tristețea nenorocului și a fugii. Puiu Nistea s-a lăsat pe speteaza scaunului și a pu făit excitat, moment În care bărbia parcă i s-a umflat și mai mult. — Bravo
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
e întreruptă doar de sunetele care reușesc să treacă prin ușa băii. Acolo e soția mea. Apa curge în șuvoaie subțiri pe coapsele Sophiei. Soția mea. Apa, amestecată cu săpun lichid și transpirație, con ține urmele de netăgăduit ale ultimei îmbrățișări. Eu îmi iubesc soția. Apa devine din ce în ce mai limpede. Ești îngerul meu. Sophia simte gândul de dincolo de ușă, și mâna ei nu tremură deloc în timp ce manevrează cu înde mânare dușul către vaginul ei și către albul de fontă imaculată, și apa
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
precizie cine pe cine îmbrățișează. Care pe care iubește mai mult. Cine pe cine minte. Cine pe cine amăgește. Iar scena asta de rahat se lungește nepermis de mult. Oamenii ăștia închipuiți rămân îmbrățișați. Și brusc, mă simt furat. Înșelat. Îmbrățișarea asta are loc fără ca eu să fi fost de acord cu ea. Fără ca eu să-mi fi dat consim țământul. Și, în ciuda acestor lucruri, se pare că nu reușesc să-mi iau privirea de la cei doi. Stau ca prostul și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de chitarele din „Wonderful Tonight” de E.Clapton.Alinta se strânse la pieptul lui.O sărută tandru pe gât,pe păr,pe frunte,pe năsuc și coborî la buza de jos.Percuția tobelor îi determină să găsească o poziție adecvată îmbrățișării.Inimile lor dominau întunericul.Urmă un sărut lung.Mâinile lui modelau formele pieptului,modelau ecuațiile de curbură ale șoldurilor,modelau acoladele coapselor.Inlănțuit în clepsidra iubirii,simți temperatura ecuatorială,percepu un zbor de cuvinte de pe buzele ei și se cufundă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sărut lung.Mâinile lui modelau formele pieptului,modelau ecuațiile de curbură ale șoldurilor,modelau acoladele coapselor.Inlănțuit în clepsidra iubirii,simți temperatura ecuatorială,percepu un zbor de cuvinte de pe buzele ei și se cufundă în neant. Pentru amândoi fu o îmbrățișare nereușită... O trezi soneria muzicală.Alinta se ridică din pat.Iși puse un halat de baie.Il privi pe amorez.Scrâșnea din dinți prin somn.Ieși pe hol. Deschise.In prag se afla Nic.Evident obosit. Bună,verișoară.Singurică? -Nu
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
goi”,continuă Nic... -”Și trupul rumenit de soare/Turiștilor înfometați/ De farmecul unei idile trecătoare...”,încheie Alinta.Imi place Sorescu: „Auzi?In fiecare fir de iarbă/Sună o locomotivă de plecare/ Pieptenă-ți părul cu degetele mele/Uitate acolo dintr-o îmbrățișare”. Amândoi o aplaudară pentru momentul liric.Onix îi privi surprins și lătră nervos. -Ce-a spus Jan? -E de serviciu la institut în noaptea de revelion. Ai lui sunt invitați la un doctor celebru. Rămân în noaptea dintre ani cu voi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
au retras apoi, având în plan să-și continue noaptea la discotecă. Petre, Camelia, Beatrice și Mihai, au mai rămas puțin, urmărind, în întuneric, luminile bradului și flăcările șemineului. Dimineață i-au condus cu toții pe cei doi la gară, cu îmbrățișări și lacrimi. Rămași fără "oaspeții din Franța", cu o cameră și o baie în plus, tinerii s-au reorganizat și în afară de masa de Crăciun, care, conform tradiției, se petrece în familie, au cerut "liber la program". Vremea superbă și zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
