2,441 matches
-
neamul acesta consideră că familia și-ar avea originea la Epureni (Fălciu) sau că se trag din răzeși de la ținutul Tutovei, ori din Sărățenii Fălciului, nefăcându-se nici un fel de referire la stăpânirile Costăchești de la Umbrăreștii din ținutul Tecuci. În urma împărțelii din 1679, de fapt o reeditare a unui act mai vechi, pentru a împiedeca acum pe urmașul lui Antiohie Costache, fratele mai mare, dar numai după tată, de a moșteni și el pe slugerul Costache, părțile de la Umbrărești rămân exclusiv
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
N. Iorga. În legătură cu păstrarea și existența actului original, ar mai fi de reținut afirmația cercetătorului ieșean C. A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos act de împărțeală cu fratele Gavril, semnat de mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și a citit actul original, că el exista la data când și-a întocmit studiul publicat în 1964, dar fără a indica în vreun fel instituția
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alte acareturi, precum pivnițe, dughene, adică prăvălii, în orașele Iași, Galați, Botoșani, vii la Socola și în alte podgorii moldovenești, mori și moșii în mai multe ținuturi, pod pe dubasuri (umblător) pe apa Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nastasia, fiica marelui vornic Ion Racoviță, din a doua căsătorie cu Safta Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui Gavriliță, cu Gavril Jora și putem accepta că părțile din Boziești, ce-i reveniseră ei în urma împărțelii din 1679, au trecut în stăpânirea lui Ion Racoviță, fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
spătar și nepoatei noastre Mariei”. La 31 mai 1742 Maria „văduva răposatului spătar Toader Costache” primea o carte domnească, prin care era împuternicită să-și „stăpânească moșiile” așa cum se obișnuia în astfel de împrejurări. Dintr-o copie de pe actul de împărțeală a averii rămasă, purtând data de 1 martie 1752, vedem că agoniseala ce se redistribuie acum nu e prea substanțială. E posibil ca dania lui Constantin Costin Neniul să nu fi fost acceptată de către alți pretendenți la stăpânire, a satelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmașii lui Toader Costache. Tot ce a rămas după deces se împarte în cinci, respectiv părțile celor patru copii rămași minori: un băiat, Iordache, și trei fete, Catrina, Anița, Zoița, plus partea mamei lor, Maria. La data întocmirii actului de împărțeală, cap de familie pare să fi fost Iordache, unicul băiat al decedatului, devenit matur, de față fiind „și dumnialui Costache Razul vel vornic între noi”, întărind prin proprie semnătură actul, nu în calitate de reprezentant al statului, ci în virtutea gradului de rudenie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și pe seama faptului că satele aservite de la noi nu au făcut obiectul unor tranzacții de vânzare-cumparare, astfel că nici robii din aceste sate nu apar ca ceea ce de fapt erau, „ființe de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești”, în afara celor dați zestre anterior. Printre beneficiarii actului din 1813 s-a aflat și Elencu Manu, căreia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fii la mini”, la Gavriliță; „și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lung... de la iarbă... de la pământ până înlăuntrul oamenilor. Și animalele cu țepi dușmănesc totul. Așa de ușor se sting luminițele aprinse. Și deodată sunteți d-voastră acolo, țapul întărâtat din luminiș. Trebuie să fi știut exact. Trebuie să existe o împărțeală pentru sine. (Se pune în fața compozitorului și își ridică rochia în sus) Nivelul cuprinzătoarei alegeri nu înseamnă nimic. Fructele foarte fructifere nu au nici o valoare. Nici un nivel... numai muntele, singurul meu vârf. Muntele meu trebuie să fii tu, pentru că eu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
imediat următoare rămânerii definitive a hotărârii de divorț; după înregistrarea hotărârii de divorț pe marginea actului de căsătorie. Partajul voluntar poate fi valabil încheiat în orice formă cerută de soți, chiar și verbal. în anumite cazuri, când printre bunurile supuse împărțelii sunt terenuri sau construcții, convenția soților se va putea face numai în forma autentică, cerută de lege, "ad validitatem" și nerespectarea formei convenției soților de împărțire a bunurilor comune în astfel de cazuri este sancționată cu nulitate absolută. Legea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
comune sau numai a unei părți din acestea, potrivit cotelor stabilite prin învoială 110. În caz de neînțelegere, pe cale judecătorească are loc împărțirea bunurilor comune, în raport de contribuția lor efectivă la dobândirea acestora. Tranzacția judiciară a foștilor soți cu privire la împărțeala bunurilor comune poate fi atacată cu acțiune pauliană, dacă au fost fraudați creditorii. Aceștia nu sunt fraudați în cazul în care fostul soț debitor, prin încheierea tranzacției judiciare, nici nu și-a creat, nici nu și-a mărit o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
aceasta, repartizarea bunurilor în materialitatea lor. Prin natura juridică, deosebită de aceea a acțiunii în revendicare, cererea de partaj are drept scop transformarea dreptului indiviz al părților într-un drept diviz și exclusiv asupra unor bunuri anume din cele supuse împărțelii". Comunitatea de bunuri a soților are ca obiect o totalitate de drepturi patrimoniale, reale și de creanță, precum și de obligații. Comunitatea de bunuri trebuie privită, ca o universalitate juridică, în sensul că aceasta se poartă asupra totalității drepturilor și obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
