6,394 matches
-
le-ar fi făcut rău lor sau altora.” Mat. 5,23-24: “Dacă îți aduci darul la altar, și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, lasă-ți darul acolo înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ți darul.” 10. “Am continuat să facem un inventar personal, și atunci când descopeream că am greșit admiteam imediat acest lucru.” Rom. 12,3: “Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun
SINDROMUL PERICULOS AL DEPENDENTEI de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Sindromul_periculos_al_dependentei.html [Corola-blog/BlogPost/342482_a_343811]
-
clipe. În ochi purtăm sclipiri diamantine Și-un crez zidit în lacrima credinței Mai ard tăceri în palma suferinței Ascunse-n taine, înrobind destine. Dar păsările-și fac în noi popasul Smulgând atâtea neștiute-amaruri Sfințindu-ne cu nesfârșite haruri Și împăcând speranța cu rămasul. Cluj Napoca, 7 ianuarie 2012 Referință Bibliografică: Să nu lăsăm în păsări îmbufnarea / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul II, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ NU LĂSĂM ÎN PĂSĂRI ÎMBUFNAREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_lasam_in_pasari_imbufnarea.html [Corola-blog/BlogPost/361801_a_363130]
-
ce ne-ar mai auzi urechile. Puteam să mă gîndesc cu o oareșcare gravitate la viața mea, îmi ziceam eu, dar ce rost ar fi avut din moment ce nașterea mea este începutul sfîrșitului vieții mele, paradox cu care nu mă pot împăca cu una cu două, pentru că doar ideea că, pînă la urmă, contează specia, nu individul, pe mine nu mă consolează și nu-mi întărește convingerea în moralitatea vieții mele sociale, pentru că sînt un egoist dintre cei mai puri, adică absolut
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TĂCERI, OGLINZI ȘI SENSURI Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului împăcată cu sine tristețea mă înghite din mers ca pe un bob de linte de-am muri și ne-am trezi cu ochii întregi să îi facem loc veșniciei înaintea pământului deschid adânc ochii te privesc și mă înfricoșez omule ești
TĂCERI, OGLINZI ŞI SENSURI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1434381056.html [Corola-blog/BlogPost/379692_a_381021]
-
care păreau a fi hotărâte de dinainte, deci erau inexorabile. Dar înțelegea Claudia Procula aceste adevăruri?” își spuse procuratorul zâmbind amar. Oftă îndelung, ceea ce ar fi însemnat că îi părea rău fiindcă o supărase pe soția sa. Dorea să o împace cumv, dar în acele clipe nu știu ce să-i spună. De aceea procuratorul tăcu. În ochii lui ea era o simplă femeie și atât. ,, Știa ea oare ce conotații politice luase acel caz, și cu ce implicații? Habar n-avea! Ea
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1401909258.html [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
noi iubiri Și pași să-mi smulgă din alte rătăciri. De multă vreme... sufletul îmi plânge, Întreg trecut nu poate să alunge. Sunt amintiri ce nu se vor plecate Ori altele ce nu pot fi uitate. De multă vreme... mă împac cu soarta Și larg deschid ogrăzii mele poarta Să-mi ducă dor, cum val înghite marea Să-l macine mireasa mea, uitarea... Din acel moment m-am simțit total liber, având încuviințarea ei. Știu! O parte din cei care citesc
FENOMEN SOCIAL? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Singuratatea_fenomen_social_marian_malciu_1366830845.html [Corola-blog/BlogPost/345976_a_347305]
-
fără ostenire cutreier prin străvechea Grădină a Placerilor Pământești. Să vină! Mă vor găsi veselindu-mă! Beau și mănânc și plin de bucurie dănțuiesc, pentru că adevăr îți spun: nu poate fi pedeapsă pentru acela ce cu sine însuși s-a împăcat. Referință Bibliografica: La noapte / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Râul Bâz : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
LA NOAPTE de RAUL BAZ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/raul_baz_1407166272.html [Corola-blog/BlogPost/352348_a_353677]
-
crunt. Într-o noapte, ce s-a gândit Marin să facă, a luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
luat capra din bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
bătătură, s-a dus cu ea la geamul omului chiar la miezul nopții și strângând capra care zbiera speriată, a zis cu vocea schimbată: - Te împaci cu Marin Ciulei? Țiganul, crezând că era necuratul, a răspuns: - Mă împac, românico, mă împac... Aveau un mânzuleț la grădina de legume. Mânzul se făcuse măricel și într-o zi a plecat de lângă mă-sa, ce știa el, era pus pe joacă și a pus la pământ straturile de legume. Când a venit Marin din
