3,383 matches
-
Și-apoi, pe banca aflată la nu mai mult de șaizeci de metri de vila familiei Lindsay, și-a îngropat peruca în poala mea și mi-a luat-o la muie. — Maimuțo, nu, am implorat-o eu, nu, m-am împotrivit eu în timp ce-mi trăgea în jos fermoarul la pantalonii negri, locu-i ticsit de caralii îmbrăcați în civil! Mă refeream la forțele de ordine care răspundeau de zona vilei Gracie. — Or să ne salte cu duba și-or să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de ea. — Ba da, spuse el, deși În vocea lui exista o nehotărâre care-i arătă că trebuia doar să fie decisă, să se ridice, să-l lase și să se Întoarcă la vagonul ei, căci el nu s-ar Împotrivi. Dar În geantă avea sandvișuri sleite și, Într-o sticlă de vin, ce mai rămăsese din laptele de ieri, În timp ce de la capătul culoarului venea miros de cafea fierbinte și pâine albă, proaspătă. Mabel Warren Își turnă cafeaua neagră și tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
o valijoară neagră, de doctor, iar el o ciupi sub bărbie și-i spuse că avea ochi frumoși. — Dezbracă-te, spuse el, și suie-te-n pat. Mă-ntorc la tine Într-o clipă. Înainte ca ea să se poată Împotrivi sau să-i ceară explicații, el țopăi bine dispus pe vârful picioarelor, ieși pe ușă și-o Închise În urma lui. Imediat se uită În jur după un scaun și-l propti sub clanță, așa Încât ușa să nu poată fi deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cufundat în calmul somnolent din cursă, privind peste capetele tuturor, înainte, prin spațiile deschise de ștergătoare. Valuri tot mai dese traversează șoseaua asemeni unor spinări de animale albe ce par să iasă din albia drumului, mai mult, tot mai mult, împotrivindu-se roților. Abia scăpată din încleștarea cu un val de zăpadă, cursa prinde viteză, aruncîndu-se asupra următorului. Curînd însă, valurile de zăpadă devin tot mai dese iar mașina înoată prin ele gemînd din greu. La un moment dat, între capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
el îngîndurat. Vine, tovule, vine! îi strigă cineva de la autogara. Pînă după-amiază sosește sigur. Și mai lăsați-mă naibii în pace cu cursa asta! Stă bine, la restaurant, doar nu-i în cîmp. Vă spun că iese cu scandal se împotrivește Ovidiu. Aici nu-i pădure; copacii rămași în jurul restaurantului sînt pentru decor... Ce, decorul nu poate arde? întreabă Lazăr. Hai! face semn spre țăran, care ține toporul sub braț. Tăiem unul mai de departe, să nu se simtă... Ovidiu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
bătălii l-a anexat. Apoi, a pornit războiul împotriva statului Han. De teamă, regele acestuia a trimis un sol în statul Qin pentru a încheia pacea, promițând că-i va ceda ținutul Shangdang. Dar prefectul ținutului, Feng Ting, s-a împotrivit acestei decizii. Pentru ca statele Han și Zhao să se unească în fața invaziei statului Qin, el a oferit din proprie inițiativă ținutul Shangdang statului Zhao. Regele statului Zhao a inclus, fără să se gândească la posibilele consecințe, ținutul Shangdang pe harta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
și să fie din nou alături de nevastă-sa. Rămas singur, Arthur Rowe Își numără banii din buzunar și constată că nu mai avea decît foarte puțini. CAPITOLUL VII UN TRANSPORT DE CĂRȚI „Fiind Însă luați prin surprindere, degeaba ne mai Împotriveam.“ Micul duce 1 Chiar și după ce te gîndești vreme de doi ani la avantajele sinuciderii, Îți vine greu să treci de la teorie la practică. Rowe nu putea pur și simplu să se arunce În Tamisa - de altfel ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
sunt prea puțin cunoscute astăzi, în aceste vremuri de certă decadență și declin spiritual. Unii autori emit părerea că acest tăvălug al globalizării va trece sigur peste noi, cu toată împotrivirea noastră. Poate e mai bine chiar să nu ne împotrivim?! Totuși, suntem obligați să ne supunem globalizării, resemnați și în mod necondiționat? Tot în virtutea și inerția „spiritului de turmă”? Putem accepta materialismul societății de consum - această veritabilă doctrină a globalizării - și să promovăm interesele marilor companii și celor care le
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