bunăvoie și șampanie. Nici nu trecuse bine miezul nopții și tinerii au și zbughit-o la Discotecă. Era ultima lor zi de vacanță la Bușteni și doreau să se bucure de fiecare ceas. A doua zi, din nou la gară, îmbrățișări și lacrimi. Plecau la Constanța marinarii, însoțiți până la București de fete. Petre și Camelia mai rămâneau câteva zile, să pună casa în ordine pentru închiriere și să mai răsufle după plecarea tinerilor. Într-o dimineață, sună telefonul fix, Camelia ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la gară și, nu în ultimul rând, m-am gândit să nu ratez o masă bună de prânz, după atâtea mese la cantină! Ca ostaș al țării, am găsit o ocazie care trecea pe aici și iată-mă-s! După îmbrățișări, Radu fu cazat în camera de lângă bucătărie, avea baia alături și frigiderele aproape... După ce s-au răcorit și s-au primenit, fiind toți flămânzi, au trecut la masă. Fiind înainte de Înviere, Petre se gândise să-i "purifice" puțin culinar, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la rîndul ei, peste cele trei mîini puternic împreunate. Ziceai că asiști la o întîlnire a unor vechi prieteni care nu se mai văzuseră de un car de ani. Aș îndrăzni să spun că a fost mai mult decît o îmbrățișare. Numai lacrimile au lipsit pentru a transforma totul într-un circ". Cred că rîndurile de mai sus ar putea intra cu brio într-o antologie de umor. Ceea ce m-a impresionat în aceeași măsură în raporturile mele cu Solomonică a
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
înainte de Revoluție m-am retras la țară, atunci când m-am întors în București se produsese deja un gol în jurul meu, o distanțare între exegeții operei mele - care, cei mai mulți, se refugiaseră în ziaristică - și operă. Nu pot să vorbesc despre o îmbrățișare mai generoasă a scrierilor mele după 1990, deși sunt câțiva - Mihai Dragolea, Ion Buzera, Ion Bogdan Lefter, Virgil Podoabă - care s-au apropiat mai mult de esența operei mele. De o schimbare a viziunii critice într-una mai apropiată de
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
autorului. Încă din cele dintâi scrieri Malraux destăinuie ambiția de a relata efortul de eliberare. Voise să învețe cum se face o revoluție și să transmită cele asimilate altora. Nu era numai dorința de a pune capăt exploatării, dar și îmbrățișarea unei metafore cu accent metafizic : descătușarea din servitute. S-a simțit inspirat de eroismul acestei lupte, însă țelul pe care el îl descifra era ieșirea dintr-un regn al umilinței. Personajele erau expresia voinței de a schimba ordinea existentă, dar
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
este cea identitară. Identitatea are o structură complexă. Discutăm, doar unii dintre noi alarmați, despre degradarea limbii române. Maltratată de-a dreptul, neprețuită, desconsiderată pur și simplu, ea poate fi un martor al degringoladei identitare. Îndepărtarea de valorile autentice și îmbrățișarea pătimașă a nonvalorii - sub toate înfățișările ei monstruoase - vorbește, de la sine, de o criză identitară. Fără îndoială că resortul acestui proces funcționează în fiecare dintre noi. Ființa însăși, depreciată în mod evident, vibrează la tot ce se definește a fi
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
Pleșiță și ale fostului mare activit Niculescu-Mizil sunt eșantioane din nesfârșitul depozit al monstruozităților comuniste. Vinovați până la ultima fibră pentru nenorocirea abătută asupra țării, ei încearcă, prin justificări jalnice, să abată atenția de la propria responsabilitate. Asasinul care ucide pruncul prin îmbrățișare nu e cu nimic mai inocent decât ucigașul plătit. În loc să admită că au fost rotițe ale unui mecanism infernal, ei încearcă, printr-o retorică despre care-și închipuie că e subtilă, dar nu e decât grotescă, să-și confecționeze alibiuri
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