iar cea a obligațiilor formând pasivul patrimoniului comunitar al soților. Instanța competentă să dispună împărțirea bunurilor comune este cea care judecă procesul de divorț, adică instanța din circumscripția unde se află ultimul domiciliu comun al soților, chiar dacă printre bunurile supuse împărțelii există și un bun imobil ce se află situat în raza teritorială a altei judecătorii. Solutia se întemeiază pe necesitatea asigurării unei unități de judecată a cererii de divorț, cât și împărțirii bunurilor comune, precum și pe existența unor posibilități depline
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și împărțirii bunurilor comune, precum și pe existența unor posibilități depline în ce privește administrarea dovezilor și stabilirea în mod temeinic a drepturilor părților. În cazul în care acțiunea de partaj se introduce după soluționarea definitivă a divorțului și în masa bunurilor supuse împărțelii există și un bun imobil, competența revine instanței în a cărei rază teritorială se află imobilul. În această situație nu mai sunt aplicabile dispozițiile art.36 C.fam. privind instanța competentă de a dispune împărțirea bunurilor comune, ci prevederile art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
bunurilor respective, datoriile și creanțele soților, unul față de celălalt, precum și față de terțele persoane. Indiferent că partajul este voluntar sau judiciar, el nu produce efecte dacă a fost realizat fără participarea tuturor copartajanților, deoarece astfel, ar însemna să se valideze o împărțeală în cadrul căreia s-a dispus de drepturile altuia. Disp.art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.797 C.civ. prevăd că partajul efectuat fără participarea tuturor coproprietarilor este sancționat cu nulitatea.112 Stabilirea contribuției fiecărui soț la dobândirea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de probă 113. c) Măsuri de conservare Patrimoniul supus împărțelii este acel existent la data partajului, inclusiv contravaloarea bunurilor comune care au fost înstrăinate în mod nelegal până la partaj. Dacă până la împărțirea bunurilor comune există primejdia ca unul din soți să înstrăineze o parte din bunuri, în detrimentul celuilalt sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
născut dreptul de proprietate comună. În temeiul caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
caracterului declarativ al partajului, fiecare copartajant este considerat că ar deveni proprietar exclusiv asupra bunului sau părții din bunuri ce i s-a atribuit din totalitatea bunurilor chiar din momentul dobândirii bunurilor supuse împărțelii. În practica fostului Trib. Supr.117, împărțeala nu are caracter translativ și nu reprezintă o înstrăinare, ci doar o individualizare și o materializare a unor drepturi indivize. e) Hotărârea de partaj Hotărârea de partaj rămasă irevocabilă constituie titlu executoriu și este susceptibilă de executare, indiferent dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fi folosită ca mijloc de probă pentru dovedirea dreptului său de proprietate asupra acelui bun, drept care nu se pierde prin neuz). Partea din hotărârea de partaj prin care se constată calitatea de copărtași a părților din proces, masa bunurilor supusă împărțelii, precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
precum și cotele ce revin fiecăruia din dreptul de proprietate asupra bunurilor comune nu este susceptibilă de executare și sub aceste aspecte, hotărârea de partaj nu-și pierde puterea lucrului judecat prin trecerea termenului privind prescripția executării. O nouă acțiune de împărțeală a bunurilor comune ale soților este admisibila dacă, cu ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, fără să poată opune, ca fine de neprimire prescripția extinctivă sau puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
ocazia judecării unei prime acțiuni n-au fost cuprinse în masa partajabilă toate bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei, fără să poată opune, ca fine de neprimire prescripția extinctivă sau puterea lucrului judecat. În cadrul celei de a doua acțiuni de împărțeală a bunurilor soților nu vor mai trebui incluse în masa partajabilă bunurile care deja au fost împărțite și asupra cărora soții au dobândit un drept de proprietate exclusivă, având loc, un partaj suplimentar, dreptul la acțiune este imprescriptibil, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
loc, un partaj suplimentar, dreptul la acțiune este imprescriptibil, ca și cel inițial pe care îl desăvârșește. f) Stabilirea masei partajabile și determinarea cotei de contribuție a soților Întinderea dreptului de proprietate al fiecăruia din soți se stabilește cu ocazia împărțelii, sub forma unei cote unice asupra universalității de bunuri comune, iar nu printr-o pluralitate de cote în raport de fiecare bun în parte sau categorie de bunuri mobile sau imobile 118. * Stabilirea pe cale judecătorească a cotei de contribuție a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
plătite de un soț din veniturile sale obținute prin muncă în executarea unei pensii de întreținere nu se includ în masa partajabilă. Aceste împrejurări vor fi avute în vedere pentru determinarea cotei-părți ce revine fiecărui soț din bunurile comune supuse împărțelii. În cazul unor soți cumpărători, cu clauză de întreținere, când numai unul din ei a prestat vânzătorului întreținerea, celălalt soț va putea cere împărțirea bunului cumpărat, în cadrul partajării bunurilor comune, urmând ca întinderea drepturilor asupra bunului să se stabilească în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]