2,778 matches
-
făcură apariția primele lumini ale zorilor. Insula la care ajunseseră de această dată era un con vulcanic tipic, erodat de trecerea secolelor, si care se scufundase încetul cu încetul în mare, în timp ce coralii formau o lata barieră protectoare de jur împrejur. Insula amintea oarecum de Bora Bora, deși era mult mai mică, o parte a craterului dispăruse sub ape cu secole în urmă, iar creasta cea mai înaltă, acoperită în întregime de copaci, abia dacă atingea patru sute de metri. Nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să profite de nopțile cu luna plină pentru a scăpa de distructivii Niho-Nuí, căci, gândeau ei, ca niște excelenți marinari ce sunt, au fost în stare să găsească singură insula care există pe zeci de mile de ocean de jur împrejur. Dar cum înțeleptul lor rege prevăzuse că așa se va-ntâmpla, răzbunătorii Te-Onó erau acolo dinainte, așteptându-i. Dacă polinezienii ar fi cunoscut șahul, Octar s-ar fi felicitat pentru precizia cu care prevăzuse mișcările rivalului sau, deși ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nici nu știa că acelea aveau să fie ultimele vorbe pe care i le spunea lui Neng. A doua zi nu-l aștepta la cotitura drumului, iar când a ajuns la școală nu era nici acolo. A Întrebat de jur Împrejur și toți au răspuns: aha, da, fata aia madureză, o fi plecat cu părinții Înapoi la Java sau În altă parte, nu poți să știi, așa se Întâmplă mereu cu emigranții ăștia, nu s-au născut aici, așa că de ce să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
așa că a traversat, pierzându-se liniștită În mijlocul circu lației, prin Întinderea singuratică a pieței Merdeka, spre apus, Îndreptându-se spre șantierul viitorului Monument Național. Coloana gigantică se Înălța spre cer, sprijinită pe un soclu impresionant, Înconjurat de schelărie. De jur Împrejur zăceau monstruoase mașinării, tăcute și fără rost, asemenea unor rămășițe ale vreunei civilizații dispărute. În perioada marilor ploi purtate de muson, pământul pieței neasfaltate se transforma În noroi, Însă acum, după câteva luni fără strop de ploaie, era sfărâmicios, astfel Încât
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cămașă, sprijiniți de trunchi. N-avea nici un chef de vreo confruntare, cu nimeni, Însă după o privire grăbită a priceput că nici n-avea cum s-o ia În vreo altă parte. Nu se vedea nimic și nimeni de jur Împrejur, nici o cale de scăpare, nici un adăpost, n-avea nici un motiv aparent pentru o schimbare a direcției. Mai mult, dac ar fi apucat-o pe un alt drum acum, s-a gândit ea, cu siguranță ei ar fi văzut, și-ar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tatii, nu ți-e foame? Adam n-a răspuns. Nici măcar n-a catadicsit să dea din cap. Făcea cu lingura grămăjoare de orez și le amesteca În sos, apoi le reconstruia și iar le strivea. Farfuria era decorată de jur Împrejur cu flori roșii cam șterse, ale căror codițe dispăruseră În băltoaca aceea maronie. — Adam, te rog să nu te joci cu mâncarea! Mulți oameni de pe insula asta de-abia Își duc zilele, cu o singură masă la trei zile o dată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
găsim pe Karl. Nu poate să fie chiar atât de greu. Ce naiba! Ai o grămadă de legături În Jakarta. Sună-i pe amicii tăi ziariști. Am să vorbesc și eu cu cei pe care-i cunosc, o să amușinez de jur Împrejur, am nas pentru chestiile astea. O să-l găsim. Nu fi atât de defetist. și n-ai vrea să nu mai zgâmâi eticheta aia, te rog? — Nu mi-ai spus de ce acest Karl de Willigen e atât de important pentru tine
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
am nimic, m-am dus doar să mă plimb și m-am rătăcit. Dar nu, oricât de optimistă Încerca să fie, știa că dispăruse și că ea era de vină. Orașul ăsta o Înfrângea. și-a plimbat privirile de jur Împrejur, prin camera sărac mobilată. Mai erau două scaune castron din Împletitură de ratan și un altul, de mai mici dimensiuni, pe care stătea Mick. Sub corpul lui masiv, părea un scăunel de copil. Nu se vedea nici masă, nici dulap
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mare oraș, Încercând să-și Închipuie ce fel de oameni ar putea să fie cei din lumea cealaltă. S-au oprit la umbra unei copertine de beton Înconjurată de imense bene ruginite goale. Duhoarea dulceagă de gunoi stăruia de jur Împrejur. Din a băgat mâna În geantă și a scos un pachet de țigări 555. — Nu știam că tu fumezi, i-a zis Adam. De fapt, nu fumez, a răspuns Din. și-a aprins un chibrit și l-a ridicat șovăind
