346 matches
-
la bar și cumpără o cană de doi litri de bere. Făcu semn spre ușile din spate, care dădeau spre un dig, dar acesta era și mai aglomerat decît barul. El și Duncan se Întoarseră și-și făcură drum prin Îmbulzeală și ieșiră din nou În stradă. Acolo găsiră niște scări care duceau spre apă. Fraser stătu În capul scărilor și se uită În jur. Era suficient loc pe plajă. Fluxul tocmai s-a terminat. Haide, e-n regulă Coborîră treptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Stă mult timp lângă un poster pe jumătate jupuit: Vizitați Bombay, poarta Indiei. Cât pe ce să fie abordat, când aude fluierul unei locomotive, care împunge aerul îmbâcsit. Iese pe peron și vede un tren trăgând în gară. Imediat începe îmbulzeala, acțiunea. Soldații se întind și coboară din vagonul de marfă, transformat ca să poată transporta tunuri. Hrana și alte provizii sunt descărcate de soldații Sikhs, supravegheați îndeaproape de ofițerii englezi, ori de câte ori sunt nevoiți să ajungă în preajma femeilor sau copiilor. În mijlocul confuziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
când Eddie Foy tocmai interpreta faimosul său vodevil, un spot luminos produsese un mic incendiu care se răspândise în câteva clipe de pe scenă în tot teatrul Iroquois. Cei 2000 de oameni aflați înăuntru au luat-o la fugă spre ieșiri, îmbulzeala făcând imposibilă intervenția pompierilor. Accidentul se soldase cu mai mult de 600 de victime. Iulie 1944, Hartford, Conneticut. Alt spectacol de zi, de data aceasta al circurilor Frații Ringling și Barnum & Bailey. Abia începuse numărul de cățărare la înălțime al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
înece cu el însuși. Sibiul este în exact aceeași situație. Din fericire, importul de consumatori pentru teatru - din București sau de peste mări și țări - a funcționat bine, astfel că delicatesele festivalului s-au consumat pe rupte. A fost chiar mare îmbulzeală la spectacolele lui Șerban, Dabija, Măniuțiu, Zholdak, dar au existat și mici excepții. Din fericire, au lipsit „Invitacii“, acei scorțoși oficiali care nu ratează premiere locale, care nu sunt de fel consumatori de cultură, ci vânători de imagine, iar astfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
bună bere 1664 băută tot atunci, un prieten care m-a sunat de la București imediat după ce s-au anunțat premiile - „te-am sunat pentru că n-aveam cu cine să mă bucur“ -, dar și „oboseala de Cannes“ - de lume multă, de îmbulzeală, de căldura de-afară și de aerul condiționat din sală, care atacă rinichiul -, au mai fost și cele mai diferite rețete de tiramisu, țiganii români care cerșesc mai nou cu pechinezul și chiar cu pisica. „Bună ziua!“, ne-a spus respectuos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
îndată s-a simțit sănătoasă și venind -sa închinat cu evlavie propovăduind minunea și mărturisind că a văzut icoana în vis. De acolo, au dus sfânta icoană la Galați, la Biserica Sfinților Împărați. În biserică lucra un pictor, care văzând îmbulzeala oamenilor zicea: "De ce credeți basmelor călugărești? Un pictor poate să picteze o icoană mult mai frumoasă". Pe când zicea el acestea, deodată a văzut chipul Maicii Domnului schimbându-se. Atunci s-a îngrozit așa de tare, încât s-a înțelepțit pe
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Du-te la Revoluție, m-au împins ai mei, dar unde? Acolo unde se împarte puterea, meriți și tu o parte, ai suferit, ai urât comunismul, ți-au distrus familia, dă-i jos. Și m-am dus la Sfat. Acolo îmbulzeală, aglomerație. Era prea târziu, toate locurile fuseseră ocupate, fum de țigară, comandament, ședințe, toți aveau merite ca în Rezistența franceză, subminaseră dictatura. Ăla eu, ăla eu. Așa că m-am dus acasă ca să vizionez Revoluția în grup, solidar cu familia. Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
era să o urc în tren și să o instalez bine pe o banchetă, la fereastră. trenul a sosit tot pe aceeași linie ca în secvența precedentă, dar în fața vagonului unde trebuia să urcăm s-a produs un fel de îmbulzeală și ușile s-au închis înainte de a putea să o urc pe fetița mea. Brusc m-a cuprins un acces de panică, fetița mea a rămas pe scara vagonului și s-a prins strîns de bara de la ușă, eu însă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