Încălcarea standardelor aspiraționale este greu de demonstrat. Un exemplu, îl reprezintă munca pro bono, a cărei exercitare nu este nici recompensată, așa cum refuzarea acesteia nu este sancționată. Instituțiile și asociațiile profesionale de care aparțin psihologii nu pot controla sau determina îmbrățișarea standardelor aspiraționale. În această categorie intră și respectarea anumitor principii precum punctualitatea, neacceptarea unor cadouri substanțiale de la clienți, a căror încălcare - deși neetică, nu atrage după sine tragerea la răspundere a psihologului. Standardele de natură tehnică se referă la metodologiile
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
și mixturile sonore (în Hymnen), rafinarea poeticii și sensibilității împregnate de un puternic erotism a spiritualității hinduse (în Stimmung) ori plonjarea în oniricul premeditat și auto-monitorizat (în Trans). Toate au însemnat fie exaltarea raționalismului, a formalizării excesive, fie, din contră, îmbrățișarea sufocantă a empirismului și intuiționismului, ambele ipostaze stîrnind, vorba lui Antoine Golea, o publicitate exagerată, bine condusă, ceea ce oamenii de la Radio numesc "matraquage", și care determină acele hipnoze colective ce țin de inconștiență și delir. Stockhausen a fost, incontestabil, un
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de un senzoriu aparent umil, vag încețoșat, străbătut de un plîns domol al detaliilor: "Că o uitare intra ceață în pădure/ ori că un plîns confuz pe frunze./ Jur împrejur, o umedă îmbrățișare./ Acești copaci, îmi pare, au uitat/ de păsările pătrunse-n umbră lor, / i-au părăsit surprinzătoarele/ omizi trecute-n fluturi,/ iar vulpile ca niște focuri subțiri,/ mereu neliniștite, nu le mai înfioară scoarță" (Ceață în pădure). Cîteodată procesele discrete dar
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
muiată cu lacrimi fără de care sarea trupului ar împietri. băieții mei, ochii atenți prin care viața se strecoară avidă în mine. băieții mei, imperiul spaimei zdrobit în fiecare clipă în podul palmei. băieții mei, convingerea că divinitatea se furișează în îmbrățișarea lor. băieții mei, neblând răsăriți în mine și-au înmulțit lumina și mi-o întorc. băieții mei, viitoarea memorie a unui timp ce nu-mi va aparține, dar prin ea, e și al meu. în viața de dincolo, vor continua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
bătrânele bordeluri de lux: la primul etaj - necesitatea și un păhărel de coniac; la etajul superior - destrăbălarea fastuoasă. Exact ca în poveștile noastre de dragoste, moartea devine actul final al efortului de seducție. Atâta doar că uneori ți se refuză îmbrățișarea sau totul devine murdar, alteori orgasmul e desăvârșit. * Nu iubi bucuria, rolul ei este acela de a confirma legile materiei. * Îmi amintesc de zilele în care aș fi putut să mor și nu am făcut-o. Am înțeles că moartea
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
fi mă fascinează - și, naiv cum sunt, mi se pare că închide în el adevăruri. Nu ai ce face cu adevărul, cea mai gratuită dintre satisfacții. Logica mea, ca dinaintea unei femei goale care se îmbracă după ce ți-ai închipuit îmbrățișarea. * Orice etică pe care încerci să o formulezi în izolare devine o etică a resentimentului că oricând ai putea să crăpi fără fidelitatea vreunui semen, fără miracol. Și te transformi într-un fundamentalist al problemelor grave, fără putința de a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ea). Matei și Dora își cultivă dragostea lor în întâlniri secrete (noaptea, la vie sau seara, prin grădini rustice), întâlniri din ce în ce mai puțin precaute, alternând orașul de provincie cu Bucureștiul și progresând în sentiment și apropiere de la simple atingeri până la efuzive îmbrățișări și săruturi, dar cu o cenzură a corporalității care nu ar fi pe placul unui tânăr cititor de azi. E o poveste de dragoste trăită ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deci demodată ca stil de
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]