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-te-n voia soartei. Se părea Însă că nu mai vine nimeni. De unde până atunci șuvoiul de oaspeți care cobora din limuzine nu se oprise o clipă măcar, hotelul părea să-și fi ferecat porțile. Adam a privit de jur Împrejur cu grijă să nu-și salte capul prea mult. Zgomotele se stinseseră, În afară de câte-un râs nervos ori de vreo doi bărbați care se străduiau să pară veseli. Restul era Înecat de muzică. Se cânta cu siguranță Bengawan Solo, chiar dacă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
conștient de ceea ce dorește să obțină. S-a ridicat din pat și a tras perdelele. Z le Închisese probabil Înainte de plecare ca să-l ferească de lumina crudă a dimineții. Lumina bruscă l-a orbit. S-a uitat apoi de jur Împrejur prin cameră. Erau lucruri pe care nu le observase În starea de extenuare din seara dinainte: un afiș cu Che Guevara fixat pe un panou de plută, lângă fotografia unui actor de cinema pe care nu l-a recunoscut. Nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să le însuflețească și le camufla sub un alt set de imagini. Imaginile ei în mișcare, poziții rigide, controlate de un om care știe că este filmat și faptul nu-i este la îndemînă. Poate tîrziu, în noapte, cînd jur împrejur lumina se stinge, Fana iese de sub control și se îngheboșează sub plapumă, își cuprinde în brațe genunchii și mușchii feței se relaxează și atîrnă moi către pernă, poate bărbatul ei alături doarme, ori rememorează absent ultimele evenimente ale zilei, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu toate celulele, o înțelegea în cele mai fine și mai ascunse nuanțe, pătrundea ca un acid dincolo de orice carapace, dincolo de învelișul exterior. O văzu ca pe un păianjen, țesându-și cu migală pânza, extinzându-se pe neobservate de jur împrejur, înglodând în interiorul ei suprafața cucerită prin legături trainice, asociații determinate fără greș, zădărnicind orice încercare de evadare, de rupere, zâmbind, mângâind, în blânda tiranie maternă. Aproape o invidie pentru ciudata și profunda ei patimă. Să fii mamă, mamă și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu un zâmbet larg, până spre urechi. Reveni la cafea și o bău din câteva înghițituri. Avea o figură radioasă, diabolică. În timpul acesta zugravul ciocănea cu șpaclul pereții să vadă unde era coșcovit. Dacă era cazul răzuia varul de jur împrejur. Vezi Nik cum procedează? Ca un specialist. Parcă ar fi un doctor care consultă un bolnav. Suntem pe mâini bune. Alexe, epuizat după mitraliajul de complimente, își aprinse o nouă țigară și sorbea preocupat din cafea. Dar cineva, dincolo, plânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
apă, cișmeaua se afla în apropierea porții, țârâia încet, o lăsau mereu să curgă ca să nu înghețe, își aruncase paltonul pe umeri și își trăsese pe picioarele subțiri, cizmele. La început au strigat-o, au scuturat desimea nopții de jur împrejur. La poartă, sub cișmea au găsit căldarea pe care o luase cu ea când ieșise din cameră. Nu se umpluse încă. După nici zece minute de căutări, tatăl se întorsese în casă, tropăind pe prag ca să scuture de pe bocanci zăpada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Carminei devine confuză, abia rezistă dorinței de a se încovrigi ca un câine în iarba prăfuită de sub un butuc, să doarmă, să doarmă și atât. De îndată ce pătrundea în vie decorul se schimba. Era mai mult aer, puteai privi de jur împrejur în voie. Aici oamenii se cunosc ușor, foarte ușor. Își zic pe nume imediat. Carmina încearcă să se comporte normal, să fie în ton cu ceilalți deși simte că o adevărată osmoză nu se poate realiza. Sunt la fermă multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nou eșec, știa că rămăsese pe margine, răzleață, se simțea derutată, învinsă, în voia sorții, din nou un instrument bun de manipulat pentru tatăl ei. Cât timp lucrase la cules de vie fusese apărată, își crease un zid de jur împrejur. Dintr-odată se gândi că ar putea să aibă o gripă, o gripă puternică, așa, să aiureze de febră, să