4,324 matches
-
o cheamă. Cât a trăit Vrăghioaia nu s-a aflat de unde a venit, unde a trăit și nici după moartea Vrăghioaiei nu s-a aflat nimic. Căsuța Zavastiei era mai tot timpul vizitată de oamenii din sat și chiar din împrejurimi, că Zavastia era de acum o moașă cu experiență, iar Vrăghioaia se ocupa cu descântecul și a demonstrat că a stăpânit magia ca nimeni alta la acea vreme în zona respectivă. Mulți apelau la servicele vrăjitoarei, dar cu timpul a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
te controlezi. Într adevăr nu după mult timp cele două scaune libere au fost ocupate de o familie, mai În vârstă. Vom merge În recunoaștere după masă, mai spusese mama, să știm să ne orientăm și să vedem câte ceva din Împrejurimi. La ora asta nu este bine de mers pe plajă. Ai dreptate, trebuie să vedem exact unde stăm. Pot să sun câteva colege să le spun unde suntem cazate? Întrebase Andrea. Sigur, răspunsese mama, trebuie să fie un telefon public
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
noi zile. O feerie neobișnuită, Învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea În dansul ei matinal. O imensă Întindere de apă violet roșiatică se Înfățișa privirilor lor, cu creste de valuri Înspumate, sclipitoare și veșnic În mișcare. Liniștea ce stăpânea Împrejurimile a fost străpunsă de țipătul strident al unui pescăruș, ce se avântase primul În căutarea hranei, peștele. Se ridicase spre cer ca o săgeată, apoi plutise deasupra apei, iscodind după hrană. Curând i-au urmat alții și astfel magia răsăritului
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
din mers. Asta este viața. Se pare că ai noștri copii ne-au cam abandonat, spusese Pavel. Aveți programate excursii, vizite undeva anume? Putem merge toți patru? Nu am programat nimic Înainte dar, trebuie să fie multe de vizitat prin Împrejurimi. Pentru primele două , trei zile Îmi propusesem numai să mă odihnesc, am avut o perioadă foarte Încărcată. Apoi putem face un program comun. Oricum copiii, explorează posibilitățile de distracție, Încheiase Teia. Eu am un prieten cu familia În Constanța, l-
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trebuie să-i dăm preotului: - Nimic, nu-i dați nimic, spune agitată, la noi nu se procedează așa; el este salariatul spitalului. Am mulțumit frumos. Atât. După vreo oră am plecat de la spital și am hălăduit prin oraș și prin împrejurimi după o pensiune. Nam găsit, așa că, spre seară, ne-am întors la hotel. Ca de obicei, G. a mai dorit ceva mărunțiș pentru mingiuțele de gumă transparentă când coboram la masă. Am stat mult și am vorbit câte toate, apoi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau ca despre niște făpturi fantastice, își luau din cînd în cînd zborul fără nici un zgomot, de parcă ar fi fost niște fîșii de mătase neagră pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau ca despre niște făpturi fantastice, își luau din cînd în cînd zborul fără nici un zgomot, de parcă ar fi fost niște fîșii de mătase neagră pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-n alta, cu gîndul că poate vor descoperi vreo pantă mai ușoară, dar toate încercările nu duseră la vreun rezultat mulțumitor. Minute în șir aruncară cu pietre în bulboana de la poalele stîncii, chiuiră și hăuliră pe toate gamele, de răsunară împrejurimile mai ceva ca la un atac al pieilor roșii, spuseră bancuri și chiar îl luară în răspăr pe Bărzăun că-i aiurit și nu visează decît comori, continuînd să fie cu toții foarte bine dispuși. Într-un moment de curaj mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nimeni o preocupare cît de mică pentru scopul cu care urcaseră un asemenea munte. Atît de ușor renunțaseră toți!... Locul marii descoperiri visate fusese luat de gîndul la mîncare, de aruncatul pietrelor după păsări, ori de molfăit vorbe despre frumusețea împrejurimilor. E oare cu putință ca unii oameni să renunțe așa de ușor la un vis drag? Ilinca pricepu, probabil, frămîntarea Bărzăunului și se apropie de el căutîndu-i privirile. Dar ochii Bărzăunului erau deschiși doar în întunericul sufletului său, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mine. 30. Isabel Isabel a murit într-o dimineață. Liniștit. Fără spasme. La numai