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1488466095.html [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând...ne împăcam. * * * Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici și bătrâni; Care-mi fură amici buni... Tristă ești și-ntunecată. Vioara nu mai vibrează, Banca-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea mea visează La seri lungi de primăvară ...Cu
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Strada_veche_prietenului_meu_g_marin_voican_ghioroiu_1365793266.html [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
o cale de acces la misterele spirituale ale credinței. Alături de aceasta, pe itinerariul definitivării unor certitudini spirituale se află preotul Daniel Arvatu. Cei doi se îndrăgostesc și la înapoierea în Coveia decid să se căsătorească. Ioana ajunge, astfel, un om împăcat cu sine prin credință. Pe de altă parte, atenția epică se concentrează pe întâmplări de rezonanță în Rudari. Situații cu conținut revelator pentru mentalitatea, principiile, valorile și acțiunile oamenilor satului actual sunt așezate la baza unei psihologii duale. Se conturează
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
Scarlat (căsătorit cu Ioana) are o fiică, Florina. Aceasta este prietenă cu George Paraschiv și intenționează să se căsătorească. Este violată de trei pușcăriași, iar George nu mai vine în pețit. Are loc ruptura. Ulterior, lucrurile se aplanează, tinerii se împacă și părinții dau semne că acceptă împăcarea. Același mecanism al rupturii-împăcării îl regăsim și în alte tipuri de relaționare decât cea erotică: în împărțirea pământurilor, în ideatica politică, la revenirea din străinătate etc. Mărin Croitoru îi spune Georgetei Cioroianu (sora
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
acceptă împăcarea. Același mecanism al rupturii-împăcării îl regăsim și în alte tipuri de relaționare decât cea erotică: în împărțirea pământurilor, în ideatica politică, la revenirea din străinătate etc. Mărin Croitoru îi spune Georgetei Cioroianu (sora Ioanei Scarlat): „Vreau să mă împac cu taica, mă duc la el acum” (p. 150). Vasile Geambașu se bate cu fratele Ilenei, Radu Scarlat; apoi se întâlnesc cu bucurie: „De parcă nu se întâmplase nimic (...) uitaseră bătaia și ura” (p. 158). În raport cu satul, oamenii trăiesc un timp
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
cu fratele Ilenei, Radu Scarlat; apoi se întâlnesc cu bucurie: „De parcă nu se întâmplase nimic (...) uitaseră bătaia și ura” (p. 158). În raport cu satul, oamenii trăiesc un timp rapid: „timpul trecea repede” (p. 107); de aceea, ei se ceartă și se împacă rapid. Una dintre realizările notabile ale romanului o reprezintă fixarea epică a unei lumi așezată în principii, valori și obiceiuri tradiționale: iertarea, încrederea, înțelegerea, onoarea și împăcarea. Observația prozatorului se îndreaptă spre un univers în care se poate trăi și
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
arunce departe Sub tăcerea profundă din zbucium de mare. Din adânc de adâncuri tăcerea ne-arunce Pe vârfuri sumbre de vals din viori gârbovite, Să presărăm rugina plânsă a triștilor pași Peste dâra vieții trecute prin negrăite cuvinte. Să ne împăcăm cu noi înainte de moarte, Să rămânem iubiții tăcuți și-n valsul din cer, Tăcerea să cearnă peste noi potop de cuvinte, Rămână, iubite, valsul tăcerii un vals efemer. Apoi peste noi plângă cerul și lacul cu nuferi Și codrul cu
VALSUL TĂCERII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465334712.html [Corola-blog/BlogPost/385300_a_386629]
-
plece-n lume! Valea! Cine-i ține? Te-nverșunezi și-adaugi: Sunt sărac! E scurtă calea între rău și bine Și, când ești lacom, cerul ți-e opac. Aș vrea să fac balanța să încline, Cu Trinitatea gândul să-ți împac, Să știi că bogăția nu-i copac La care sufletul să se închine, Când pierde calea între rău și bine. Referință Bibliografică: Ascultă-mă! Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de
ASCULTĂ-MĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454624276.html [Corola-blog/BlogPost/363436_a_364765]
-