discuțiile ce i-au urmat, iar atunci căpitanul a implorat-o pe tînăra pasageră să cînte singură, căci avusese ocazia să constate, În timpul croazierei, că știa să facă asta cu gust și voce frumoasă. Fata Încercă la Început să se Împotrivească, Însă din penumbră subofițerul atacă imediat coardele chitarei, scoțînd primele note ale unui cîntec tipic latino-american, iar asta păru s-o facă să se hotărască; se ridică În picioare, făcu un gest de Încuviințare către acompaniatorul ei spontan și Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Atunci Înseamnă că vă dați seama că ceea ce faceți este rău? - Rău, nu... Diferit, răspunse Oberlus. La urma urmei, prin ce se deosebește poziția mea de cea a oricărui rege? Nu Îi fac ei bucăți pe toți cei care se Împotrivesc? Nu Îi arde Inchiziția pe rug pe toți cei care nu-l văd pe Dumnezeu așa cum pretind ei că trebuie văzut? Nu e pe deplin acceptată sclavia negrilor pentru simplu fapt că pielea lor e diferită de a noastră? Legea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să comploteze Împotriva lui cînd În sfîrșit reușise să-și construiască un refugiu În care se putea considera la adăpost de pînda oamenilor și a fiarelor. Poate că Încercau să-l convingă că Natura, Universul, Dumnezeu sau toți laolaltă se Împotriveau lui și tuturor lucrurilor lui, și că, dacă era nevoie ca Însuși centrul planetei să fie făcut bucăți numai pentru ca el să nu se poată bucura de o clipă de liniște, avea să fie făcut bucăți. „Dar n-o să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
continuă incursiunea fără să se Îndepărteze nici o clipă de coastă, pînă cînd dădu peste trunchiul unui cactus gros, lîngă care se odihnea o pașnică iguană de pămînt, ce nu făcu nici un gest văzîndu-l și se lăsă prinsă fără să se Împotrivească. Ar fi preferat să-i sucească gîtul În tăcere, dar nu avea destulă forță nici măcar pentru asta și preferă să-i spargă capul cu securea de piatră. O mîncă așa, crudă și aproape zbătîndu-se, Învingîndu-și sila și dînd voie sîngelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ceea ce fusesem întotdeauna dresată să-mi doresc. Ceea ce vor toți. Dă-mi atenție. Flash. Dă-mi frumusețe. Flash. Dă-mi pace și fericire, o relație și-o casă perfectă. Flash. Brandy zice: — Cea mai bună cale e să nu te împotrivești, să te dai bătută. Nu încerca mereu să îndrepți lucrurile. Lucrurile de care fugi nu fac decât să-ți rămână alături mai mult timp. Când te împotrivești unui lucru, nu faci decât să-l întărești. Zice: — Nu face ceea ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
casă perfectă. Flash. Brandy zice: — Cea mai bună cale e să nu te împotrivești, să te dai bătută. Nu încerca mereu să îndrepți lucrurile. Lucrurile de care fugi nu fac decât să-ți rămână alături mai mult timp. Când te împotrivești unui lucru, nu faci decât să-l întărești. Zice: — Nu face ceea ce vrei. Zice: Fă ceea ce nu vrei. Fă ceea ce ești dresată să nu-ți dorești. E opusul căutării fericirii. Brandy îmi spune: — Fă lucrurile care te sperie cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și spunând că inculpatul l-a abordat într-o tentativă scârboasă de masturbare în public și i-a cerut o țigară. — De parcă cine mă vede ar putea să creadă că fumez, zicea Manus. Nici nu știai cărui viciu i se împotrivea mai mult. După Santa Barbara, am mers la San Francisco și-am vândut Fiatul Spider. Cât despre mine, eu scriu tot timpul pe șervețele de cocteil: poate că sora ta e-n următorul oraș. ar putea fi oriunde. În hacienda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
ce voiau cei doi ofițeri și era limpede chiar și ceea ce avea să urmeze în Vladia. Colonelul Stoicescu și prietenul său nu erau chiar foarte lămuriți dacă adjutantul avea să-i sprijine, dar erau siguri că nu li se va împotrivi. Ceea ce era cam același lucru. A plecat din vilă fără să o caute pe domnișoara K.F., era pentru prima dată cînd se preta la o astfel de impolitețe, o grosolănie chiar, în vreme ce închidea poarta i-a simțit privirea venind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mergem în întâmpinarea lor. Chiar dacă am dormi tot timpul, dacă ne-am pierde într-o absentia totală, evenimentele se vor produce la momentul prescris. E o chestiune obiectivă, e vorba de destin, domnule Mihail. Nimeni nu este nebun să se împotrivească destinului, grecii cei bătrîni observaseră deja asta, doar nebunii, doar cei cărora li s-a luat mintea de către zei, doar ei se împotrivesc destinului!" "Sau cei care nu știu că ceea