prostul... Dar n-a fost decît o clipă. Reuși să prindă privirea prințului, era aceeași, tristă, grea, întunecată. Corvino dădea detalii, poate inutile, zburătorii se cunosc și se recunosc după semnele lor. În jurul celor doi aviatori se produse din nou îmbulzeală, încercă să se țină aproape, dar nu reuși, rămase la marginea cercului, cînd apăru ca din senin inginerul Corvino. Avea un zîmbet șiret, de vulpiță agreabilă, "excelența sa prințul Pangratty este un pilot de elită". Nu avea de ce să-l contrazică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
iluzorii planuri vaste, rotunde... optimist-demențiale, neducându-le până la capăt, fie din cauza timpului prea scurt pe care-l trăiește precipitat, febril, zbătut la gălbenuș și-albuș... și-n final pocnit în moalele sufletului de planturoasa și „dotata“ poloneză Hanska, fie datorită îmbulzelii teribile a celorlalte romane ce se cer foiletonate rapid, gâfâit, imperios. Trebuia să închege o sută de povestiri, tranșându-le în volume de câte zece bucăți macre. Au apărut doar trei serii, în 1832, 1833, 1837. Restul, fragmentariat, rămâne în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
trei oameni, trei țigani. Pe cel care venea întăi, cu dreapta întinsă țapăn în jos, cu cuțitul lângă coapsă, nalt, uscat, cu ochi și cu plisc de pasere răpitoare, Dumitrache Hazu îl cunoscu numaidecât, îl văzuse de două ori în îmbulzeala iarmarocului de la Roman. Înțelegerea primejdiei deodată îl fulgeră prin toată ființa. Se îndreptă scurt în car, nalt și vânjos, și puse mâna pe cuțitul din chimir. O clipă, zări pe Ion Băieșu încremenit, cu boii de funie; își simți brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat-o în cotloanele ei misterioase. Măreața ei îmbulzeală de ape, colectată dintr-o jumătate de Europă, se alină în această blândă margine a șesurilor și în aburul ei apare apa morților, cu năluciri de vis. Gârlele ei au îmbrățișat, din veacurile cele mai vechi, bucăți de pământ, rupându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-a stabilit că, cadavrul aparține banditului Marcovici Gheorghe. Nu a trecut însă mult timp de la această constatare și având loc un meci de fotbal pe stadionul din Galați, la care participase și Ofițerul Hurjumă, la ieșirea de pe stadion, la îmbulzeala care Așavut loc, unul din stâlpii de la poartă a căzut direct pe ofițerul Hurjumă și l-a strivit ca pe un șobolan. Și după cum se zice că ,, Dumnezeu nu bate cu ciomagul’’, aici sa făcut dreptatea creștinească, strivind executantul, care
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
pentru el. Se bucură ca un copil. Chiar este un copil... încă. Mai am câteva spectacole în Italia, apoi în Spania, după care te voi putea îmbrățișa, drăgălașa mea amică, în sfârșit, acasă, în vechea cetate a fumului și a îmbulzelii de pe malul Tamisei. Pe curând, Nanone. FINAL PASAJ RETRAS PAGINĂ NOUĂ 22 Din pavilionul construit chiar deasupra Dâmboviței, în fața hanului, prințul privea tăcut apele din jur. Era un loc preferat. Aici obișnuia să stea dimineața, când își bea cafeaua, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Danny Upshaw urmări brancarda care conținea Cadavrul Neidentificat nr. 1 - 1/1/1950 până la rampa de transbordare aparținând morgii Orașului, știind foarte bine că șansele lui de a colabora cu patologul său preferat erau aproape nule. În zona Comitatului era îmbulzeală mare: fatalitățile rezultate în urma unor accidente de mașină zăceau aliniate pe tărgile morgii, asistenții agățând etichetele numerotate de degetele mari de la picioare, polițiști în uniformă compunând rapoarte de deces, cei de la Medicina Legală sudând țigară de la țigară, să blocheze duhoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ei zic: Sufletele vor ieși din morminte cu ceia ce va fi rămas din corpurile lor și, spre a nu pune pe ai noștri la osteneala de a căuta unghiile și părul lor căci în ziua aceea va fi multă îmbulzeală purtau grija de a le strânge, pentru a le găsi mai lesne. Când Spaniolii risipeau oasele de prin morminte, Peruvianii îi rugau să nu facă aceasta să să-i scutească de o mare osteneală pentru ziua reînvierii. Ceremonii la moarte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
întocmească documente de refugiați, rebeliunea legionară era în plină desfășurare. În zona centrală unde trebuia să așteptăm unele aprobări, se auzeau dese focuri de armă. Bucureștiul era plin de refugiați veniți din toate colțurile țării, pe străzi era o mare îmbulzeală iar oamenii erau grăbiți și nervoși. Până la urmă am fost repartizați la un cămin, unde ne-au fost asigurate cele necesare, inclusiv continuarea școlii. Tata între timp s-a întors acasă la Florești, iar fratele Ioan a rămas “tutorele“ nostru