câteva ceasuri distanță de nașterea fiului grecoaicei și al lui Musa. Nu a fost îngropată creștinește, în ciuda faptului că Tayyib a cercetat până târziu în noapte împrejurimile, în căutarea unui preot care să accepte s-o înmormânteze în ritul ei. Mormântul din grădina seraiului a rămas fără nume. Era o căldură grea, apăsătoare, ca o boală adâncă. Musa nu și-a văzut fiul decât trei zile mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o zi singur, fără liota de copii care se țineau de coada lui mai tot timpul, fără compania lupoaicelor care foloseau orice ocazie să-l alinte, l-ar fi pîndit, zic, într-una din expedițiile pe care le făcea prin împrejurimi și... ah! ce-ar fi primit atunci de la ei, intrusul! Nu i-ar fi rămas petec de blană negăurit de colții lor nemiloși; i-ar fi mușcat urechile, i-ar fi sfîșiat coada; l-ar fi lecuit să se gudure
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
facă ochi lupii tineri și lupoaicele. Nu trebuia să-l găsească aici. Era de preferat ca, la ceasul dimineții, el să fie îndeajuns de departe, astfel încît vîntul să nu-i poarte mirosul pînă la colonie. Privi, pentru ultima dată, împrejurimile. Nu se vedea mare lucru. Zorii erau încă departe, iar luna, ascunsă după nori, nu lumina decît în răstimpuri. Aici a fost casa lui. Nu avea să mai fie. Aici era familia lui adoptivă. Pleca acum s-o găsească pe
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
început totul. În ziua aceea blestemată, lupul era plecat după hrană. Erau o familie fericită: armonia deplină se reinstalase între părinți; Lupino creștea frumos; în scurt timp urmau să pătrundă împreună în adîncul pădurii. Lupul avea să-i prezinte fiului împrejurimile. Avea să-l învețe sentimentul mîndriei de a fi stăpîn peste bucățica sa de pămînt. Lupoaica se odihnea, doborîtă de oboseală, sub crengile abia înmugurite ale unui stejar. De dimineață întruna alergase pe urmele lui Lupino. Devenea din ce în ce mai greu să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
înțelept plecase să-și caute familia, o femelă și un pui. Era oare posibil ca, în tot acest timp, să fi fost chiar pe urmele tatălui său? Și mama? Unde-i mama ta?, continuă înțeleptul, adulmecînd, pentru a cîta oară?, împrejurimile. "Începe iarăși", își spuse Lupino, neștiind ce să creadă. Cum putea acorda credit vorbelor unui lup care, amețit de căldură și de fumul gros pe care-l inhalase, părea să urmărească fantome?! Închise ochii preț de o secundă. "Ascultă-ți
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
erau pregătiți chiar pentru sacrificiul suprem. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F. (1993), sursele istorice și particularitățile etno-culturale indică faptul că staroverii care au imigrat în România provin din zonele Donului și Kubanului, din arealele Orel-Voronej și Saratov, Moscova și împrejurimile sale. Pe teritoriul românesc rușii-staroveri s-au stabilit mai întâi în Bucovina, apoi în Moldova, Basarabia, Dobrogea și Muntenia. Primele informații în legătură cu prezența staroverilor pe teritoriul Țărilor Române apar în ultimii ani ai domniei lui Petru cel Mare. În manuscrisul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
numea BălușeștiTodirești, ca proprietate a unui boier pe nume Hatmanu, într-un act al domnitorului Vasile Lupu, care întărește părți din Balușești. Satul Todirești s-a format din mai multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cea dintâi patrie a copilului”. Curiozitatea și dorința de a afla cât mai multe despre locurile de baștină apar încă de timpuriu, când copiii se simt atrași de tot ceea ce îi înconjoară: casa parintească, strada, localitatea în care trăiesc și împrejurimile acesteia. În studiul orizontului local este importantă implicarea tuturor analizatorilor Ăauditivi, vizuali, olfactivi, kinestezici), ceea ce oferă elevilor posibilitatea de a stabili în mod corelat relații spațiale și cauzale, de a realiza analize, sinteze, comparații și clasificări. În felul acesta apar
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