ce li se întîmplă este chiar destinul. O vină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prescris. E o chestiune obiectivă, e vorba de destin, domnule Mihail. Nimeni nu este nebun să se împotrivească destinului, grecii cei bătrîni observaseră deja asta, doar nebunii, doar cei cărora li s-a luat mintea de către zei, doar ei se împotrivesc destinului!" "Sau cei care nu știu că ceea ce li se întîmplă este chiar destinul. O vină din neștiință, nu?" Basarab Cantacuzino necheză ușor, deci rîdea, "nu e cazul, sînteți plătit anume ca să știți, nu este cazul. Faptele viitoare se îndreaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Popianu aproape mirosind, acru, el știa ce înseamnă să împuști un om, era poate singurul om care o mai făcuse, era vechi în meserie, probabil că blestema în gînd și clipa în care i-a trecut prin cap să se împotrivească Comitetului din Vladia, vedea privirea albă, aproape tîmpă, a lui Leonard Bîlbîie îndreptată către gura neagră a pistolului. Iar el simțea încetul cu încetul răceala oțelului răzbătând prin piele, transmițîndu-se creierului său blocat de frică. "Locotenentul Georgescu a șuierat "trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lui Dušan, La vărsare, Smederevo, Cornul de vânătoare, Semnul mirării, Ultima șansă. Realizatorilor nu le‑a scăpat nici momentul morții lui, exact În ziua când primul lui nepot Împlinea doisprezece ani. Ca de altfel nici faptul că tata s‑a Împotrivit ca ultimul său nepot să‑i poarte numele. Noi crezusem că prin asta i‑am fi măgulit orgoliul și i‑am fi dat o dovadă În plus de afecțiune și prețuire. El, În schimb, a bombănit ceva, și‑n ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pictură. La sugestia lui Nilus, călugărul va picta o scenă Înfățișând familia țarului plutind printre nori. În jurul lor, de după cumulusii sinelii se arătau diavoli cornuți cu furci, sâsâind amenințător cu limbi șerpuitoare spre tânărul țarevici. Cetei de diavoli i se Împotrivea localnicul Mitia Kalaida, numit Mitia Bosiak, care venea Într‑un suflet pentru a birui silnicia diavolească și pentru a‑l salva pe țarevici. Datorită soției sale, născută Ozerova, Nilus va reuși să trimită pânza la Sankt‑Petersburg. Curând Mitia va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aceea, În planurile noastre trebuie să prevaleze nu binele și morala, ci trebuința și eficiența.“ (p. 218) „Ne vom strădui ca Împotriva noastră să nu mai existe comploturi. De aceea vom pedepsi crâncen pe toți acei ca ni se vor Împotrivi cu arma. Pentru orice tentativă de constituire a unei societăți secrete va fi instituită pedeapsa cu moartea. Acele societăți, care ne‑au slujit sau care ne slujesc Încă, vor fi desființate, iar membrii lor vor fi trimiși din Europa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dorința ei de-a se potoli. Neputându-se stăpâni, întinse coarda la maximum. Bica încercă, în fel și chip, s-o cumințească. Ridică, la un moment dat, vocea și-o amenință că va lua măsuri drastice. Luana continuă să se împotrivească. Simțind furtuna plutind în aer, ceilalți copii o zbughiră în casă și pândiră de după geamuri. Luana, cuprinsă de furia oarbă, urla asurzitor. Exasperată, bătrâna o somă să intre în casă. Râzând și sărind, când pe un picior, când pe altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de gât dacă persista în a-și bate joc de el. Luana îi iubea pe amândoi. Încetase să mai nege o stare de lucruri pe care o întâlnea doar în romanele siropoase. Era un fapt căruia nu i se putea împotrivi. Numai că, atunci când își imagina clipa în care trebuia să hotărască și să întindă degetul doar spre unul, o încerca un sentiment copleșitor de disperare. Ca și cum, între doi copii gemeni pe unul era obligată să-l păstreze și pe celălalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
femeie măritată. N-am să fac de două ori aceeași greșeală. Rostogolit lângă ea, el rămase nemișcat. Luana se ridică tremurând și își îndreptă ținuta. Vorbi cu glas înecat. Te iubesc, Ștefan. E un fapt căruia nu mă mai pot împotrivi. Nu doar pentru că ești un exemplar masculin extraordinar de reușit, de o inteligență și finețe cum rar întâlnești, sau pentru că mă iubești așa cum nimeni altul nu va ști s-o facă. Numai că, atâta timp cât eu voi fi doamna Noia, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]