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Ilişiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1688]
-
substratului de indulgență și la siluirea mea de către ambianțe suprapuse participă și mișcarea, chemându-mă spre zone interzise. Sau când e mișcare, există și oboseală-n exces și pași aruncați peste tot ținând să se grupeze în același loc, provocând îmbulzeală, și astfel obstacolele se depășesc cu greutate: trupul rămâne suspendat într-o primejdie continuă și pașii răzlețiți nu mai au nici un rol.“ „Scorbura mea își răspândește tentaculele tentațiilor și în pătimașa îmbrățișare, inevitabilă în această împrejurare, scuipă veninul urii pe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și plecați. Da, domnule, a doua oară nu v-o mai spun politicos. Schimbase ușor poziția puștii, o schimbare aproape impercep tibilă, dar suficientă ca Margaret s-o observe. — OK, OK, OK, a exclamat Bill. Au pornit Înapoi Încet prin Îmbulzeală, pierduți dintr-odată. N-aveau pe unde să iasă. Oriunde ar fi privit, nu se vedea decât zidul mișcător al celor din jur. Nu puteau s-o ia nici la dreapta, nici la stânga, nici Înainte. Orașul dispăruse În valul mulțimii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plecăm. — Parcă erai cu tatăl tău... — Are șoferul lui. Oricum, nu vine mai niciodată acasă. Plă ce rea de a fi În compania lui Îi revine cel mai adesea bietei lui metrese. În drum spre ieșire, au Întors capul spre Îmbulzeala gălăgioasă. De la toaletă ieșeau doi soldați care-l târau Între ei pe bătrânul Îngrijitor. Își ținea mâinile Încătușate pe creștetul capului, iar pe față avea o vânătaie pe care Adam n-o remarcase până atunci. Un al treilea soldat venea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Danzig, lăsa în urmă Langfuhr și se deplasa în direcția Berlin. Valiza de carton, care fusese cumpărată special pentru această călătorie, o suisem în plasa pentru bagaje. În cap, lucrurile refuzau să se pună în ordine: harababură mai mare decât îmbulzeala obișnuită de gânduri. Dar nici un gând nu produce vreun citat, rostit în șoaptă sau bâiguit, doar ordinul de încorporare foșnește în buzunarul de la piept al jachetei mele prea strâmte. Mama refuzase să-l conducă la gară pe fiu. Mai mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
case. Din găurile lăsate de ferestre la etajele superioare ieșeau flăcări. Apoi iarăși priviri în hăurile întunecate ale străzilor și-n curțile în care se aflau copaci. În orice caz, am văzut oameni ca niște contururi de umbre, izolați. Nicidecum îmbulzeală. Incendiile erau considerate normale, căci Berlinul se afla în plin proces de distrugere ce sporea de la o zi la alta. După ultimul bombardament, se sunase încetarea alarmei. Trenul înainta încet și, cu bună știință parcă, invita lumea, inclusiv pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
hai să dăm o fugă până la Hanovra, și acolo există o gară. Poate ne vine acolo vreo idee...“ Așa că ne-am urcat în următoarea cursă locală și ne-am târâit prin mai mult de o duzină de gări. După oarece îmbulzeală, iată-ne șezând într-un compartiment, de nefumători cu toate locurile ocupate, lucru de care pipa caporalului meu nu se sinchisea. Buruiana lui făcea fum din belșug. În timp ce încă mai pufăia, a scos din raniță un coltuc de pâine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-i mai sclipește pe deget, pentru că s-a înfipt deja de mult în carnea obrazului, sfâșiată până aproape de os. Sânge mult, până aproape de bolțile sufletului. Când Baha moare, răpusă de hanger, Omalissan nu mai aude, de mult, nimic. Nu vede îmbulzeala, forfota slugilor care-și cheamă stăpânul. Prin fața ochilor ei trec aripi de înger. Cu excepția găurii din obraz, acolo unde, printre fâșii de țesut, piatra lui Solomon lucește ca un al treilea ochi, deschis spre Paradis, chipul ei e intact. Doar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
câtăva vreme înainte de plecarea mea în mlaștini, mă aflam în sala de așteptare clasa a doua, stăteam pe o bancă, habar n aveam ce căutam acolo, în orice caz, nu mă gândeam să plec nicăieri, așteptam pur și simplu, era îmbulzeală, câteva sute de oameni... L-am văzut, peste mulțime, la celălalt capăt al sălii, căuta și el parcă pe cineva; când a dat cu ochii de mine, a ridicat mâna, se afla încă în prag, mi-a făcut semn; am
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]