evaluare orală și prin teste; - referate; - studiu de caz; - aplicații în teren; - portofoliul; - lucrul cu hărți și realizarea de materiale cartografice. Resurse materiale - Hărți ale județului Iași;P.U.G al orașului Tg. Frumos; - Harta geomorfologică a orașului și a împrejurimilor; - Hărți ale vegetației și solurilor zonei Târgu Frumos; - Planșe, fotografii. Conținuturile învățării Capitolul I. Introducere în studiul opționalului. Capitolul II.Cadrul natural al orașului Târgu Frumos și al județului Iași și favorabilitatea procesului de populare. 1. Așezarea geografică; 2. Geologia
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
-și spune ce au de spus, sau semnează scrisorile. Recurg la acest gen de metode doar când îi desparte o distanță considerabilă, dar scrisorile ei nu aveau nici destinatar, nici expeditor. Deci era din același oraș cu ea, sau din împrejurimi. Atunci de ce alesese această cale de a-i transmite mesajele care trebuiau să ajungă la ea? Nu îndrăznea să deschidă plicul care putea conține răspunsul căutat. Se urcă în autobuzul care oprise chiar în dreptul ei, fără să fie atentă la
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
barul de la subsol.Timpul s-a scurs pe nesimțite.Femeia nu dădea niciun semn de viață.Barbatul a plecat în căutarea ei. N-a găsit-o nici la raionul de covoare,nici în restul magazinului.A căutat-o și în împrejurimi. A întrebat personalulul magazinului. Nimeni nu o remarcase.Se gândi la o păcăleală. Merse în Țiglina III și trecu cu bacul la stația de autobuz.Spera s-o întâlnească la mașină.Nu o găsi.Poate plecase cu autostopul.Nici acasă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Ștefan În urcușul lui pe munte.Domnitorul moldovenilor mergea să-l vadă pe Brad, căci nu mai știa nimic de el.Urcară și urcară.Spre seară, un fecior cu ochiul ager, zări printre stânci o siluetă dreaptă nemișcată, care străjuia Împrejurimile. Voinicii chiuiră, domnitorul râse și porniră repejor mai departe. Când au ajuns sus, arzând de dorința de a sta de vorbă cu Brad lângă un foc strașnic, mare le-a fost mirarea văzând că acea siluetă nu era tovarășul lor
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
până acasă. Mergând Împreuna spre casă, au vorbit de unele, de altele, fata de creștin fiind sfioasă, modestă și cumpatată, fata de păgân laudându-se mereu ba cu una, ba cu alta.Și pentru că vroia să știe ce se Întampla prin Împrejurimi, dorind să fie la punct cu noutățile, o Întrebă pe tovarășa ei de drum ce vești mai are. Fata de creștin nu stătu pe gânduri crezând În sinea ei că cea mai importantă veste pentru toată lumea era aceea că Domnul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la care de-a lungul timpului și-au adus contribuția atât natura, îndeosebi Valea Siretului, cât și omul creator și inventiv. După încercări fragmentare sau parțiale, între care una recentă, iată cea dintâi monografie integrală a comunei și chiar a împrejurimilor. Colaboratorii la această lucrare au recurs la memoria arhivelor, dar și la informații orale verificate. Împlinirea a 600 ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ, la 18 aprilie 2009, a așezării și 175 de ani de când localitatea LESPEZI a fost declarată TÂRG, la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mărfuri, dar și un popas înainte de a porni pe drumurile Moldovei de la 1800. Proprietarii localității Lespezi câștigau prin închirierea caselor acestor drumeți. Iarmarocul anual de Sf. Ilie oferea un tablou deosebit, ca și astăzi, prin mulțimea de oameni adunați din împrejurimi și chiar din depărtări. În afară de schimbul de mărfuri aveau și încă mai au loc adevărate spectacole populare cu muzică, dans sau numere de circ. În timp, târgurile săptămânale și anuale au cunoscut urcușuri și coborâșuri, reușind să dăinuie până astăzi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
că pretextul răscoalei a fost că „Moise Herșcovici ar fi vândut unuia dintre țărani, cu lipsă la cântar”. Detașamentele de soldați trimise în grabă pentru înnăbușirea revoltei au reușit după câteva ore să o oprească. A doua zi, țăranii din împrejurimi au revenit la Lespezi înarmați cu „pari, ciomege, bolovani, făcându-se și uz de arme”. Răsculații intenționau să pătrundă în târg pentru „a se răfui cu arendașii ce-i încurcă la socoteli și nu le dă pământ de cultură”. (Arhivele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]