zacă în pat câteva zile, să i se dea supă de pasăre iar ea, somnolentă, să perceapă din când în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să le însuflețească și le camufla sub un alt set de imagini. Imaginile ei în mișcare, poziții rigide, controlate de un om care știe că este filmat și faptul nu-i este la îndemână. Poate târziu, în noapte, când jur împrejur lumina se stinge, Fana iese de sub control și se îngheboșează sub plapumă, își cuprinde în brațe genunchii și mușchii feței se relaxează și atârnă moi către pernă, poate bărbatul ei alături doarme, ori rememorează absent ultimele evenimente ale zilei, înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lungi, subțirele. Ce minunat mai era s-o asculți! Carmina simțea că pică din nou sub vraja acelui glas, o ascultă și, undeva în interior, se destinse, o stare de confort psihic, de parcă lumea nu ar mai fi de jur împrejur, și nici un rău n-ar fi posibil să se întâmple, un univers aparte, creat automat, o transă ce făcea să se oprească în loc timpul. O, Dumnezeule, era ca un drog și ea, Carmina, mai încercase odată să i se opună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de instruire, vedeai figurile lor vesele, îmbujorate încă după jocul nebun din recreație, ropotul pasului lor de defilare strivea ceva din jovialitatea aceea, se auzea strigătul răstit al instructorului: Stângul, stângul, răzbătând dincolo de ritmul cadenței. Mă, acela, păstrează distanța, stânga împrejur. Grupul albastru de elevi mergând în susul și-n josul aleii, printre sălciile cu frunzele crețe. Acest final nu-i tocmai un paradox, se pronunță Alexe. Da, probabil, le răspunse Carmina, dar după ce-ți petreci câțiva ani lângă un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nerostită? Așa cum arăta acum, neclintit ca o stâncă, ar fi fost imposibil să poată exista în el vreun dram de disperare. Prima senzație avută atunci când traversa plaja imensă către apă a fost aceea că marea și aerul, lipite de jur împrejur pe un semicerc larg, împrumutând unul de la altul nuanțele de albastru și verde, reprezintă o scoică uriașă, un spațiu închis pe jumătate, o forță care te copleșea de la bun început și-n mrejele căreia te aflai indiferent dacă voiai sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fel. Ar fi fost imposibil ca numai întâmplarea să-i fi ferit de perioada fertilă atâția ani de zile. Ghicise oare Ovidiu că este sterilă? Zilele petrecute cu profesorii Alexe au trecut ca fulgerul. Era relaxant să privești de jur împrejur, să-ți saturi ochii de imagini frumoase. Pe profesori îi mai însoțea o pereche, erau minunat de frumoși amândoi, păreau o adevărată întruchipare a erosului, a idealului. Nina îi zicea femeii Cosânzeana și bărbatului, Făt-Frumos. Tot timpul drumului, numele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
domină din această parte a Moldovei, întreaga vale. Se și simte aici mirosul pătrunzător al ierbii de munte, căci potecile sunt învăluite de o culoare roșiatică, iar pe cerul azuriu plutesc agale câteva zdrențe de nori aburii, tivite de jur împrejur cu o dâră azurie. Întreaga vale este scăldată într-o lumină trandafirie care anunță o zi la fel de frumoasă ca și cea din ajun. Cum să nu se mire cineva, cum să nu i se aprindă închipuirea! Într-o clipă, steaua
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vii - anume orașul Huși - se întinde, printre dealuri pline de podgorii, pădurea Dobrina. Deasă, mare, tăcută și neclintită, ca o statuie a unui faraon egiptean. Pare un castel de smarald verde, în care se adăpostesc multe vietăți. Înconjurată de jur împrejur cu dealuri, s-ar putea asemăna cu o cetate minunată, ca și una din cele construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sănătos. Șoferul Își luase prânzul și, mulțumit peste măsură, coborî din cabină. Îi mai rămânea doar să acționeze o manetă. Înainte de a proceda conform instrucțiunilor auzi un strigăt și semne curioase ale unei matahale blonde care până atunci privea calm Împrejur din balconul său situat la etajul doi al blocului cu fațadă roz, singurul de acest fel În zonă. Ce dracu o vrea și ăsta, se Întrebă el trăgând de manetă. Lada campionului se ridică precum o katiușă În filmele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]