înțelegător și tolerant, cunoscând firea umană, dar în momentele de cumpănă ale națiunii, în problemele ei grave, Silviu Dragomir s-a dovedit a fi de neclintit. Ultimele cuvinte scrise îl arată ca fiind un om de valoare, care s-a împăcat cu el însuși: „ Căci, dacă, față de ceia ce ar fi trebuit și am fi dorit să facem ceia ce am făcut e așa puțin, atâta cât am făcut era, în împrejurările date, tot ce puteam face. Iar o acțiune folositoare
CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
-
și simbol. Realități pe care le abordează și le dezbate și Părintele Cios în această lucrare. Această diferențiere și deosebire a fost discutată pentru prima oară în istorie de către Părinții Bisericii în timpul marilor contoverse iconoclaste. Prin ea a putut fi împăcată în conștiința creștină, contradicția aparentă din Vechiul Testament între interdicția chipurilor cioplite (Exod. 22, 4-6; 22, 25; 32, 1-4; Levitic 26, 1; Deuteronom 4, 19-20; 27, 15) și porunca de a se turna doi heruvimi în cortul sfânt (Exod. 25, 18-21
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_morala_si_sacramental_stelian_gombos_1330681814.html [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
care le facem, pentru că altfel, nu putem fi fericiți.” Că soție, te poți confruntă de multe ori cu situații mai puțin plăcute, iar Ligia Semăn are meritul de a fi pus accentul tocmai pe latura practică a vieții. „Cum te împaci cu faptul că în căsnicia ta..., mai întâi de toate, tu trebuie să te schimbi?” Poți să ierți? „Inima mea de femeie nu poate ierta în orice situație pe cei care m-au rănit sau respins, dar inima lui Hristos
UN MANUAL DE INVATATURA CRESTINA PENTRU FEMEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/_domnind_peste_imprejurarile_vietii_un_manual_de_invatatura_crestina_pentru_femei.html [Corola-blog/BlogPost/342597_a_343926]
-
întrebări către iubită, ale căror răspunsuri nu sunt așteptate, ci bănuit știute. Simbolul înfrângerii, ghilotina, este transferat și în ''Concert melancolic''. Înfrângerea este nu doar conștientizată, ci și curajos asumată, dar nu și reală: (Cu mine însumi, oare, m-oi împăca vreodată/ Sau numai armistiții semna-voi pe cetăți?, Învinsul). Așa cum Nabokov vâna fluturi cu plasa, BURLUI, departe de a fi învinsul declarat, atacă timpul cu site fine. Ce prinde la vânătoarea asta, poezie se numește. Poemele sale sunt polifonice, în
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_este_ca_toti_poetii_mar_pompiliu_comsa_1334422618.html [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Iisus Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
Sunt asistent spiritual al unei congregații parohiale „San Giovanni” și vizitez bolnavii din parohie. Desigur, faptul de a fi preot mă condiționează și penalizează deseori din punct de vedere artistic... dar știam acest lucru încă de la început, așa că încerc să împac pe toată lumea! Sunt invitat la televiziune, la radio, se publică despre mine articole pe plan național... dar nu reușesc întotdeauna să răspund tuturor afirmativ, să fiu disponibil. Să nu uităm, după cum spuneam mai sus, că principala activitate nu-mi permite
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_antoniu_petrescu_alias_don_elvis.html [Corola-blog/BlogPost/349606_a_350935]
-
Ion Suvac, un țăran din satul Băhrinești, județul Soroca (născut pe 12 octombrie 1924), nu se putea împăca nicidecum cu puterea sovietică. Nu a fost nici comsomolist, nici comunist, nici activist și de zece ani nu lucra în colhoz. Considera că odată ce tatăl lui a fost membru de colhoz, el nu mai trebuie să scrie cerere pentru a
Ion Suvac – eroul din Băhrinești care a decapitat statuia lui Lenin by http://balabanesti.net/2011/07/31/ion-suvac-%e2%80%93-eroul-din-bahrinesti-care-a-decapitat-statuia-lui-lenin/ [Corola-blog/BlogPost/339949_a_341278]
-
seară și m-am simțit minunat. Am făcut pe bufonul în fața unui greiere și el m-a răsplătit cântându-mi din vioara lui fermecată. M-am luat la harță cu o urzică, dar o adiere malcomă de vânt ne-a împăcat. I-am zâmbit unei raze de soare și ea mi-a redat “căldura” sufletească. Am sorbit din roua fermecată a unei petale de bujor. Am fugit nebună prin pădurea de fagi, m-am aruncat obosită în iarba înaltă și mirosul
LIDIA FLORINA TURCUŞ by http://confluente.ro/articole/lidia_florina_turcu%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/341190_a_342519]